Sinteza presei internaționale: Refugiații ucraineni au nevoie de ajutor psihologic care deseori lipsește în țările gazdă – Ziarul de Gardă
  • Sinteza presei internaționale: Refugiații ucraineni au nevoie de ajutor psihologic care deseori lipsește în țările gazdă

    Sinteza presei internaționale: Refugiații ucraineni au nevoie de ajutor psihologic care deseori lipsește în țările gazdă
    Imagine simbol
    de
    03 mai 2022 | 13:24

    Războiul din Ucraina pare să intre într-o nouă fază, forțele ruse încercând acum să consolideze câștigurile teritoriale de-a lungul coastei de sud a Ucrainei. Presa internațională pune în evidență susținerea pe care o oferă forțele Occidentale Ucrainei, dar și consecințele acestuia – cum este afectată situația energetică din Uniunea Europeană, cum s-a schimbat opinia publică și politică în Suedia și Finlanda cu privire la aderare la NATO, precum și traumele și pierderile refugiaților ucraineni care necesită ajutor, inclusiv psihologic.

    Redacția britanică BBC informează că în pofida evacuărilor care au avut loc duminică, sute de persoane încă rămân blocate într-o uzină siderurgică din orașul Mariupol. Uzina Azovstal, ultimul bastion al rezistenței ucrainene în orașul portuar din sudul țării, este supusă de săptămâni întregi unui bombardament intens din partea Rusiei. Comandantul Gărzii Naționale, Denys Shlega, a declarat că, deși unii civili au fost evacuați, sute au rămas în continuare, iar forțele rusești au reluat bombardamentele intense asupra zonei. El a adăugat că sunt și „câteva zeci de copii mici se află încă în buncărele de sub uzină”. Un prim grup de evacuați ar fi trebuit să ajungă în orașul Zaporizhzhia, controlat de Ucraina, în cursul zilei de luni – dar eforturile de salvare au înregistrat întârzieri, cauza cărora nu este clară. Cei care au părăsit Mariupol luni au fost evacuați cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, care a organizat un convoi oficial. Mariupol se află aproape în totalitate sub control rusesc, o mare parte din oraș fiind distrusă în urma unor săptămâni de bombardamente rusești și lupte de stradă intense.

    Postul american CNN relatează că astăzi o lovitură cu rachetă a lovit un cămin din orașul sudic Odesa, printre cei morți și răniți sunt adolescenți. Între timp, forțele ruse se îndreaptă spre est, deoarece Ucraina pretinde mai mult succes în a ocupa teritoriile din jurul Harkivului. De asemenea, rapoartele serviciilor de informații americane sugerează că Rusia va încerca să anexeze regiunile Donețk și Lugansk ocupate de separatiști până la jumătatea lunii mai. Oficialii americani și occidentali cred că Rusia ar putea declara oficial război Ucrainei încă de pe 9 mai.

    Publicitate

    Deutsche Welle raportează că guvernele americane și britanice și-au intensificat dramatic eforturile de a sprijini Ucraina, confirmând că scopul este acum de a deteriora mașina de război rusească într-o asemenea măsură, încât Rusia să nu se poată recupera curând și să lovească din nou o altă țară. Comparativ cu americanii și britanicii, țările europene sunt mai rezervate în abordarea lor. În Germania, dezbaterea publică cu privire la transporturile de arme către Ucraina s-a intensificat după o scrisoare deschisă a 28 de personalități culturale importante către cancelarul Olaf Scholz. Scrisoarea este o pledoarie împotriva livrării în continuare a armelor grele către Ucraina. Autorii l-au lăudat pe cancelar pentru examinarea atentă a riscurilor de până acum, în timp ce multe alte persoane publice l-au criticat de fapt pe Scholz pentru că este prea slab și nu este suficient de hotărâtor. Cu o zi înainte de trimiterea scrisorii, parlamentul Germaniei a aprobat (cu o mare majoritate) un alt transport de armament greu către Ucraina. După ce scrisoarea a fost dată publicității, diplomatul ucrainean Andrij Melnyk a apelat pe Twitter pentru a o ataca pe una dintre actrițe, Alice Schwarzer, susținând că poziția ei „feministă” față de violul în masă al femeilor ucrainene de către soldații ruși a fost doar o fațadă pentru a-și ascunde cinismul. Schwarzer a răspuns spunând că Melnyk s-a comportat ca un demagog și și-a rănit țara cu comportamentul său. Nu este prima dată când personalități publice ucrainene i-au atacat pe germani pentru atitudinea lor rezervată față de război. Scrisoarea a adus, de asemenea, o creștere a tensiunilor între partidele politice germane. Atât liberalii, cât și verzii i-au criticat pe autorii scrisorii folosind referiri la cel de-al doilea război mondial. Partidul de stânga „Die Linke” și-a susținut poziția pacifistă și a susținut scrisoarea. Sondajele arată că 45% dintre germani sunt în favoarea livrării de arme grele Ucrainei, în timp ce un procent la fel de mare este împotrivă.

