RAPORT Două automobile, „cumpărate” cu o mie și șapte mii de lei, dar vândute ulterior cu mii de euro. Dubiile pe care le-a avut Comisia în privința procurorului Mihail Ivanov, care a promovat evaluarea

„Este greu de așteptat ca cetățenii să respecte legea atunci când profesioniștii din domeniul juridic, inclusiv procurorii, aleg să utilizeze contracte fictive de vânzare-cumpărare în loc de contracte de donație din motive de eficiență”, a subliniat Comisia de evaluare a procurorilor în cadrul raportului emis în privința procurorului anticorupție Mihail Ivanov.

Acuzatorul de stat, care a promovat evaluarea integrității, a trebuit să explice în cadrul procedurii „achiziționarea” la preț de o mie și șapte mii de lei a două vehicule de către el și soția sa, dar și donațiile de la părinți de peste 18 mii de euro, într-o perioadă când aceștia nu dispuneau de fonduri oficiale suficiente.

ZdG a analizat raportul Comisiei de evaluare și vă prezintă temeiurile care au stat la baza concluziei pozitive.

Completul de evaluare al Comisiei i-a solicitat procurorului clarificări suplimentare cu privire la:

• Implicarea acestuia în două cazuri care au dus la depunerea cererilor la CtEDO
• Proceduri disciplinare și două cauze penale în privința procurorului
• Donații, prezentate ca achiziționări, a două vehicule de către procuror și soția sa
• Donații de la părinți în perioada 2012-2014

Primele două aspecte au fost atenuate înainte de audiere, în timp ce ultimele două aspecte au fost discutate în cadrul audierii.

Aspecte care „au generat anumite dubii în timpul evaluării”, dar care au fost atenuate sau nu duc la nepromovarea evaluării

Implicarea procurorului în două cazuri care au dus la depunerea cererilor la CtEDO, neinvestigată de către Comisie

Conform informațiilor de care a dispus Completul, Mihail Ivanov a fost implicat în unele acte menționate în decizia CtEDO Navrotki împotriva R. Moldova, din 28 iunie 2016. Atunci, reclamantul a invocat lipsa asistenței medicale și lipsa motivelor relevante și suficiente pentru arestarea sa preventivă, precum și încălcarea drepturilor apărării în cadrul procedurii privind arestarea sa preventivă. Guvernul s-a angajat atunci să-i plătească reclamantului 3 500 de euro pentru a repara orice prejudiciu material și moral, precum și a-i compensa costurile și cheltuielile.

Ivanov a a solicitat prelungirea arestului preventiv al reclamantului în august 2011 și apoi, în septembrie 2011, „s-a opus în repetate rânduri înlocuirii acestei măsuri privative de libertate”. Totuși, Completul a stabilit că acțiunile procurorului au avut loc în 2011, înainte de perioada de zece ani prevăzută în cadrul evaluării. „Din acest motiv, Completul nu a mai investigat aspectul respectiv”, se menționează în raport.

Un alt caz care a ajuns la CtEDO și în care procurorul a fost menționat este Muradu împotriva R. Moldova, din 19 ianuarie 2021. Reclamantul s-a plâns că a fost maltratat, în aprilie 2009, în timpul detenției la Poliție și ținut în condiții inumane. Mai mult, reclamantul a afirmat că ancheta privind plângerea sa referitoare la maltratare a fost ineficientă, contrar cerințelor articolului 3 din Convenție, atât din punct de vedere procedural, cât și din punct de vedere material. CtEDO a decis că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție atât în ceea ce privește aspectele de fond, cât și cele procedurale.

În aprilie 2009, Ivanov a fost desemnat să investigheze acuzațiile reclamantului privind maltratarea. Bărbatul a susținut că mai mulți polițiști l-au maltratat. În iunie 2009, procurorul a decis să nu pornească urmărirea penală cu privire la presupusa maltratare a reclamantului.

