„La ce ar trebui să-i punem pe ei șefi”. Expertul român Sorin Ioniță enumeră opt domenii în care R. Moldova ar fi înaintea României

Expertul român Sorin Ioniță, care este și președintele think tank-ului Expert Forum (EFOR) de la București, susține că R. Moldova a reușit să depășească România în mai multe domenii ale guvernării, printre care digitalizarea serviciilor publice, protecția consumatorilor vulnerabili, transparența datelor, verificarea declarațiilor de avere și finanțarea partidelor.

„Azi, de Ziua Independenţei R. Moldova, hai să facem un exerciţiu complementar şi în mare parte ignorat: unde performează Chişinăul mai bine decât Bucureştiul, deci în ce domenii ale guvernării ar trebui noi să importăm lecţii (şi, poate, instituţii şi oameni) de la ei”, se arată într-un material semnat de el și publicat joi, 27 august, de redacția G4Media.

Digitalizarea administrației şi e-government

Primul domeniu menționat de expert este digitalizarea. Potrivit lui Ioniță, R. Moldova a construit mai coerent conceptul de „guvern ca platformă”, prin instrumente precum identitatea și semnătura digitală, interoperabilitatea bazelor de date, serviciile centralizate și aplicația EVO.

„Fiindcă sectorul lor IT mufat la contracte de stat nu e dominat de securişti şi beizadele, Moldova a reuşit într-un domeniu în care România se târăşte cu greu, cu rezultate puţine şi întârziate (vezi noua carte de identitate), în ciuda fondurilor UE masive avute la dispoziţie (…) În aprilie 2025, 303 din 648 servicii publice erau deja complet digitalizate; obiectivul e digitalizarea a cel puțin 75% din serviciile pentru business. Prin contrast, OECD dă României doar nota 24 (din 100) în Digital Government Index 2025, față de media OECD de 70, cu rezultate extrem de slabe la government as platform și servicii proactive. Comisia Europeană avertizează în 2026 că serviciile digitale românești rămân mult sub media UE și că interoperabilitatea e o mare problemă”, a scris expertul.

Protecția consumatorului vulnerabil de energie

Al doilea domeniu este mecanismul de compensare a costurilor la energie pentru gospodăriile vulnerabile. Ioniță scrie despre sistemul „Ajutor la contor”, prin intermediul căruia compensația este stabilită individual, în funcție de criterii precum veniturile gospodăriei, numărul membrilor familiei, proprietățile, consumul anterior și sursa de încălzire.

„Sistemul verifică automat informații din baze de date fiscale, sociale, cadastrale, bancare și de la furnizorii de energie. În sezonul 2025-26 au beneficiat aproximativ 620.000 de gospodării. Prin contrast, România aplică politici primitive, anti-sociale şi păguboase pentru buget de tip plafonare generală a prețurilor deoarece nu are capacitate tehnică (sau curaj politic) să adopte un sistem sofisticat de sec 21 ca în Moldova”, a argumentat Ioniță.

Reforma administrației locale

Expertul menționează și procesul de amalgamare voluntară a localităților din R. Moldova. Acesta menționează că autoritățile de la Chișinău au introdus din 2023 un mecanism prin care unitățile administrativ-teritoriale se pot uni voluntar și pot beneficia de stimulente financiare, procedura fiind ulterior simplificată.

„Reforma e abia la primii paşi dar, dacă va continua, va fi probabil unul din puţinele exemple de succes din Europa în ultimii ani (…) În România nu există vreo perspectivă de a iniţia asemenea reformă, dată fiind situaţia politică”, se arată în materialul semnat de expert.

Transparența datelor publice

Un alt domeniu în care expertul consideră că R. Moldova are rezultate mai bune sunt transparența datelor publice.

„OECD constată că Moldova publică proactiv seturi importante: ședințele guvernului, legislația consolidată, achiziții, registrul companiilor, declarațiile de interese etc. Cadrul legal pentru acces la informație îndeplinește 78% dintre criteriile OECD, față de 67% pentru România”, a constatat Sorin Ioniță.