    Între timp, tema majoră din spațiul de dezbateri publice din Rusia, limitat la câteva talk-show-uri difuzate la televiziunea federală, este acum despre utilizarea armelor nucleare, în cazul în care războiul din Ucraina ar merge prost pentru ruși. Bloggerul Ilja Varlamov, a rezumat declarațiile făcute de mai multe instrumente de propagandă rusești în ultimele zile în programul său săptămânal  „Ce se întâmplă?”. Aceste declarații susțin că dacă Rusia ar pierde pe câmpul de luptă ucrainean, acest lucru s-ar datora interferenței occidentale. O astfel de interferență ar fi un pretext pentru a escalada cu arme nucleare, declanșând un al treilea război mondial. Solovyev, poate cel mai cunoscut propagandist, pare să creadă că Rusia nu ar avea nimic de pierdut, iar oamenii săi „ar merge în rai”. Fostul viceguvernator al Sankt Petersburgului a făcut apel la Putin într-o scrisoare deschisă, rugându-l să nu-i asculte pe susținătorii războiului nuclear și rugându-l să se gândească la copiii săi și la copiii Rusiei. Cu toate acestea, Varlamov spune că această cerere nu va avea sorți de izbândă, deoarece Putin însuși a amenințat în mod repetat cu folosirea armelor nucleare încă de la începutul războiului.

    Iar în spațiul public și cel politic din Suedia se discută intens despre aderarea la NATO. Guvernul suedez ia în considerare aderarea la NATO (împreună cu Finlanda), iar forțele armate suedeze își pregătesc apărarea împotriva unui posibil atac rusesc, mai ales pe insula Gotland. Euronews a publicat un articol și un reportaj video pe această temă. Prima parte a articolului este scrisă în stilul unui raport, care glorifică subtil exercițiile și trupele suedeze. Comandantul de regiment al forțelor de pe Gotland este citat spunând „avem o mare pregătire pentru Gotland. Gotland poate fi apărat și va fi apărat”. În plus, el solicită mai multă apărare aeriană și tancuri pentru a întări capacitățile defensive suedeze pe insulă. Anterior, Moscova a precizat clar că va răspunde extinderii NATO cu Suedia și Finlanda prin staționarea de rachete nucleare Iskander în enclava rusă Kaliningrad, ceea ce ar crește dramatic tensiunile în Marea Baltică. În prezent, se pare că extinderea se va întâmpla, deoarece politicienii și publicul atât din Suedia, cât și din Finlanda și-au schimbat drastic pozițiile în favoarea aderării. Publicația Washington Post reamintește că soldații finlandezi lucrează cu NATO din anii 1990. Atât Finlanda, cât și Suedia au contribuit la misiuni în Balcani, Afganistan și Irak. Ambele forțe sunt foarte interoperabile cu forțele NATO. Finlanda a intensificat cooperarea cu NATO după ce Rusia a anexat Crimeea, dar oficial, nu a aderat la organizație pentru că finlandezii s-au simțit mai în siguranță în afara alianței. Atacul lui Putin asupra Ucrainei a schimbat această viziune practic peste noapte. Majoritatea finlandezilor spun acum că ar fi mai în siguranță în cadrul NATO. „Dacă Putin poate să-și măcelărească frații, surorile și verii slavi în Ucraina, nimic nu-l împiedică să facă asta și în Finlanda”, a spus Alexander Stubb, fostul prim-ministru finlandez. Conform autoarei materialului de analiză din Washington Post, NATO, Statele Unite și UE planifică acum izolarea pe termen lung a Rusiei, marcând revenirea izolării în stilul Războiului Rece după ani de coexistență și cooperare. Conform opiniei fostului prim-ministru al Finlandei, „ceea ce vedem acum este împărțirea semi-permanentă a Europei în două”. Pe de o parte, spune el, avem o Rusie agresivă și autoritară și cobeligeranta ei, Belarus. Pe de altă parte, avem mai mult de 30 de democrații unite de un dușman comun.

