Relația lui Iurie Leancă cu Ilan Șor: zboruri cu avioane charter, bani pentru studiile fiului, chiria spațiilor Ambasadei R. Moldova în Moscova și numere diplomatice pentru artiști ruși. Mărturii din dosarul „Concesionării Aeroportului”

Circa 40 de mii de dolari pentru studiile fiului în Marea Britanie, zboruri cu avioane private, închirierea spațiilor Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova și numere diplomatice în Rusia – acestea au fost subiectele abordate în ședința de judecată din 8 mai în dosarul concesionării aeroportului la care a răspuns fostul premier Iurie Leancă. La fel, la ședință a depus mărturii și un alt inculpat, fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, care a vorbit despre motivele concesionării aeroportului și relațiile cu Șor și Plahotniuc. 

În cadrul ședinței s-a respins cererea cu privire la o expertiză suplimentară asupra prejudiciului cauzat statului în urma concesionării Aeroportului.

Zboruri cu avioane private și „om de afaceri cu relații bune în elita politică și culturală a Federației Ruse”

Acuzarea de stat în acest dosar este reprezentată de către procurorul Victor Muntean, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Iurie Leancă, prim-ministru al R. Moldova în perioada ani 2013-2015 și ministrul al Afacerilor Externe și Integrării Europene între 2009 și 2013, a fost întrebat de procurorul Muntean despre legăturile acestuia cu fugarul Ilan Șor.  Iurie Leancă a declarat că l-a cunoscut pe Ilan Șor, după ce a fost făcută propunerea ca acesta să fie numit consul onorific al R. Moldova în Federația Rusă, pe când Leancă ocupa funcția de ministru de Externe. 

„Domnul Filat mi l-a prezentat (pe Ilan Șor, n.r.) în calitate de om de afaceri cu relații bune în elita politică și culturală a Federației Ruse”, a precizat Leancă. 

La fel, Iurie Leancă a recunoscut că a avut mai multe întâlniri personale cu Ilan Șor. „Dânsul atunci nu era inculpat sau în căutare”. Fostul premier a fost întrebat și despre transferurile efectuate de către niște companii ale căror beneficiar efectiv era Ilan Șor, pentru a fi achitate studiile din Marea Britanie ale feciorului său, în 2012. 

„Am avut o înțelegere principială cu colegii de la «Ascom», în special cu domnul Stati, care îmi este naș (în 2001, Leancă a devenit vicepreședinte „Ascom” – compania lui Anatol Stati, n.r.). Din dosar am aflat că au fost două transferuri, în 2016, în sumă de circa 40 de mii de dolari. Colegul meu de atunci și acum de la «Ascom», a folosit și companiile «Ascom-ului» pentru a face transferurile”, a spus acesta.

Leancă a spus că în perioada 2011-2013, când acesta ocupa funcția ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene „am folosit și, bănuiesc avionul care aparținea «Nobil Air»”, fosta firmă de aviație care i-a aparținut lui Ilan Șor. 

Iurie Leancă a povestit despre cum a zburat la Kiev, la finala Campionatului European de fotbal din anul 2012. „Am avut invitația din partea domnului Poroșenko (Petro Poroșenko, fost președinte al Ucrainei, în 2012 a ocupat funcția de ministrul Comerțului și Dezvoltării Economice, n.r.). El mi-a trimis invitație și pentru băieții mei. Înțelegerea a fost să zbor cu domnul Filat. Cu câteva ore înainte de zbor, m-a sunat cineva din cancelaria Guvernului și mi-a zis că nu zbor cu ei, cu ei voi reveni înapoi și să merg la aeroport și că acolo este un avion cu trei locuri”. a menționat Leancă. 

„Eu niciodată nu am negat că am avut o anumită legătură cu el”

La fel, fostul premier a povestit despre cum a zburat cu Ilan Șor spre Bruxelles, împreună cu Natalia Gherman, pe atunci ministră a Afacerilor Externe și Integrării în Guvernul Leancă. Acesta a explicat că deplasarea a fost de serviciu și pentru a „economisi timp, pentru că era escală la Viena”, acesta a acceptat propunerea lui Șor de a zbura împreună, care avea și el zbor spre Bruxelles, deși Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene avea deja cumpărate biletele. „Statul nu a fost prejudiciat în niciun fel”, a spus acesta. 

„Am participat la circa 20 de ședințe unde a participat și Ilan Șor. Eu niciodată nu am negat că am avut o anumită legătură cu el (Ilan Șor, n.r.) și am spus asta și în spațiul public, atunci când eram activ în politică. Pe subiectul concesionării n-am avut nicio discuție cu el. Că a fost numit președinte al Consiliului de administrare al «Avia Invest», am aflat din presă. Pe subiectul «Fraudei bancare» am avut doar o întâlnire, în context instituțional”, a menționat Leancă. 

