Pentru pensionari, fiecare leu contează: viața după indexare
De la 1 aprilie 2026, pensiile din R. Moldova au fost indexate cu 6,84 %. La prima vedere, majorarea ar trebui să aducă un plus de siguranță financiară vârstnicilor. Dar cât de mult schimbă în realitate această indexare viața pensionarilor și reușește oare ea să țină pasul cu scumpirile continue?
Indexarea pensiilor nu este o măsură nouă. Ea are loc anual și are scopul de a compensa creșterea prețurilor. În practică însă, majorarea acoperă doar parțial costul real al vieții.
Pensionarii, chiar dacă sunt adesea percepuți ca având cheltuieli reduse, se confruntă cu o povară financiară lunară deloc mică.
Alimentația reprezintă o parte importantă a cheltuielilor. Produsele trebuie să fie proaspete și de calitate, nu expirate și procurate doar pentru că sunt la reducere. Facturile la energie și întreținere cresc până la sume exorbitante în sezonul rece, iar îmbrăcămintea și încălțămintea rămân necesități inevitabile. La toate acestea se adaugă medicamentele – poate cea mai costisitoare categorie de cheltuieli pentru persoanele vârstnice.
Înaintarea în vârstă nu presupune doar acumulare de experiență, dar și de riduri, iar odată cu ridurile vine și o gamă largă de maladii, probleme de sănătate, organismul cedând cu încetul. Pentru menținerea stării de sănătate este nevoie atât de o alimentație echilibrată, cât și de tratamente medicale constante. Mulți pensionari ajung să cumpere lunar pungi întregi de medicamente. Însă doar o parte dintre acestea sunt compensate, iar uneori variantele compensate nu au efectul scontat, motiv pentru care oamenii se văd obligați să plătească mai scump pentru un medicament cu eficiență dorită.
Ce înseamnă în bani reali indexarea?
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, începând cu 1 aprilie 2026, pensiile calculate în baza Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii au fost majorate cu o sumă fixă de 51,33 lei.
Astfel:
- pensia minimă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (minimum 34 de ani) a ajuns la 3264,66 lei;
- pensia minimă de dizabilitate variază între 1632,33 lei și 2448,50 lei, în funcție de gradul de dizabilitate.
Pentru comparație, minimul de existență estimat pentru anul 2025 a constituit 3053,4 lei, iar minimul de existență calculat de Biroul Național de Statistică pentru un pensionar este de aproximativ 2600 de lei (nu sunt sigură că în acest calcul sunt incluse facturile pentru perioada rece a anului sau medicamentele).
Cu alte cuvinte, pensia minimă pentru limită de vârstă abia reușește să depășească pragul minim de existență, în timp ce pensiile de dizabilitate rămân sub acest nivel.
Scumpirile nu așteaptă indexarea
În ianuarie 2026, prețurile medii de consum s-au majorat față de luna ianuarie 2025 cu 4,8 %. Deci, prețurile nu stagnează până la următoarea indexare și nici nu țin cont de veniturile limitate ale vârstnicilor.
Acum aproximativ zece ani, unul dintre deputații de atunci afirma că persoanele în vârstă nu ar trebui să se bazeze pe instituțiile statului, ci să fie întreținute de copii. Totuși, acesta nu a explicat care ar mai fi rolul contribuțiilor la asigurările sociale în asemenea condiții și nici ce soluții ar avea pensionarii care nu au copii. La fel, acesta nu a putut explica modul în care ar putea copiii să-și întrețină părinții, în condițiile în care mulți dintre ei au, la rândul lor, familii și responsabilități financiare proprii.
De-a lungul anilor, indexările au variat considerabil. Dacă astăzi vorbim despre 6,84 %, în 2020 pensiile au fost indexate cu doar 1,07 %. De râs și de plâns, ca la moldoveni…
De ce rămân pensiile mici?
Autoritățile, indiferent de culoarea politică, invocă frecvent migrația forței de muncă drept una dintre principalele cauze ale pensiilor reduse. Explicația este susținută și de experți.
Potrivit Mihaelei Sirițanu, expertă Watchdog în politici economice, „raportul în sistem este de aproximativ 1,2–1,4 contribuabili la un pensionar, ceea ce este foarte mic, în țările dezvoltate acest raport fiind de regulă 2,5–4 contribuabili la un pensionar. Migrația și economia informală reduc și mai mult numărul celor care contribuie”.
Un alt factor important îl reprezintă salariile mici și munca „la negru”. Veniturile primite în plic pot părea avantajoase pe termen scurt, însă pe termen lung înseamnă contribuții sociale reduse și, implicit, pensii insuficiente.
Indexarea pensiilor este necesară și inevitabilă, dar ea rămâne mai degrabă o ajustare tehnică decât o soluție reală pentru bunăstarea vârstnicilor. Deci, majorarea de 6,84 % aduce câteva zeci de lei în plus, însă nu schimbă esențial situația financiară a pensionarilor, mai ales într-un context de scumpiri continue.
Iar problema pensiilor nu ține doar de deciziile anuale ale Guvernului, deși acestea contează foarte mult, dar și de realitățile structurale: migrația, salariile mici, munca informală și numărul tot mai redus al contribuabililor.
Situația creată nu-i vizează doar pe pensionarii de astăzi. Oricât de departe ar părea vârsta pensionării, e nevoie să ne gândim din timp ce vom face când nu vom mai fi atât de tineri. Modul în care muncim și contribuim acum determină nivelul de trai pe care îl vom avea mâine.
