Stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic: deciziile adoptate de CNS

Consiliul Național de Securitate (CNS) a decis necesitatea declarării stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie, combustibili și apă. Decizia a fost anunțată luni, 21 septembrie, de președinta Maia Sandu, după ședința CNS.

Potrivit șefei statului, Guvernul urmează să pregătească planuri pentru mai multe scenarii de criză, astfel încât instituțiile responsabile să știe cum să acționeze în cazul unor probleme de aprovizionare. Starea de urgență ar urma să permită autorităților să ia mai rapid decizii privind procurarea combustibililor sau gestionarea unei eventuale reduceri a debitului Nistrului.

O altă decizie vizează asigurarea capacității de import și identificarea unor rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece. Instituțiile urmează să pregătească inclusiv posibilitatea utilizării, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România și să maximizeze capacitatea comercială la frontiera dintre România și R. Moldova.

Totodată, autoritățile trebuie să creeze rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide în cazul unor avarii. Vor fi constituite și stocurile necesare de gaze naturale, iar autoritățile vor pregăti treptat și rezerve de urgență de produse petroliere.

Compensații pentru sezonul rece

Guvernul urmează să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații la energie să funcționeze pe întreaga durată a sezonului rece. Potrivit Maiei Sandu, valoarea compensațiilor va ține cont de evoluția tarifelor și de gradul de vulnerabilitate al fiecărei gospodării.

Autoritățile vor prezenta și informații despre măsurile pe care le pot lua cetățenii pentru a economisi energie și despre modul în care trebuie să procedeze în cazul unor întreruperi temporare ale alimentării cu energie electrică, gaze sau agent termic.

Măsuri pentru protejarea infrastructurii energetice

CNS a dispus și măsuri pentru consolidarea protecției infrastructurii energetice, inclusiv împotriva unor acțiuni ostile și a dronelor. Instituțiile urmează să se asigure că obiectivele de care depinde alimentarea țării sunt mai bine protejate și că, în cazul unor avarii, funcționarea acestora poate fi restabilită cât mai rapid.

În același timp, vulnerabilitățile critice din sistemele informatice ale infrastructurii energetice urmează să fie remediate cu prioritate, pentru a reduce riscurile asociate atacurilor cibernetice.

Autoritățile vor căuta metode alternative de avertizare a populației

O altă măsură vizează informarea populației în situații de criză. Până la operaționalizarea sistemului MD-Alert, instituțiile trebuie să identifice metode alternative pentru transmiterea rapidă a avertizărilor, inclusiv prin instrumente digitale.

Totodată, Maia Sandu a precizat că implementarea MD-Alert, estimată la circa 5 milioane de euro, mai necesită timp.

Ce se întâmplă cu apărarea antiaeriană

În cadrul ședinței au fost examinate și riscurile reprezentate de dronele care încalcă spațiul aerian al R. Moldova. Maia Sandu a declarat că, în 2026, au fost înregistrate 39 de încălcări ale spațiului aerian, față de 17 în 2025.

Potrivit președintei, autoritățile continuă modernizarea sistemului de supraveghere a spațiului aerian și dezvoltarea capacităților de neutralizare a dronelor. În prezent, Armata dispune de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic, însă acestea au o rază de acțiune limitată și sunt utilizate pentru protejarea infrastructurii critice.

Șefa statului a mai menționat că Ministerul Apărării a obținut recent o finanțare nerambursabilă de 120 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru procurarea unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie.

De asemenea, autoritățile vor consolida cooperarea cu statele vecine pentru schimbul de informații și vor identifica soluții împotriva dronelor.

Deciziile vin pe fondul riscurilor energetice și hidrologice

Maia Sandu a explicat convocarea CNS prin situația critică din domeniul energetic. Potrivit acesteia, prețul de referință al gazelor pe bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, iar cotațiile la motorină au trecut de 1500 de dolari pentru o tonă.

Șefa statului a atras atenția și asupra situației de pe râul Nistru. În perioada 1-20 septembrie, debitul mediu de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost de circa 23 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care, în mod normal, pentru această perioadă este de 100–120 de metri cubi pe secundă. Situația hidrologică a râului Nistru s-a deteriorat în ultimele săptămâni, autoritățile raportând valori minime istorice ale debitului.

Anterior, Guvernul a prelungit cu 30 de zile starea de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic, invocând riscurile generate de evoluțiile de pe piețele regionale și de seceta hidrologică.