    În același timp, presa internațională anunță despre întrunirea de urgență a miniștrilor europeni la Bruxelles pentru a discuta despre situația energetică din Uniunea Europeană. Ieri, au fost discutate problemele aprovizionării Poloniei și Bulgariei cu gaz rusesc și boicotarea petrolului rusesc, informează agenția belgiană RTBF. „Am refuzat să plătim gazul rusesc în ruble, iar Rusia ne-a întrerupt aprovizionarea, dar suntem în siguranță”, a asigurat ministra poloneză Anna Moskwa. Rezervele poloneze de gaz „vor fi la 100% din capacitate pentru această iarnă”, întrucât compania americană GNL a început să asigure țara cu gaze prin Lituania și, de asemenea, se va furniza gaz din Norvegia prin Danemarca. Publicația franceză Le Figaro subliniază că Uniunea Europeană refuză să plătească pentru achizițiile sale de gaz din Rusia în ruble și trebuie să se pregătească pentru o întrerupere a aprovizionării sale. Solicitarea Moscovei de a plăti achizițiile în ruble este „o modificare unilaterală și nejustificată a contractelor și este legitim să o respingem”, a spus comisarul pentru Energie, Kadri Simson. „97% dintre contracte (încheiate de companiile europene) specifică moneda de plată și este fie euro, fie dolarul american”, a spus ea. Publicația luxembrugheză Luxemburger Wort explică cum războiul din Ucraina a accelerat creșterea prețurilor la energie, ducând la o inflație fără precedent, cuplată cu o creștere constantă în Europa. Combinația acestor două fenomene ridică spectrul stagflației. De exemplu, în Franța, ultimii indicatori economici publicați vineri, 29 aprilie, trezesc temeri de începutul stagflației (o situație în care rata inflației este ridicată, rata creșterii economice încetinește, iar șomajul rămâne constant ridicat). Creșterea franceză este în stagnare în primul trimestru, combinată cu o inflație de 4,8% pe an, un record în Franța din 1985. 