Conflict de interese şi verificarea declarațiilor de avere

Un alt domeniu evidențiat de Ioniță este cel al conflictelor de interese și al verificării declarațiilor de avere. Expertul remarcă faptul că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) din R. Moldova folosește o metodă bazată pe riscuri pentru verificarea declarațiilor, pe care o descrie drept „mai sofisticată și țintită”.

„OECD acordă Moldovei 89% atât la reguli, cât și la aplicare, peste România. Foarte interesant: ANI Moldova folosește o metodă risk-based pentru verificarea declarațiilor, adică o abordare mai sofisticată şi ţintită. În plus, există date publice privind sancțiunile. În România, ANI n-a reuşit să pună în practică o prioritizare de tip risk-based pentru verificarea declarațiilor și nu avem date coerente privind rata depunerii și numărul declarațiilor verificate. Iar aceste evaluări sunt făcute înainte ca noua lege ANI să marcheze un serios pas înapoi cu declaraţiile de avere în România, care au fost practic secretizate”, a afirmat expertul.

Finanțarea partidelor și campaniilor, altă „surpriză”

O altă „surpriză”, potrivit lui Ioniță, este finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

„Raportul OECD, Anti-Corruption and Integrity Outlook 2026: Harnessing the Integrity Advantage, publicat în martie anul acesta ne permite o comparaţie foarte bună: Moldova îndeplinește 90% din criteriile de reglementare și 100% din criteriile de practică privind finanțarea politică; România, doar 80% și respectiv 43%. În Moldova, toate partidele parlamentare și-au depus la termen deconturile în ultimii cinci ani și rapoartele electorale în ultimele două cicluri; România nu îndeplinește acest ultim criteriu”, a declarat Ioniță.

Dereglementare și debirocratizare

Ioniță a mai adăugat și pachetele de dereglementare adoptate în ultimii ani de autoritățile moldovenești, care au vizat eliminarea unor registre și documente și simplificarea unor proceduri pentru mediul de afaceri.

„În mediul de afaceri lucrurile sunt departe de a fi perfecte, dar Moldova a introdus șapte pachete succesive de dereglementare în doi ani: eliminare de registre și documente, simplificări ale angajării, controalelor, TVA etc. Guvernul estimează economii pentru firme de circa 1 miliard lei moldovenești anual. Multe rămân de făcut, în special în aplicare, dar dinamica aceasta este, spre dereglementare. România nu poate pune pe masă ceva comparabil în ultimii ani”, a susținut expertul.

STRATCOM ca răspuns instituțional la dezinformare şi atacuri hibride

Ultimul domeniu analizat este răspunsul instituțional la dezinformare și amenințările hibride. Ioniță a dat drept exemplu Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării din R. Moldova, despre care spune că are un mandat instituțional mai clar decât structurile existente în România.

„Moldova a creat un Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (Stratcom), ca agenţie autonomă cu mandat explicit, concepție națională aprobată de Parlament, pentru a face o monitorizare permanentă a amenințărilor de tip FIMI, rapoarte periodice și abordare tip whole-of-society (un clişeu verbal european oribil şi aburitor, dar hai să-l luăm ca atare). Rolul acestei instituţii e să acopere tot ciclul de decizie şi răspuns: de la detectarea şi analiza unei campanii strategice de dezinformare (deci nu orice fleac de postare), la coordonare între ministere şi agenţii relevante pe subiectul respectiv, până la răspuns sau reacţie tip pre-bunking şi măsuri de întărire a rezilienţei sociale pe termen lung. Cu alte cuvinte, nu se face doar fact-checking sau reacție punctuală, la plezneală sau când sesizează presa că avem o criză, ca în România. România are competențe dispersate între CNA, ANCOM, DNSC, SRI, MAE, alte ministere etc, dar nu un echivalent instituțional atât de clar și vizibil”, a conchis expertul.