La ședință Leancă a fost întrebat și despre acordarea unor numere diplomatice unor artiști din Rusia. 

„Ceea ce a fost mediatizat în spațiul public a fost că Ilan Șor ar fi avut și, eventual, familia lui, numere diplomatice. Când în spațiul public au apărut astfel de zvonuri, știri, țin minte bine că l-am sunat pe directorul Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru și l-am rugat să detașeze ofițeri la Moscova pentru a verifica existența sau lipsa unor astfel de acțiuni din partea Ambasadei”, a declarat Leancă.

Întrebat de către judecătoarea Ana Cucerescu dacă a fost sau nu constatată eliberarea numerelor de înmatriculare pentru artiștii străini, Leancă nu spus că „nu țin minte”. 

„Am cerut ambasadei să tripleze tarifele pentru chirie. La Moscova, din păcate, asta era o practică stabilă”

În 2013, ZdG a scris că Ilan Șor, împreună cu soţia sa, cântăreaţa Jasmin, circulau prin Moscova cu numere diplomatice și că au pus stăpânire şi pe proprietăţi ale Ambasadei R. Moldova din Rusia. Conform unor surse, restaurantul „Moldova”, aflat în incinta hotelului care aparţine Ambasadei, ar fi fost dat în chirie unei firme care aparţinea familiei Șor. 

Procurorul Victor Muntean l-a întrebat pe Leancă ce cunoaște despre darea în locațiune în perioada 2012– 2013, a unor imobile către companiile a căror beneficiar efectiv era Ilan Șor.

„În 2009 știam că spațiile ambasadei sunt date în chirie la entități comerciale. Atunci am cerut ambasadei să tripleze tarifele pentru chirie. La Moscova, din păcate, asta era o practică stabilă. În mod normal nu este o practică obișnuită, doar la Moscova aveam astfel de spații și sedii ca să fie asigurată o sursă de existență pentru ambasadă”, a declarat fostul premier.

Relația cu Vladimir Plahotniuc

În cadrul ședinței, Iurie Leancă a fost întrebat și despre relația sa cu Vladimir Plahotniuc. Acesta a menționat că a avut câteva întâlniri cu acesta, la ședințele comune a Alianței pentru Integrare Europeană, din anul 2010, la care au participat reprezentanții a patru partide ce făceau parte din alianța politică. Pe lângă acesta ședințe, Leancă susține că nu ar fi avut întâlniri personale cu Vladimir Plahotniuc. Fostul prim-ministru a spus că nu a știut nici faptul că Serghei Iaralov a fost în 2013 consilier al ministrului de atunci al Economiei, Valeriu Lazăr. 

„În 2018, în calitate de președinte al Parlamentului, am zburat împreună cu domnul Plahotniuc și domnul Candu la Washington în vizită de serviciu. În cadrul acelei vizite am avut întâlniri cu membrii Congresului. Am avut prezentare la Consiliul Atlantic. A fost o cursă charter. Înapoi am venit singur”, a declarat Leancă.

Valeriu Lazăr: „Toate acțiunile mele au fost ghidate de interesul public”

La ședința din 8 mai a depus mărturii și Valeriu Lazăr, cel mai longeviv Ministru al Economiei din R. Moldova, deținând această funcție între anii 2005-2006, 2009-2010 și 2010-2014. Lazăr a menționat că „niciuna din alegațiile acuzării nu corespund realității”, privind existența unor acțiuni ilegale ale acestuia în calitate de ministru al Economiei în procesul realizării proiectului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău.

„Acțiunile mele au avut scopul de atragere a capitalului financiar și managerial pentru asigurarea dezvoltării aeroportului. (…) Nu în ultimul rând, am acționat în interesul bugetului public național, prin creșterea la nivel cumulativ a sumelor taxelor, plăților, contribuțiilor fiscale, ca efect al proiectului de concesionare”, a spus fostul ministru.

Valeriu Lazăr a precizat în instanță că printre cauzele care au determinat statul la acea vreme să opteze pentru concesionarea aeroportului a fost necesitatea de investiții în infrastructura acestuia, contra unor sume pe care statul nu și le putea permite, iar veniturile aeroportului erau mici. 