„Pentru CtEDO, nu era clar ce a împiedicat autoritățile, în primul an al anchetei, să efectueze mai multe acțiuni de urmărire penală. În decembrie 2011, adjunctul procurorului general a anulat ordonanța din iunie 2009 și a pornit urmărirea penală privind maltratarea reclamantului. În august 2012, procurorul de caz a suspendat urmărirea penală, constatând că fuseseră întreprinse toate acțiunile de urmărire penală posibile. În mai 2018, adjunctul procurorului general a anulat ordonanța din august 2012 și a dispus continuarea urmăririi penale. În martie 2019, urmărirea penală a fost suspendată din nou”, notează Comisia de evaluare.

La fel ca în celălalt caz, Completul a stabilit că acțiunile au avut loc în 2009, înainte de expirarea termenului de zece ani, iar din acest motiv, „nu a mai investigat aspectul respectiv”.

Proceduri disciplinare și două cauze penale în privința lui Ivanov

Mihail Ivanov a fost vizat în șapte proceduri disciplinare, care au fost inițiate în perioada 2019 – 2024, dintre care trei au fost încetate de inspectorii din cadrul Inspecției procurorilor, una este în curs de soluționare în fața Colegiului de disciplină și etică, una a fost finalizată de Colegiul de disciplină și etică (după ce a fost încetată de un inspector din cadrul Inspecției procurorilor), iar două au fost finalizate de CSP (după ce contestațiile împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică de a înceta procedurile disciplinare au fost respinse).

„Niciuna dintre faptele menționate în cele șapte proceduri disciplinare nu a generat încălcări ale regulilor de etică”, a concluzionat Completul.

Comisia a primit o plângere cu privire la procuror din partea unui membru al societății civile. „Plângerea nu a furnizat suficiente informații identificabile pentru a concluziona că a existat o încălcare gravă prin prisma criteriului de integritate etică”, a mai notat Comisia.

Dosarul penal privind divulgarea datelor cu caracter personal și informațiilor publicate de ZdG

La 26 august 2020, procurorul general a pornit urmărirea penală în privința lui Mihail Ivanov pentru presupusa divulgare a datelor urmăririi penale către părțile civile într-un dosar pe care procurorul l-a investigat, după reluarea urmăririi penale.

Mai exact, Ivanov a fost pus sub învinuire pentru faptul că, în perioada 2-3 septembrie 2019, ar fi prezentat materialele întregului dosar penal părților civile A.B., O.B. și R.I., care conțineau date cu caracter personal ale învinuiților, precum și informații despre convorbirile telefonice interceptate. În același timp, procurorul a fost pus sub învinuire pentru faptul că ar fi prezentat informații din acest dosar penal care au fost utilizate pentru o anchetă jurnalistică publicată de ZdG.

La 28 septembrie 2021, Ivanov a fost scos de sub urmărire penală, deoarece în acțiunile acestuia nu s-au constatat elementele infracțiunii. „Subiectul a fost scos de sub urmărire penală, în principal, deoarece nu existau probe directe că subiectul a divulgat intenționat datele urmăririi penale în timp ce urmărirea penală era în desfășurare”, notează Comisia.

„Completul a studiat plângerile disciplinare referitoare la aceleași fapte ca și cele indicate în ordonanța de pornire a urmăririi penale și a adresat subiectului întrebări de clarificare. Subiectul a furnizat explicații detaliate și în timp util cu privire la acțiunile sale, în special cu privire la faptul că nu era la curent cu reluarea urmăririi penale în timp ce se afla în concediu și că prezentase materialele dosarului penal, luând în considerare ordonanța sa anterioară de terminare a urmăririi penale.

Subiectul a explicat, iar Completul a fost de acord, că părțile civile A.B., O.B. și R.I., care au avut acces la materialele dosarului, aveau și statutul de părți vătămate și, prin urmare, aveau dreptul legal de a avea acces la toate materialele dosarului, nu doar la cele referitoare la acțiunea civilă (așa cum se menționează în ordonanța de pornire a urmăririi penale împotriva procurorului).

Completul a concluzionat că în acțiunile subiectului care au dus la inițierea acestei cauze penale în privința sa, nu există nicio încălcare a regulilor de etică”, arată raportul.

Dosarul penal privind constrângerea pentru a încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției

La 11 martie 2020, procurorul general a pornit urmărirea penală în privința lui Ivanov pentru presupusa constrângere a trei persoane, cu statut de învinuit (doi procurori și un ofițer de poliție acuzați de corupți), de a face declarații și de a încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției. Una dintre aceste persoane a fost condamnată în 2019 într-un dosar disjuns (sentința de condamnare a devenit definitivă, deoarece nu a fost contestată). Cererea sa de revizuire a fost respinsă definitiv la 29 aprilie 2025 de Curtea de Apel Centru. Dosarul penal în privința celorlalte două persoane este pendinte în prima instanță.

La 28 septembrie 2021, Ivanov a fost scos de sub urmărire penală, deoarece în acțiunile acestuia nu s-au constatat elementele infracțiunii. „Subiectul a fost scos de sub urmărire penală, în principal, deoarece nu existau probe privind constrângerea pretins aplicată de către subiect”, subliniază Comisia.

Automobilul cumpărat de la tatăl său, pentru o mie de lei, vândut cu 6 500 de euro, fără a plăti impozite

În perioada evaluată, Ivanov a utilizat de două ori un contract de vânzare-cumpărare în loc de un contract de donație pentru transferul dreptului de proprietate asupra a două vehicule, una de la tatăl său către el și una de la soacra sa către soția sa.

„Aceste incidente ridică probleme de natură etică, în special deoarece subiectul este un profesionist în domeniul juridic și deoarece s-au produs de două ori într-o perioadă relativ scurtă de timp”, a atras atenția Comisia.

Potrivit procurorului, vehiculul de model Mercedes C200, din 2004, a fost cumpărat de tatăl său în 2011, iar din 2014 el a utilizat acest vehicul. Ivanov a declarat dreptul de folosință a acestui vehicul în declarațiile sale anuale începând cu 2014.

În 2020, acest vehicul a fost vândut procurorului de către tatăl său la prețul de o mie de lei. Procurorul a explicat că, de fapt, tatăl i-a donat vehiculul, dar când s-au prezentat la Secția înmatriculare vehicule pentru a transfera dreptul de proprietate asupra vehiculului, au fost informați că nu se acceptă contracte de donație scrise de mână, ci numai cele autentificate notarial.

„Pentru a evita taxele notariale și pierderea de timp, subiectul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu tatăl său, utilizând un formular standard de contract de vânzare-cumpărare furnizat de Secția înmatriculare vehicule, în care era inclusă suma de 1 000 de lei, iar subiectul a adăugat mențiunea „donație””, a explicat Ivanov Comisiei.

Acuzatorul de stat a vândut acest vehicul în decembrie 2020 (la nouă luni după „vânzarea-cumpărarea” vehiculului) la un preț de 6 500 de euro (aproximativ 128 310 de lei), fără a plătit niciun impozit pe creșterea de capital pentru vânzarea acestui vehicul în 2020. Completul a stabilit că ar fi fost necesar să se plătească un impozit pe creșterea de capital de 7 638 de lei (12%) dacă acesta s-ar fi calculat pe baza contractului de vânzare-cumpărare cu prețul de achiziție de 1 000 de lei.

Un alt vehicul, cumpărat de această dată de la soacră cu șapte mii de lei și vândut cu peste 180 de mii de lei

Vehiculul de model Nissan Qashqai, fabricat în 2008, era proprietatea soacrei procurorului din 2017, iar aceasta i-a acordat fiicei sale (soția procurorului) dreptul de a utiliza vehiculul ocazional. Completul a analizat sursele de fonduri ale socrilor lui Ivanov pentru achiziționarea acestui vehicul și a concluzionat că aceștia dispuneau de fonduri suficiente pentru a-l cumpăra. În același timp, analiza utilizării vehiculului indică faptul că familia procurorului este beneficiarul efectiv al acestui vehicul (în special deoarece soacra subiectului nu a avut permis de conducere până în 2021).

Ivanov a inclus în declarațiile sale anuale dreptul de folosință a acestui vehicul, începând cu anul 2017. Potrivit procurorului, vehiculul s-a defectat și a fost donat în aprilie 2021 soției sale de către socrii săi, pentru ca familia lor să repare vehiculul, să o vândă și să cumpere soției un alt vehicul în stare tehnică bună. La fel ca în cazul Mercedesului tatălui, pentru transfer a fost utilizat un formular standard de contract de vânzare-cumpărare, cu un preț de vânzare de 7 000 de lei și mențiunea „donație”. Soția
acuzatorului a vândut acest vehicul în iunie 2021 (la două luni de la vânzarea-cumpărarea vehiculului) la prețul de 181 000 de lei. Completul a stabilit că ar fi fost necesară plata unui impozit pe creșterea de capital de 10 440 de lei (12%) dacă acesta s-ar fi calculat pe baza contractului de vânzare-cumpărare de 7 000 de lei.

Contracte de vânzare-cumpărare – la „insistența” reprezentanților Secției înmatriculare vehicule

„Când a fost întrebat despre neplata impozitului pe creșterea de capital, în valoare totală pentru ambele vehicule de 18 078 de lei, subiectul a explicat că nu avea obligația legală de a plăti impozitele, deoarece ambele vehicule au fost primite ca donații, referindu-se la art. 40 alin. (5) din Codul fiscal. Acesta a prezentat declarații scrise din partea Secției înmatriculare vehicule care confirmau că, în ambele cazuri, părțile au convenit asupra unei donații, dar, de fapt, la insistența reprezentanților Secției înmatriculare vehicule, au fost utilizate formulare standard de contract de vânzare-cumpărare. Subiectul a prezentat, de asemenea, informații privind valoarea ambelor vehicule la data vânzării, emise de un evaluator independent, care era puțin mai mare decât prețul de vânzare, excluzând astfel obligația de a plăti impozitul pe creșterea de capital”, notează Comisia.

Comisia: „Este greu de așteptat ca cetățenii să respecte legea atunci când profesioniștii din domeniul juridic, inclusiv procurorii, aleg să utilizeze contracte fictive de vânzare-cumpărare în loc de contracte de donație din motive de eficiență”

Deși Completul de evaluare a considerat că utilizarea unor contracte fictive de vânzare-cumpărare în locul contractelor de donație în aceste două cazuri „ridică probleme etice cu privire la conduita subiectului”, Completul a concluzionat că această conduită nu atinge pragul ridicat al unei
încălcări grave a regulilor de etică și conduită profesională, „care să justifice demiterea din funcție și alte efecte negative pentru subiect”.

„Completul consideră că utilizarea unui contract fictiv de vânzare-cumpărare în locul unui contract de donație de către un profesionist din domeniul juridic, exclusiv din motive de evitare a cerințelor birocratice și de economisire a timpului, ridică o problemă de etică în lumina Codului de etică al procurorilor din 2016 (…). Este greu de așteptat ca cetățenii să respecte legea atunci când profesioniștii din domeniul juridic, inclusiv procurorii, aleg să utilizeze contracte fictive de vânzare-cumpărare în loc de contracte de donație din motive de eficiență”, a concluzionat Comisia.

În privința potențialelor iregularități fiscale comise de procuror prin neplata impozitelor pe creșterea de capital pentru cele două vehicule, Completul a observat că, chiar dacă argumentele procurorului nu ar fi acceptate, suma maximă pe care ar fi putut să nu o plătească era de 18 078 de lei, ceea ce este cu mult sub suma de 58 500 de lei prevăzută pentru a duce la nepromovarea evaluării.

Donații pentru perioada 2012-2023, în sumă totală de 2,4 milioane de lei, aproape o treime din venituri

Conform informațiilor acumulate de Complet, venitul total al procurorului și al soției sale pentru perioada de evaluare 2012 – 2023 a fost de 7 255 023 de lei. Acuzatorul de stat a declarat în declarațiile anuale de venituri/avere și interese personale suma totală de 2 447 888 de lei (în diferite valute) ca donații primite în perioada de evaluare 2012-2023. Aceste donații au fost declarate ca fiind primite de la părinții lui Ivanov, socrii acestuia, cumnatul acestuia și din evenimente familiale precum nunți, botezuri și zile de naștere.

„Subiectul a furnizat explicații detaliate cu privire la sfera și contextul acestor donații, precum și informații și documente justificative privind sursele de venit ale celor care au făcut donațiile cele mai substanțiale. Explicațiile și documentația consecvente și detaliate ale subiectului au atenuat dubiile Completului cu privire la donații înainte de audiere. Completul nu a fost convins cu referire la donațiile declarate de părinții subiectului pentru perioada 2012 – 2014, care au fost discutate în cadrul audierii”, potrivit raportului.

Donații de la părinți declarate în perioada 2012 – 2014

Procurorul a declarat următoarele donații din partea părinților săi pentru perioada 2012 – 2014:

• 14 026 de euro în 2012 și 2013 (pentru plata a două rate către compania Basconslux pentru apartamentul subiectului, achiziționat la un preț preferențial în cadrul unui program : 9 640 de euro în 2012 și 4 386 de euro în 2013);
• 3 000 de dolari (aproximativ 2 180 de euro, ca dar de nuntă)
• 100 de mii de lei (aproximativ 5 400 de euro pentru organizarea nunții) în 2014.

Ca răspuns la notificarea de audiere și în timpul audierii, procurorul a explicat că a comis o eroare în declarația anuală din 2012, în care a inclus trei rate plătite pentru apartamentul său, una plătită la 11 mai 2011 în valoare de 3 501 de euro și două plătite în 2012, în valoare totală de 6 130 de euro (2 630 și 3 500 de euro).

Astfel, în total, procurorul a primit suma de 18 096 de euro sub formă de donații de la părinții săi în perioada 2012-2014.

Comisia: Părinții nu dispuneau de fonduri suficiente pentru a face donațiile în 2012-2014

Calculele Comisiei au indicat că părinții părinții nu dispuneau de fonduri suficiente pentru a acoperi donațiile declarate de procuror în perioada 2012 – 2014 din veniturile oficiale pentru această perioadă. Completul a obținut informații privind veniturile oficiale ale părinților pentru perioada 2001 – 2011, care s-au ridicat la 336 063 de lei (aproximativ 20 579 de euro). Completul a concluzionat că „venitul oficial total obținut în perioada 2001-2011 nu este suficient pentru a realiza economii atât de semnificative încât să acopere integral suma de 18 096 de euro donată subiectului în perioada 2012 – 2014”.

Întrebat despre sursele de finanțare pentru donațiile părinților din perioada 2012 – 2014, procurorul a explicat că ambii părinți au avut venituri oficiale și neoficiale, iar mama sa a primit o pensie de invaliditate, inclusiv în perioada în care a lucrat.

