FMI estimează că PIB-ul R. Moldova va crește cu 2,3% în 2026. „Sunt necesare reforme fiscale mai ample pentru a consolida gestionarea finanțelor publice și a spori eficiența cheltuielilor”
„După mai mulți ani de activitate economică modestă, ca urmare a efectelor indirecte ale războiului Rusiei în Ucraina și a șocurilor energetice repetate, creșterea economică își revine treptat”, a declarat Alina Iancu, conducătoarea echipei Fondului Monetar Internațional (FMI) la încheierea misiunii de consultări în R. Moldova, desfășurată în perioada 4-17 decembrie, unde a făcut mai multe concluzii privind activitatea economică a țării. Potrivit FMI, PIB-ul R. Moldova va crește cu 2,3% în 2026 și se preconizează că ritmul de creștere va ajunge la 3,7% până în 2028.
Alina Iancu a menționat că „aderarea la UE și Planul de creștere al UE oferă o oportunitate unică de a stimula productivitatea”, de a crește ritmul de creștere pe termen lung și de a îmbunătăți nivelul de trai.
„Valorificarea acestei oportunități necesită reforme decisive pentru a aborda deficiențele structurale, precum și o gestionare și elaborare solidă a politicilor macroeconomice, pentru a susține reformele și a proteja stabilitatea macroeconomică”, a adăugat Alina Iancu.
Alina Iancu, conducătoarea echipei FMI în cadrul misiunii de consultări în R. Moldova, a constatat că, „activitatea economică s-a intensificat, în timp ce inflația continuă să scadă. După o performanță slabă în 2024, creșterea reală a PIB a fost reluată la sfârșitul anului 2024 și este estimată la 2,7% în acest an, susținută de o recoltă mai bună decât se anticipa și de un consum și investiții solide. Finanțarea substanțială din partea UE a contribuit la protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor de cel mai recent șoc energetic. Inflația a scăzut constant după ce a atins un vârf la începutul acestui an, ca urmare a șocului energetic, și se estimează că va reveni în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de 5 ± 1,5% până la sfârșitul anului. Deficitul de cont curent extern s-a lărgit până la aproximativ 20% din PIB în acest an, ca urmare a cererii puternice de bunuri importate, a importurilor de energie electrică și a exporturilor slabe de bunuri, ceea ce indică o erodare a competitivității”.
Potrivit ei, „creșterea viitoare va fi susținută de investiții în creștere și de stabilizarea exporturilor”.
Experții FMI estimează că PIB-ul va crește cu 2,3% în 2026, pe fondul impulsului generat de recolta bună din acest an și de cererea internă. Se preconizează că ritmul de creștere va ajunge la 3,7% până în 2028, reflectând investiții publice și private mai mari și reforme structurale care sporesc productivitatea în cadrul Planului de creștere al UE.
„Perspectivele rămân marcate de o incertitudine semnificativă. Riscurile negative predomină și provin în principal din posibile efecte indirecte accentuate ale războiului din Ucraina și ale altor evoluții geopolitice, precum și din întârzieri în implementarea reformelor din cadrul Planului de creștere și din alocarea ineficientă a fondurilor aferente. Pe de altă parte, implementarea accelerată a reformelor reprezintă un risc pozitiv, alături de posibile evoluții geopolitice mai favorabile”, atenționează Alina Iancu.
Experții FMI estimează că deficitul va crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025, în principal ca urmare a majorării cheltuielilor curente, reflectând sprijinul netargetat pentru gospodării și creșterile salariale, în pofida granturilor substanțiale. Cheltuielile de capital au fost mai mici decât cele planificate, din cauza subexecutării continue a investițiilor de capital.
Alina Iancu menționează că „bugetul pentru anul viitor prevede o creștere ambițioasă a cheltuielilor de capital. Combinată cu granturi mai reduse, această creștere va duce la un deficit estimat la 5,2%, exercitând presiuni ascendente asupra traiectoriei datoriei publice. Alocările sporite pentru proiecte de capital, în special investițiile în infrastructura energetică și de transport, sunt binevenite și pot sprijini tranziția de la o creștere bazată pe consum la una bazată pe investiții. Totuși, realizarea acestor beneficii va necesita o capacitate mai mare de absorbție și îmbunătățiri în execuție. În acest sens, eforturile în curs ale autorităților de a îmbunătăți procesele de gestionare a investițiilor publice sunt salutare”.
Potrivit ei, reforma în curs a funcției publice, care vizează simplificarea sistemului de remunerare și ajustarea salariilor, reprezintă un pas binevenit către o administrație publică și servicii publice mai eficiente.
„Sunt necesare reforme fiscale mai ample pentru a consolida gestionarea finanțelor publice și a spori eficiența cheltuielilor. Un cadru fiscal credibil și transparent — care să includă o planificare bugetară riguroasă și o execuție consecventă, respectarea regulilor fiscale și o supraveghere independentă din partea unui consiliu fiscal — ar reduce costurile de finanțare ale guvernului prin diminuarea primelor de risc la datoria suverană, ar îmbunătăți eficiența cheltuielilor și ar oferi o predictibilitate mai mare”, a punctat conducătoarea echipei FMI.
Totuși, Iancu informează că implementarea acesteia va implica însă costuri semnificative, care ar trebui acoperite prin majorarea veniturilor, pentru a evita o lărgire suplimentară a deficitului.
Experta a subliniat că R. Moldova colectează venituri fiscale mai mici decât alte țări din regiune și utilizează un sistem fiscal complex și distorsionant.
„Pentru a reduce costurile de conformare și a sprijini creșterea economică, reformele de politică fiscală ar trebui să se concentreze inițial pe simplificare și pe eliminarea stimulentelor fiscale ineficiente. De exemplu, cotele reduse de TVA și scutirile afectează eficiența producției și sunt slab direcționate. Lărgirea bazei de impozitare ar trebui să fie însoțită de îmbunătățirea administrării veniturilor — printr-o utilizare mai mare a auditurilor bazate pe risc și a unei gestionări moderne a conformării — pentru a genera venituri suplimentare și a asigura că contribuabilii conformi nu sunt dezavantajați”, explică Alina Iancu.
Experții FMI consideră că nu există spațiu pentru o relaxare suplimentară a politicii monetare în condițiile actuale, însă BNM ar trebui să continue monitorizarea evoluțiilor prețurilor și să fie pregătită să ajusteze instrumentele de politică, după caz. Potrivit FMI, BNM a acționat prompt la începutul acestui an pentru a limita efectele de runda a doua ale șocului energetic, prin majorarea ratei de politică monetară.
În același timp, FMI salută „eforturile continue ale autorităților de consolidare a securității energetice. Republica Moldova și-a întărit semnificativ reziliența energetică și nivelul de pregătire pentru sezonul de încălzire următor. Prioritățile viitoare includ avansarea interconectărilor electrice și a integrării transfrontaliere, extinderea capacităților de producere a energiei electrice, de stocare și de echilibrare a sistemului, precum și extinderea programelor de eficiență energetică”.
„Progresele în reformele anticorupție au fost inegale, persistând incertitudini privind viitorul Procuraturii Anticorupție, precum și constrângeri de capacitate și deficit de personal. Consolidarea supravegherii conflictelor de interese și continuarea reformei declarațiilor de avere vor spori încrederea mediului de afaceri. Noul guvern este îndemnat să înregistreze progrese decisive în aceste domenii”, a accentuat reprezentanții FMI.
