Provocările presei care servește interesul public: de la intimidări și atacuri online până la lipsa finanțării predictibile
Jurnaliști, experți media, donatori și reprezentanți ai unor ambasade ale statelor europene au discutat în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația „Media-Guard” despre provocările presei care servește interesul public: de la intimidări și atacuri online până la lipsa finanțării predictibile. Participanții au vorbit deschis despre presiunile economice, piața vulnerabilă a publicității și dependența de granturi, dar și despre nevoia ca organizațiile internaționale să acorde mai multă încredere redacțiilor locale din R. Moldova.
În deschiderea evenimentului, directoarea executivă a Asociației „Media-Guard”, Alina Radu, a vorbit despre necesitatea unei discuții reale privind sustenabilitatea redacțiilor independente și dificultatea de a planifica dezvoltarea instituțiilor media într-un context dominat de granturi pe termen scurt și nesiguranță financiară.
Șeful adjunct al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Mate Csicsai, a declarat că granturile europene destinate mass-mediei reprezintă „o investiție în democrație” și nu influențează politica editorială a instituțiilor media. Oficialul european a menționat că presa independentă din R. Moldova activează într-o piață mică și vulnerabilă, în timp ce jurnaliștii sunt supuși tot mai des intimidărilor și hărțuirii.
Redacții în regim permanent de supraviețuire
O parte a discuției a fost dedicată felului în care instituțiile media încearcă să mențină interesul publicului pentru teme complicate, precum integrarea europeană, corupția sau dezinformarea, în condițiile unei competiții dure pentru audiență și resurse.
Adrian Buraga, directorul Jurnal TV, a declarat că televiziunea are aproximativ 125 de angajați, dintre care jumătate lucrează în zona de știri. Instituția produce zilnic șase ore de emisie live, patru talk-show-uri săptămânale, două emisiuni de sinteză și patru buletine de știri pe zi, inclusiv în limba rusă. Potrivit lui, cele mai urmărite produse sunt talk-show-urile politice, iar televiziunea încearcă să păstreze publicul și prin seriale sau formate de divertisment.
Svetlana Buza, directoarea TV8, a afirmat că instituția și-a asumat încă de la început o poziționare democratică și proeuropeană. Ea a precizat că televiziunea are 114 angajați, produce cinci buletine de știri zilnic și realizează investigații jurnalistice în fiecare lună. „Știrile sunt cele mai costisitoare”, a spus jurnalista, menționând că televiziunile independente împart între ele aceeași audiență limitată.
Natalia Zaharescu, reporteră de investigații la Ziarul de Gardă, a vorbit despre modelul „jurnalistului universal” practicat în redacție. „Reporterii ZdG fac simultan știri, investigații, podcasturi, conținut video și monitorizează dosare de rezonanță, fiind nevoiți în același timp să gestioneze și atacurile sau comentariile agresive din online”, a menționat jurnalista.
Despre presiunea psihologică din jurnalismul de investigație a vorbit și Liuba Șevciuc, administratoarea portalului „CU SENS”. Ea a explicat că redacția are doar 15 oameni și produce una-două investigații pe lună, majoritatea video, ceea ce implică costuri ridicate și un consum emoțional major. „Fluxul de reporteri este mare, pentru că mulți renunță”, a spus jurnalista, explicând că reporterii sunt permanent puși în situația de a confrunta persoane investigate și de a lucra sub presiune.
Irina Tăbăranu, fondatoarea proiectului media „Zona de Securitate”, a descris activitatea unei redacții mici care activează într-un mediu ostil și cu acces limitat la informație în regiunea transnistreană. „Suntem în modul de supraviețuire”, a spus jurnalista, explicând că majoritatea resurselor vin din susținerea publicului, iar accesul la anumite instituții sau evenimente este restricționat.
Alina Gîrneț, managera portalului „diez”, a spus că redacția nu mai produce doar știri pentru tineri, ci dezvoltă formate diverse, inclusiv conținut în limba rusă, realizat original, nu tradus. Ea a menționat că diez lucrează în contact direct cu audiența sa, iar tinerii influențează temele abordate de redacție.
Reprezentanții altor instituții media au vorbit despre nevoia permanentă de adaptare la noile formate și platforme. Stela Untilă, redactoarea-șefă de la Newsmaker a precizat că instituția produce zilnic conținut în română și rusă și încearcă să ajungă inclusiv la publicul din regiunea transnistreană și din Găgăuzia, în timp ce Victoria Dumbrava de la Agora a menționat că proiectul media dezvoltă produse multimedia și evenimente offline pentru a-și păstra comunitatea.
„Ar trebui să vorbim despre dezvoltare, nu doar despre supraviețuire”
Una dintre cele mai sensibile teme ale discuției a fost lipsa predictibilității financiare și dependența presei independente de granturi externe. Participanții au vorbit despre faptul că multe instituții media funcționează ani la rând în regim de criză, fără posibilitatea de a construi strategii de dezvoltare pe termen lung.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a declarat că presa independentă din R. Moldova trăiește în „survival mode” permanent. El a criticat modul în care funcționează piața publicității și a afirmat că banii sunt distribuiți „pe criterii clientelare”. „Ar trebui să vorbim despre dezvoltare, nu doar despre supraviețuire”, a spus Macovei.
Acesta a atras atenția asupra cazurilor de intimidare și a proceselor de tip SLAPP intentate împotriva jurnaliștilor. Deși legislația prevede sancțiuni pentru ultragierea jurnaliștilor, el a afirmat că poliția nu se autosesizează, iar reporterii sunt nevoiți să consume timp și resurse pentru a depune plângeri.
Alina Radu, directoarea ZdG și a asociației „Media-Guard”, a abordat problema granturilor europene și a parteneriatelor obligatorii cu organizații internaționale. Ea a spus că multe redacții din R. Moldova au experiență în gestionarea proiectelor mari, dar sunt nevoite să aplice împreună cu instituții europene pentru a avea șanse mai mari la finanțare.
„Când se dau banii pentru R. Moldova, vreau să înțelegem că din pachetul de deservire a grantului se vor plăti salarii la nivel european, dar cu ce bani întreținem aceste redacții dacă granturile sunt luate preponderent de companii din UE?”, se întreabă directoarea Media-Guard, subliniind că redacțiile locale nu sunt considerate suficient de capabile să gestioneze independent proiecte ample.
Participanții au discutat și despre necesitatea unor mecanisme mai transparente de acordare a finanțărilor, despre ideea unei agende publice a granturilor disponibile pentru media și despre nevoia unor modele mai sustenabile de sprijin pentru presa care servește interesul public. Masa rotundă „Finanțarea presei care servește interesul public și agenda de integrare europeană” a fost organizată de Asociația „Media-Guard” în parteneriat cu GLOBSEC, cu sprijinul Uniunii Europene.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
