Reportaj HotNews Ce face statul român față în față cu realitatea migranților: 150 de mii de muncitori străini înregistrați oficial, dar sute de mii au sosit în țară
La două săptămâni de la adoptarea noii ordonanțe privind recrutarea muncitorilor străini în România, curtea biroului teritorial din București al Inspectoratului General pentru Imigrări din România (IGI) este plină de străini. Au venit să reintre în legalitate, după luni sau ani de zile în care au trăit ascunzându-se. Jurnaliștii de la HotNews au vorbit cu reprezentanți ai unor ONG-uri implicate, avocați și imigranți pentru a afla cum se desfășoară procesul de regularizare a muncitorilor străini care au rămas ilegal pe teritoriul României.
Un număr exact al angajaților străini care sunt în ilegalitate pe teritoriul României nu este cunoscut. Totuși, datele oficiale arată că oficial sunt înregistrați doar 150 000 de muncitori străini, în condițiile în care în ultimii cinci ani au venit sute de mii de imigranți din Asia.
Conform HotNews, deși în spațiul public s-a impus ideea că dispariția muncitorilor străini se explică prin plecarea lor către alte state europene, numeroase investigații de presă au arătat că, foarte des, decizia de plecare este legată fie de pierderea dreptului de ședere din motive care nu țin de lucrător, fie de încălcarea drepturilor salariale și a contractelor de muncă.
La sfârșitul lunii trecute, o ordonanță de urgență privind recrutarea internațională a intrat în vigoare. Una dintre prevederi se referă la modalitatea de regularizare pentru migranții care sunt ilegal pe teritoriul României. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, străinii care au rămas pe teritoriul României și împotriva cărora nu a fost emisă o decizie de returnare trebuie să se prezinte la orice formațiune a Inspectoratului General pentru Imigrări, cu pașaportul, pentru a-și declara adresa reală la care locuiesc.
Constatările de pe teren ale celor care urmăresc fenomenul arată că birourile teritoriale ale IGI au fost luate prin surprindere de numărul muncitorilor străini care voiau să intre în legalitate, mai scrie sursa citată.
„Toată lumea vine de la 8:30, iar pe la 11:00 este deja imposibil pentru un angajat al IGI să mai iasă din birou, pentru că străinii sunt buluc la toate ușile. În plus procesul este lung pentru fiecare. Spațiul este suprasaturat și sunt prea puțini funcționari”, povestește pentru HotNews Georgiana Bădescu de la Centrul pentru Resurse Juridice.
„Dispariția” muncitorilor străini, în cifre
În ultimii cinci ani, în România au fost emise sute de mii de avize de muncă pentru muncitori străini, însă doar aproximativ 150 000 de persoane mai sunt astăzi înregistrate legal în sistem. Conform unei comunicări a Ministerului Muncii către HotNews, numărul ar reprezenta în jur de 50% din totalul străinilor care au primit viză de muncă în România.
Promisiunea „amnistiei”
Dacă recrutorii și angajatorii sunt vizibil afectați de noile reglementări (prin garanții financiare consistente pentru autorizare (de la 75 000 de euro pentru plasarea a 250 de lucrători), interdicția de a mai percepe comisioane sau taxe de la lucrători, obligativitatea plății salariilor exclusiv în conturi bancare, suportarea costurilor de repatriere pentru muncitorii care trebuie să părăsească țara etc.), pentru străini miza este alta: programul temporar de regularizare pe care această ordonanță îl instituie.
Prin acest program, persoane care au continuat să trăiască în România luni sau chiar ani după ce au fost „ilegalizate” își pot recâștiga dreptul de ședere și, ulterior, se pot angaja din nou cu acte în regulă.
Conform ordonanței, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare, străinii care au rămas pe teritoriul României și împotriva cărora nu a fost emisă o decizie de returnare trebuie să se prezinte la orice formațiune a Inspectoratului General pentru Imigrări, cu pașaportul, pentru a-și declara adresa reală la care locuiesc.
Un program de regularizare cu asterisc: riscul de a fi scos din țară sub escortă
„Multor străini le este teamă să se înscrie în program”, spune Georgiana Bădescu de la Centrul pentru Resurse Juridice. Condițiile principale de eligibilitate sunt: să fi intrat în România cu viză de muncă și să nu fi primit o decizie de returnare din partea IGI.
HotNews a scris într‑un material anterior, citând CRJ, de ce diferența dintre migranții aflați în ședere ilegală cu decizie de returnare și cei fără decizie este arbitrară și nu reflectă niveluri diferite de risc la adresa securității naționale: singurul criteriu distinct este dacă au fost sau nu controlați de autorități la locul de muncă.
Deși organizațiile civice au cerut eliminarea acestei diferențieri din lege între străinii care și‑au pierdut dreptul de ședere, amendamentul a fost respins. În prezent, unii dintre cei aflați în ședere ilegală au primit decizii de returnare emise în absența lor și fără să știe că există un asemenea document. Dacă ar fi știut, ar fi avut 10 zile să conteste decizia în instanță.
Conform Inspectoratul General pentru Imigrări, din 2020 până în prezent, s-au emis peste 16.500 de decizii de returnare. Dintre acestea, 6344 au fost deja puse în practică.
„Mulți dintre ei nu știu dacă foștii lor angajatori, de cele mai multe ori angajatori abuzivi, pe care ei au vrut să îi reclame sau cu care au avut conflict, i‑au sesizat între timp la IGI, care a emis o decizie de returnare. Dacă se prezintă la Inspectorat pentru înscrierea în program având o decizie de returnare sunt imediat returnați forțat, așa cum am văzut în munca mea de teren, iar această situație de risc îi împiedică pe mulți să beneficieze de amnistie”, explică Georgiana Bădescu pentru sursa citată.
Materialul integral poate fi citit AICI.