    Agenția Reuters reamintește că Rusia furnizează 40% din gazele UE și 26% din importurile sale de petrol, o dependență care înseamnă că Germania și alții au opus rezistență până acum solicitărilor de oprire bruscă a importurilor de combustibil rusești de teama unor daune economice. Conform redacției Politico, Comisia Europeană va propune eliminarea treptată a petrolului rusesc până la sfârșitul anului. Veniturile provenite din exporturile de energie au fost esențiale pentru finanțarea invaziei Moscovei în Ucraina. În acest sens, Comisia Europeană urmează să propună eliminarea treptată a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, declară diplomații europeni. Renunțarea treptată la petrolul rusesc este menită să asigure că Germania, principala putere economică a blocului, rămâne la bord și să reducă la minimum perturbările de pe piețele internaționale de petrol. Pozițiile statelor membre totuși nu sunt consolidate: Reuters relatează că Austria, Ungaria, Italia și Slovacia au avut și ele rezerve în acest weekend cu privire la ideea unui embargo petrolier, conform spuselor unor diplomați europeni. Potrivit materialului din Politico, diplomații au declarat că Comisia va propune o formă de excepții sau măsuri tranzitorii pentru Ungaria și Slovacia, având în vedere cât de mult se bazează aceste două țări pe petrolul rusesc și dificultățile cu care se confruntă în găsirea de surse alternative de aprovizionare. În ultimele săptămâni, Ungaria a apărut ca unul dintre cele mai mari obstacole în calea continuării sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc. Diplomații maghiari au subliniat că preocupările țării sunt de natură economică, nu politică, iar aceste declarații au deschis calea spre un compromis politic care ar lua în calcul aceste îngrijorări. Următorul pachet de sancțiuni va include eliminarea treptată a petrolului, dar și sancțiuni suplimentare pentru anumite persoane și bănci rusești precum „Sberbank”. Alte țări UE într-o situație sensibilă sunt, totuși, pregătite să susțină embargoul. Într-un reportaj adițional, Reuters informează că Germania a redus ponderea petrolului rusesc de la 35% la 12% înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie. Iar Ministrul Economiei, Robert Habeck, a declarat că „Germania nu este împotriva interzicerii petrolului asupra Rusiei. Desigur, este o sarcină grea de suportat, dar am fi gata să facem asta”. Potrivit agenției RTBF, deși Belgia depinde în proporție de până la 30% de petrolul rusesc, Ministra Tinne Van Der Straten a declarat că Belgia va susține totuși ideea unui embargo gradual asupra importurilor de petrol rusesc în UE. 

    Dincolo de analize de securitate și economie, analiștii The Economist informează că refugiații ucraineni au nevoie de ajutor psihologic care deseori nu este oferit de țările gazdă. Peste 5 milioane de oameni au fugit din calea invaziei rusești, iar mulți dintre ei au dus cu ei traume și pierderi. Acest lucru a fost agravat de stresul economic de a trăi în străinătate și de separarea familiilor – bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani trebuie să rămână și să ajute la apărarea țării lor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat în martie că cel puțin o jumătate de milion de refugiați suferă de probleme de sănătate mintală. Acest lucru a copleșit infrastructura de sănătate mintală a gazdelor lor din Europa de Est, care în cele mai multe cazuri era deja incapabilă să satisfacă necesitățile pacienților. Conform autorilor, aceste probleme sunt rezultatul unei neglijențe de lungă durată a sănătății mintale în Europa de Est. Polonia, principala destinație pentru refugiați și locul de reședință a mai mult de jumătate dintre ei, avea o treime din numărul de psihiatri pe cap de locuitor față de Germania. Polonia cheltuie doar 3,4% din bugetul de sănătate pentru sănătatea mintală, cel mai scăzut nivel din UE, cu excepția Bulgariei. În Slovacia, țara vecină, este nevoie în medie de trei luni pentru a obține o programare la psihiatrie. Pentru a remedia lacunele, UE a sugerat ca țările să recunoască calificările profesioniștilor ucraineni pentru a le permite să lucreze cu serviciile locale. De asemenea, UE a promis o finanțare de 9 milioane de euro pentru ONG-urile care oferă asistență psihologică. Gabriella Brent de la „Amna”, un grup umanitar, spune că o mare parte din „primul ajutor psihologic” se rezumă la reducerea riscurilor și poate fi oferit de voluntari calificați. Înțelegerea limbii și a contextului pacienților îi poate face pe aceștia mai eficienți ca primi respondenți decât profesioniștii străini.

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Întreprinderea „Barza Albă” va deveni obiect al patrimoniului cultural național – DOC

    Întreprinderea „Barza Albă”, din municipiul Bălți va primi statutul de obiect al patrimoniului cultural național al R. Moldova. O hotărâre în acest sens a fost aprobată miercuri, 6 iulie, de Executiv. Obiect al…
    Întreprinderea „Barza Albă” va deveni obiect al patrimoniului cultural național – DOC

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler