Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Protestele antiguvernamentale din Europa, impulsionate…

Protestele antiguvernamentale din Europa, impulsionate de forțe politice cu viziuni pro-ruse

La fel ca Partidul „Șor” în R. Moldova, forțe politice eurosceptice din Europa, cu activități și mesaje promovate de Rusia, au preluat nemulțumirile oamenilor legate de creșterea prețurilor la energie și au organizat proteste antiguvernamentale. 

Sub pretextul unor proteste împotriva creșterii prețurilor, aceste partide au scos oamenii în stradă și militează împotriva politicii guvernelor, împotriva NATO și chiar împotriva sancțiunilor impuse Rusiei. Actorii care stau în spatele acestor proteste sunt forțe politice care îmbrățișează o retorică pro-rusă.

Războiul Rusiei din Ucraina a lăsat vulnerabile majoritatea țărilor lumii care până acum se bazau pe Rusia pentru a avea energie. Acum, populația din întreaga Europă se confruntă cu o criză acută a costului vieții, marcată de o inflație în creștere. Prețurile la alimente și la combustibili au crescut, galopant, în toată lumea. 

„Toamna fierbinte” din Germania

În Germania, inflația a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 70 de ani. Indicele prețurilor s-a majorat în luna octombrie cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, explozia preţurilor a creat probleme financiare majore și nemulțumiri pentru persoanele cu un venit mediu şi mic. 

Deși Guvernul german a întreprins o serie de măsuri pentru sprijinirea categoriilor social-vulnerabile, partidul naționalist Alternativa pentru Germania (AfD) a profitat de moment și a „contabilizat” nemulțumirile populare. Partidul, care este cea mai mare formațiune politică de opoziție din Germania, a promis o toamnă fierbinte prin organizarea protestelor contra politicii guvernului.

Publicitate
Publicitate

Astfel, la începutul lunii octombrie, zeci de mii de oameni au mărșăluit în fața Parlamentului federal german, dând startul „toamnei fierbinți”, sub motto-ul, „Toamnă fierbinte în loc de picioare reci. Mai întâi ţara noastră!”. Cu toate acestea, demonstrația nu a vizat prea mult ajutorul social. La ea s-a cerut încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei și deschiderea gazoductului Nordstream 2, care urma a fi inaugurat în acest an, însă, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, autoritățile germane au decis blocarea acestuia. De atunci, în fiecare zi de luni, oamenii au protestat la Berlin și în alte orașe ale Germaniei militând pentru aceste deziderate. 

Proteste antiguvernamentale la Berlin, organizate de partidul de opoziție AfD. Sursa foto: Foto Christoph Soeder/dpa

AfD – o mană cerească pentru Vladimir Putin

În Germania, AfD este principalul opozant al sancţiunilor impuse Rusiei. De la începutul războiului din Ucraina, deputații partidului AfD din Bundestag (Parlamentul german, n.r.) au pornit o adevărată campanie împotriva sancțiunilor impuse Rusiei și au lansat teze care să justifice politica lui Vladimir Putin. 

Fondat în urmă cu nouă ani ca partid eurosceptic și de extremă dreapta, AfD s-a dovedit a fi o mană cerească pentru Vladimir Putin, scriu jurnaliștii de la Der Spiegel. Obiectivul său, de a ataca Uniunea Europeană și valorile sale, unește partidul cu președintele rus, care vrea să frângă puterea Occidentului încercând să o divizeze. AfD și Kremlinul au în comun, de asemenea, un pronunțat anti-americanism și dispreț pentru valorile moderne. Liderii ruși văd în cel mai mare partid de opoziție din Germania un aliat în războiul împotriva Europei, constatau jurnaliștii germani. 

 „AfD este prelungirea brațului lui Putin în parlamentul german”

Potrivit estimărilor Serviciului Federal de Informații și Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, o duzină de parlamentari germani s-au numărat printre persoanele selectate de Rusia pentru ca aceasta să le folosească în propriile scopuri. Markus Frohnmaier, membru AfD al Bundestagului, ar fi unul dintre ei.

În 2019, Der Spiegel publica o anchetă în care relata că Kremlinul l-a susținut în mod special pe Frohnmaier pentru a promova interesele rusești în Bundestag. Potrivit raportului, într-un document de strategie semnat de Vladimir Putin, care ar data de dinaintea alegerilor pentru Bundestag din 2017, se afirmă că Frohnmaier „va fi un deputat sub control absolut”. Cu ajutorul său, „oamenii noștri ar putea înființa o organizație non-profit care să fie înregistrată la Bundestag și prin intermediul căreia să fie promovate pozițiile pro-ruse”.

Markus Frohnmaier, membru AfD al Bundestagului, susținut de Kremlin pentru a-i promova interesele. Sursa foto: faz.net

Tot în timpul campaniei din 2017, trei membri ai AFD au zburat la Moscova pe banii unui donator misterios. Frauke Petry, pe atunci co-lider al AfD, soțul ei, Marcus Pretzell, membru al Parlamentului European și Julian Flak, președintele convenției naționale a partidului la acea vreme, au fost cei care au făcut acea călătorie cu un avion privat.

Deși Rusia a construit relații cu partide de extremă dreapta din Europa și din întreaga lume și folosește rețelele de socializare pentru a alimenta sprijinul pentru candidații acestor partide, care promovează rasismul și xenofobia, până în prezent, niciun raport nu a făcut o legătură directă între banii ruși și unele dintre cele mai stridente voci de la marginea sistemului politic german.

„Dar aceasta este prima dată când a fost demonstrată o legătură până acum presupusă cu AfD. Acest lucru este fatal și șocant. AfD este prelungirea brațului lui Putin în parlamentul german”, declara deputatul Partidului Verzilor Ecologiști din Bundestag, Omid Nouripour.

Odată cu poziționarea ca vârf de lance al protestelor împotriva creșterii prețurilor la energie, AfD pare să fi găsit o a doua viață cu această schimbare tematică, relatează ziarul Welt.

Frauke Petry, fosta co-lideră a AfD și Marcus Pretzell, membru al Parlamentului European, au zburat la Moscova cu un avion privat înaintea alegerilor din Germania. Sursa foto: dw.com

AfD a intrat în parlamentul național în 2017 poziționându-se împotriva migrației și pandemiei COVID-19. Acum, subiectul politicii economice conferă partidului un aspect mai puțin extremist. Astfel, după o lungă perioadă de stagnare, partidul politic își recapătă popularitatea, pe măsură ce costurile în creștere cauzate de criza energetică încep să se resimtă în gospodăriile și întreprinderile germane. Sondajele de opinie arată că sprijinul general pentru partid a crescut în întreaga Germanie la 15%, iar companiile de cercetare strategice raportează o creștere constantă a sprijinului la nivel național începând cu luna iulie.

Proteste antiguvernamentale de amploare din Republica Cehă

În Republica Cehă rata inflației, în luna octombrie, a ajuns la 17%. Potrivit Indicelui european al prețurilor la energie pentru gospodării, Republica Cehă are unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa. Oamenii plătesc pentru electricitate de aproape 10 ori mai mult decât în urmă cu un an. Deși Guvernul ceh a adoptat o serie de măsuri, inclusiv ajutoare financiare pentru companii și plafoane de preț pentru energia electrică pentru gospodării, acestea par să nu fie suficiente, iar nemulțumirea societății este în continuă creștere. În același timp, Guvernul ceh a semnat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a adoptat o poziție dură în ceea ce privește invazia Ucrainei. 

Demonstrațiile din ultimele luni din principalele orașe din Cehia au atras zeci de mii de manifestanți. Oameni au ieșit în stradă câteva weekend-uri la rând pentru a protesta față de prețurile ridicate, pentru care dau vina pe guvernul de centru-dreapta care se concentrează pe sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei rusești. Ei au cerut demisia guvernului de centru-dreapta pentru a permite organizarea de alegeri anticipate și au solicitat discuții cu Rusia cu privire la aprovizionarea cu gaze înainte de iarnă.

Proteste antiguvernamentale de amploare în Republica Cehă, organizate de partidele de extremă dreaptă. Sursa foto: dw.com

Amploarea demonstrației i-a surprins pe observatori și pe politicienii locali din această țară central-europeană, care s-a mobilizat puternic pentru a primi aproape 400 de mii de refugiați ucraineni și care este un important furnizor de arme pentru Kiev. Oficial, oamenii protestau împotriva politicii energetice a guvernului și a creșterii prețurilor la energie. În realitate, mitingul a fost o ocazie de a scanda și mesaje pro-ruse.

Cei prezenți s-au dezlănțuit împotriva Ucrainei, a UE, a NATO, a ONU și a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dar au ieșit în apărarea războiului de agresiune al Rusiei. Potrivit politologul ceh Petra Mlejnkova, protestele nu au fost motivate doar de starea de spirit pro-rusă din societatea cehă, ci mai ales de teama de efectele crizei energetice. „Există o mare teamă în societate și organizatorii au profitat de asta”, a declarat Mlejnkova pentru DW. 

La câteva zile după prima demonstrație de la începutul lui septembrie 2022, guvernul ceh a plafonat prețurile la energie și gaze pentru gospodării, una dintre principalele revendicări ale organizatorilor protestului. Astfel, mult mai puțini oameni au venit la a doua demonstrație. Pe de altă parte, a doua demonstrație a fost în mod clar mai pro-rusă și anti-occidentală, nota presa cehă. 

Criza socială a trezit forțele pro-ruse

Organizatori ai protestului sunt membri ai partidului „Republica Cehă în primul rând”, care face aluzie la sloganul naționalist al fostului președinte american Donald Trump, și include diverse grupuri de extremă dreapta, reprezentanți ai Partidului Comunist local, conspiraționiști și activiști anti-vacciniști, cu tendințe pro-Kremlin. Aceștia profită de temerile oamenilor legate de creșterea prețurilor la energie pentru a manifesta împotriva guvernului pro-occidental condus de Petr Fiala.

Organizatorii și-au propus ca obiectiv detașarea țării de orientarea ei vestică și construirea de legături strânse cu Rusia lui Putin. „Dacă noi, ca națiune, reușim să schimbăm direcția politică a țării, nu vom mai trimite arme în Ucraina”, declara Ladislav Vrabel, principalul organizator al demonstrațiilor. Acesta se prezintă ca un luptător pentru libertate împotriva guvernului și a UE. Anterior a criticat restricțiile COVID-19 și vaccinarea în timpul pandemiei de COVID-19. Vrabel și colegul său Jiri Havel sunt amândoi veterani ai unei subculturi cehe de conspirație anti-sistem, fiind promovați de numeroase site-uri de dezinformare.

Acum, Vrabel și Havel s-au agățat de neliniștea populară legată de creșterea prețurilor pentru a face campanie împotriva sancțiunilor impuse Moscovei și a ajutorului pentru refugiații ucraineni.

Ladislav Vrabel, principalul organizator al demonstrațiilor din Republica Cehă. Sursa foto: CNN

Partidele de extremă dreaptă din spatele protestelor

Partidul politic „Trikolora” care, la fel, se numără printre organizatorii protestului, s-a poziționat ca o formațiune politică eurosceptică, anti-LGBT și anti-probleme climatice. Acesta a fost fondat de Václav Klaus Jr., fiul fostului prim-ministru și președinte ceh Václav Klaus, criticat pentru opiniile sale pro-ruse și pentru relația sa apropiată cu Kremlinul. Fostul președinte ceh a fost descris de publicația The Economist ca fiind unul dintre „cei mai calzi admiratori din străinătate ai președintelui rus Vladimir Putin”, iar în 2007, acesta a primit medalia Puskin din partea lui Vladimir Putin pentru promovarea culturii ruse.

Deși inițial au refuzat participarea la protest, fiind împotriva războiului din Ucraina, partidul parlamentar de extremă dreaptă al naționalistului Tomio Okamura, Libertatea și Democrația Directă (LDD), după ce au văzut amploarea manifestațiilor, a participat la cea de a doua. Timio Okamura și partidul său sunt principalii promotori ai influenței Rusiei și Chinei în Republica Cehă. 

Succesul protestelor i-a îngrijorat pe observatorii politici, pe măsură ce criza se agravează, iar țara organizează alegeri prezidențiale în luna ianuarie. De altfel, la alegerile municipale de la sfârșitul lunii septembrie, LDD și-a triplat numărul de mandate locale la nivel național. Dezamăgirea față de actualul guvern, combinată cu neîncrederea față de principalul lider al opoziției, care se confruntă cu acuzații de fraudă, a creat un teren fertil pentru ca LDD să câștige popularitate, deoarece a militat pentru negocieri cu Moscova în domeniul gazelor naturale.

artidul politic eurosceptic „Trikolora” din Republica Cehă, în frunte cu Václav Klaus Jr. Sursa foto: imago-images.de

Sindicatul care susține războiul rus în Ucraina din culisele protestelor din Italia

În luna septembrie, câteva sute de protestatari au ars facturi de energie în capitala Italiei, Roma. Oamenii au ieșit în stradă pentru a-și demonstra furia față de criza actuală a costului vieții din țară, generată de o rată a inflației de 12%. Protestatarii au cerut, de asemenea, încetarea războiului din Ucraina și încetarea implicării Italiei în NATO.

Manifestațiile au fost organizate de Uniunea Sindicală de Bază (USB) din Italia. La o zi de la invazia Rusiei în Ucraina, pe pagina sindicatului a fost publicată o scrisoare din partea Federației Sindicatelor din Luhansk prin care aduce mulțumiri USB pentru sprijinul acordat Donbassului. USB și-a declarat anterior deschis susținerea pentru independența republicilor din Donbass, politică promovată și de Kremlin.

Manifestanții din Italia au ars facturile pentru energie în timpul protestului. Sursa foto: wantedinrome.com

Partide de opoziție implicate în scandaluri de corupție și forțe politice de extremă dreaptă, în spatele protestelor din Slovacia

Tot în această toamnă, câteva mii de manifestanți au ieșit pe străzile celor mai mari două orașe slovace pentru a protesta împotriva guvernării și restricțiilor pandemice. Protestele au fost organizate de partidele de opoziție și de extremiștii de dreapta, care au cerut împreună alegeri parlamentare anticipate. 

Partidul de opoziție Direcția – Democrația Socială Slovacă (SMER-DS) implicat în organizarea protestelor este asociat cu zeci de scandaluri de corupție, fiind descris ca fiind „copilul teribil” al Partidul Socialiștilor Europeni. În cei 12 ani în care a guvernat, presa a dezvăluit peste 30 de presupuse cazuri de corupție în care Slovacia ar fi pierdut în total 20 de miliarde de euro. La sfârșitul anilor 2010, partidul a început să se radicalizeze. Retorica sa include în prezent opinii rusofile, anti-americane, anti-LGBT și anti-vaccinare.

Proteste antiguvernamentale în Slovacia, impulsionate de partidele de opoziție și de extremiștii de dreapta. Sursa foto: Euractiv

Partidul Poporului Slovacia Noastră (ĽSNS) este poziționat la extrema dreaptă a spectrului politic și este clasificat de politicieni, academicieni, mass-media și politologi ca fiind de natură fascistă. Acest lucru se datorează faptului că mai mulți membri ai partidului au legături cu mișcări extremiste precum Frăția Slovacă. Formațiunea politică pledează pentru ieșirea Slovaciei din Uniunea Europeană, din Uniunea Monetară Europeană și din NATO și militează pentru legături mai strânse cu Federația Rusă.

AUR-ul din primul protest împotriva majorării prețurilor din România

Primul dintre protestele împotriva majorării prețurilor la energie în România a fost asumat de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pe 2 octombrie, circa trei mii de participanți au fost prezenți la manifestațiile sale antiguvernamentale organizate la București și în mai multe orașe din România. Protestele au avut loc pe fundalul unei rate a inflației de 15% în România.

AUR a fost surpriza alegerilor parlamentare din 2020 din România, atunci când a ajuns a patra forță în Parlamentul de la București, fiind un partid înființat un an mai devreme.

eorge Simion, liderul AUR, în fruntea protestelor antiguvernamentale din România. Sursa foto: romania.europalibera.org