„Relevant pentru perioada 2012 – 2014 este un certificat eliberat de SFS care indica faptul că, la 1 ianuarie 2012, tatăl subiectului avea suma de 607 mii de lei în numerar (456 340 de lei disponibili la data depunerii declarației și 150 660 de lei cu titlu de creanțe). Declarația privind disponibilitatea mijloacelor financiare a fost depusă de tatăl procurorului la SFS la data de 22 noiembrie 2012. Această sumă a fost declarată de tatăl său în contextul normelor privind amnistia fiscală. Completul concluzionează, în mod similar cu practica Comisiei de evaluare a judecătorilor, că o declarație de amnistie fiscală nu constituie, în sine, o dovadă suficientă a existenței sau legalității mijloacelor bănești declarate. Pentru ca aceste sume să fie acceptate, ele trebuie să fie coroborate cu dovezi documentare justificative. În consecință, Completul a solicitat informații suplimentare de la subiect cu privire la veniturile părinților acesteia, atât în cadrul întrebărilor scrise, cât și în cadrul discuțiilor din cadrul ședinței”, se menționează în raport.

Procurorul a prezentat declarația scrisă a tatălui său, în care acesta a explicat că lucrează din 1990 în domeniul construcțiilor, la Direcția de construcții nr. 40, „Consind-Prim” SA, ca inspector de personal și, în paralel, ca dactilograf, și că între 1997 și 2001 a obținut venituri suplimentare din dactilografierea și traducerea devizelor de construcții elaborate de șeful său de la acea vreme, care nu vorbea limba română. El a explicat, de asemenea, că soția sa a obținut venituri din vânzarea de produse cosmetice ale unei companii străine și de eșarfe importate din străinătate.

Din 2005, acesta a început să lucreze pentru o întreprindere municipală de construcții capitale, care urma să fie reorganizată în conformitate cu o decizie a Consiliului municipal Chișinău din 5 martie 2009.

„În toamna anului 2012, contabilul acelei întreprinderi l-a informat că ar trebui să colaboreze pentru a pregăti documentația necesară punerii în aplicare a deciziei din 2009 și că angajații ar putea deveni funcționari publici. În acest context, tatăl subiectului a decis să declare autorităților fiscale mijloacele bănești acumulate de el și de soția sa, pentru a evita întrebările privind veniturile legitime din partea CNI (predecesorul ANI). Subiectul a prezentat, de asemenea, o declarație scrisă a unui coleg al tatălui său care lucra la aceeași companie, „Consind-Prim” SA, din 1995, și a confirmat că tatăl subiectului a primit venituri neoficiale pentru dactilografierea și traducerea estimărilor de construcție elaborate de șeful lor comun la momentul respectiv. Subiectul a prezentat, de asemenea, o declarație scrisă a verișoarei mamei sale, care a confirmat că, între 1994 și 1999, a cumpărat din Riga produse cosmetice și eșarfe și le-a livrat mamei subiectului pentru a le vinde în Moldova, deoarece aceasta din urmă nu avea un loc de muncă în acea perioadă”, notează Comisia.

Completul de evaluare a acceptat plauzibilitatea disponibilității numerarului declarat de tatăl acuzatorului de stat, sursa fondurilor fiind serviciile neoficiale de traducere și dactilografiere ale tatălui său, care erau suficiente pentru a acoperi donațiile declarate de 18 096 de euro de către Ivanov pentru perioada 2012-2014.

Potrivit informațiilor acumulate de Complet cu privire la veniturile și cheltuielile procurorului pentru anii 2012 – 2014, dacă se exclud donațiile declarate de la tatăl său, în sumă totală de 18 096 de euro, ar fi existat în continuare o avere nejustificată (diferența dintre cheltuieli și venituri) a gospodăriei acestuia, în sumă totală de 157 767 de lei – „ceea ce este sub pragul de 234 de mii de lei”.

Astfel, „Completul a concluzionat, în unanimitate, că nu are dubii serioase cu privire la corespunderea subiectului cu criteriile de integritate financiară și etică”.

Raport de Evaluare M. IVANOV RO 22.09.2025 by Ziarul de Gardă

Mihail Ivanov a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Militare la 9 aprilie 2009. La 2 noiembrie 2010, a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. La 24 octombrie 2022, procurorul a fost numit șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție și a deținut această funcție până în aprilie 2023. Din septembrie 2023, Mihail Ivanov este și procuror de legătură al R. Moldova la Eurojust.