„Conform rapoartelor financiare a întreprinderii din anii 2007-2012 rezultă, în mod evident, că Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) nu dispunea de suficiente mijloace financiare, nici proprii, nici atrase, pentru finanțarea investițiilor capitale aferente programelor de modernizare a infrastructurii aeroportuare stabilită de «Master-plan» pentru această etapă. Cele mai importante date din aceste rapoarte au reflectat realitățile obiective din această perioadă, care au tras foarte mult la cântarul deciziilor ce au urmat privind oportunitatea concesionării. La finele anului 2012, majoritatea absolută a indicatorilor de rentabilitate erau mult sub normele stabilite. Rata profitului brut – 13% vs. minim 20%, rata profitului operațional – 5,8% vs. minim 15%. Rentabilitatea economică a activelor – 2,15% vs. minim 10%. Rentabilitatea financiară 2,37% vs. minim 15%. Rata profitului net, specialiștii știu că e unica sursă internă de finanțare a investițiilor pe termen mediu și lung, în 2012 acesta a fost de 7,74 milioane lei, valoare de peste 100 de ori mai mică decât suma de 52 milioane de euro, stabilită pentru a fi valorificată pentru modernizare”, a precizat fostul ministru al Economiei.

La fel, acesta s-a referit și la legăturile cu Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

„Pe durata tuturor acțiunilor și deciziilor în legătură cu concesionarea aeroportului niciodată n-am primit indicații de la alte persoane. Nu am avut nicio comunicare sub nicio formă cu Ilan Șor, pe care nu l-am cunoscut niciodată personal și nici cu Vladimir Plahotniuc, la subiectul concesionării aeroportului, direct, sau prin reprezentanții acestora, inclusiv, prin intermediul lui Serghei Iaralov, așa cum insistă acuzarea învinuirii”, a precizat Lazăr. Audierea acestuia a fost întreruptă și este programată să fie continuată la următoarea ședință, când îi vor fi acordate întrebări din partea acuzării.

În cadrul ședinței din 8 mai, s-a dispus respingerea cererii pentru efectuarea unei expertize suplimentare asupra prejudiciului adus statului în urma concesionării aeroportului.  

Detalii despre dosar

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani, semnat în august 2013, beneficiarul final fiind Ilan Șor. 

La 2 mai 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că dosarul în care statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei în urma concesionării Aeroportului Internațional Chișinău a fost transmis în judecată. În dosar figurează opt persoane: fostul prim-ministru al R. Moldova, Iurie Leancă; ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr; fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci; fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu; fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă; ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan; fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac; șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Alla Țubari. 

Procuratura susține că inculpații au concesionat în 2013 Aeroportul Internațional Chișinău în interesul unei „organizații criminale”, iar acum riscă închisoare de la 4 la 8 ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Procurorii mai spun că Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Tudor Copaci și Petru Jardan ar fi micșorat procentul din profit care urma să ajungă în bugetul de stat în urma concesionării aeroportului –  de la 8% la 1%, iar concursul ar fi fost mimat, statul fiind prejudiciat. 

Completele de judecători care au examinat dosarul

Cauza penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost repartizată magistratei Djeta Chistol. În cadrul primei ședințe, avocații au înaintat o cerere pentru formarea unui complet din trei judecători. Cererea a fost acceptată, fiind constituit completul de judecată alcătuit din Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Petru Păun.

La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție (PA). Ca urmare a deciziei CSM, completul de judecată format inițial a fost substituit, o lună mai târziu, de un nou complet, format din Olga Bejenari, Vitalie Budeci și Stella Bleşceaga.

La 13 iunie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga și-a început activitatea în cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce a fost înaintată președintei Maia Sandu de Consiliului Superior al Magistraturii spre numirea în funcția de judecătoare la CSJ. La 17 iunie, și Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind transferat temporar la Curtea de Apel (CA) Chișinău.

Ca urmare a transferului celor doi magistrați, cauza penală privind concesionarea aeroportului a fost repartizată aleatoriu unui alt complet, format din Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea, raportor magistrata Cucerescu.

În ce condiții aeroportul a revenit în gestiunea statului

Pe 23 noiembrie 2022 Curtea de Apel (CA) Chișinău a decis că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Atunci, magistrații au examinat în ședință publică apelul declarat de compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022, prin care a fost  respinsă cererea companiei „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor aeroportului. Decizia primei instanțe a fost pronunțată de magistrata Ludmila Holeviţcaia, care activează în sistemul judecătoresc din 2008. În document se menționează că Avia Invest a admis „neexecutarea condițiilor contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție”.

În decizia motivată a CA Chișinău, consultată de ZdG, se menționează faptul că pe 28 noiembrie 2019 și pe 22 ianuarie 2020 APP a atenționat compania „Avia Invest” asupra expirării termenului de acțiune a garanției de bună execuție a etapei II investiționale (31 decembrie 2019) și asupra obligativității prezentării unei noi garanții, însă Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale de prezentare a garanției de bună execuție în valoare de un milion de euro, cu termenul de valabilitate de 3 ani.