Partidul și-a făcut loc în viața politică din România cu un discurs considerat naționalist, homofob, anti-sistem, anti-covid, pro-ortodoxist, anti-occidental și suveranist. Pe fundalul scăderii în sondaje, AUR a încercat să folosească criza energetică în favoarea sa, la fel, cum au făcut-o în cazul protestelor anti-covid care i-au adus popularitate. Unul dintre cei mai înfocați susținători pro-ruși din România, Călin Georgescu, a fost numit președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor. Recent, George Simion, președintele formațiunii, cunoscut drept unionist, a cerut Guvernului de la București să nu mai sprijine financiar R. Moldova. „Un alt adevăr pe care tot noi trebuie să îl spunem este că România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău. Mi-e drag de unii miniştri de peste Prut, dar mai drag îmi este adevărul. Nu facem decât să finanţăm separatism antiromânesc finanţând acea guvernare. Sau finanţându-l pe primarul Chişinăului, anti-românul Ion Ceban. Asta fac, din păcate, cei care au pe mână banii noştri. Niciun leu pentru guvernul de la Chişinău, după cum tot un adevăr pe care trebuie să îl spunem este că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiaţii care au venit din Ucraina”. George Simion a mai declarat că membrii AUR sunt „unionişti” şi îi vor pe toţi românii împreună.

Protestele din Franța impulsionate de opoziția eurosceptică

Pe fundalul unei inflații de 5%, în luna octombrie, câteva sute de mii de oameni au protestat în întreaga Franță împotriva creșterii prețurilor, a politicii social-economice ale președintelui Emmanuel Macron și a inactivității guvernului în fața schimbărilor climatice. Manifestațiile antiguvernamentale au luat amploare ca urmare a blocajului de la rafinăriile din țară, care a început la sfârșitul lunii septembrie și care au dus la scumpirea carburanților în toată Franța. 

Demonstrațiile au fost convocate de opoziția politică de stânga – Alianța Noua Uniune Populară Ecologică și Socială. Alianța, care s-a reunit pentru prima dată pentru alegerile parlamentare franceze de la începutul acestui an, include partidul de extremă stânga Franța Neînduplecată, Partidul Socialist, Verzii și Partidul Comunist. În fruntea organizatorilor s-a plasat șeful partidului Franța Neînduplecată, Jean-Luc Melenchon, candidat la alegerile prezidențiale din Franța din 2022, unde s-a clasat pe locul trei.

Proteste antiguvernamentale în Franța. Sursa foto: aljazeera.com

Atât Alianța cât și Jean-Luc Melenchon sunt văzuți ca fiind eurosceptici și anti-NATO. Melenchon neagă că ar fi un simpatizant al regimului lui Putin, dar până cu puțin timp înainte de invazia Ucrainei, a apărat poziția Moscovei și a spus că Rusia se simțea pe bună dreptate amenințată de expansiunea estică a NATO. Ulterior, Melenchon a condamnat invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Tot el declara însă în 2016 că Vladimir Putin „urma să rezolve problema” în Siria.

Experții economici de la Paris consideră că protestele sunt în primul rând motivate politic, referindu-se la faptul că rata inflației de 5% din Franța este de două ori mai mică în raport cu inflația medie din Europa. Totodată, aceștia prognozează că PIB-ul Franței ar urma să crească cu până la 1% anul viitor, în timp ce în țările vecine, precum Germania, se anunță o recesiune.

Jean-Luc Melenchon, liderul opoziției de stânga – Alianța Noua Uniune Populară Ecologică și Socială. Sursa foto: dw.com

Socialiștii din Regatul Țărilor de Jos în fruntea protestelor din țară

În Regatul Țărilor de Jos, acolo unde rata inflației a ajuns la 14%, protestele antiguvernamentale motivate de criza costului vieții au fost impulsionate de Partidul Socialist. Manifestațiile au avut loc sub sloganul: „Ajunge! Reduceți factura la energie și puneți mâna pe profiturile corporatiste”. Proteste similare au loc în Spania, Austria, Belgia, Polonia și Marea Britanie. În cazul acestor manifestații, inițiatorii sunt sindicatele naționale. 

Protestele antiguvernamentale motivate de criza costului vieții, impulsionate de Partidul Socialist în Regatul Țărilor de Jos. Sursa foto: peoplesdispatch.org

În R. Moldova, protestele sunt organizate de Partidul Șor, formațiune care, în ultimele luni, a beneficiat de mai mult sprijin mediatic din Rusia. ZdG a demonstrat anterior că oamenii care participă la aceste proteste sunt plătiți.

Publicitate
Publicitate