Profil de integritate: Irina Vlah. Fostă bașcană, în trecut și deputată PCRM
În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.
Profilurile sunt publicate de Moldova Curată în perioada 1-24 septembrie 2025. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. Metodologiile de selectare și de investigare a integrității candidaților pot fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.
Informații generale
Irina Vlah (51 de ani) candidează pe lista Blocului Patriotic „Inima și viitorul Moldovei”. Are studii în domeniul dreptului. S-a născut la Comrat, tot acolo a absolvit universitatea. Înainte să vină în politică, a activat un timp în calitate de juristă în cadrul Inspectoratului Fiscal Ceadâr-Lunga. Ulterior, timp de doi ani, a fost şefă a Direcţiei Juridice a Comitetului Executiv din Găgăuzia.
Integritate în activitatea politică
Deputată pe lista comuniștilor. Şi-a început cariera politică în 2005, când a acces în Parlament pe lista Partidului Comuniştilor (PCRM). A fost deputată în câteva legislaturi, până în anul 2014, când a părăsit fracţiunea comuniştilor, iar o lună mai târziu a lansat critici dure la adresa PCRM. „Conducerea PCRM a trădat alegătorii pro-ruşi de stânga şi a acceptat o cârdăşie criminală cu partidele pro-europene”, comenta ea atunci vestea despre crearea unui Guvern nou, de coaliție. În opinia ei, Voronin ar fi ajutat partidele pro-europene să-și păstreze puterea.
La acel moment, Irina Vlah deja se pregătea să candideze a doua oară la alegerile pentru funcția de bașkan, după prima tentativă eșuată, din 2011. Atunci ea s-a clasat pe locul trei după numărul de voturi acumulate. La scrutinul din anul 2015 politiciana a avut mai mult succes. De altfel, pentru Irina Vlah au fost organizate câteva vizite cu funcționari de la Kremlin, iar în toiul campaniei electorale ea a fost susținută deschis de sportivi și artiști cunoscuți din Rusia.
Orientare pro-rusă și susținere de la socialiști. «Быть вместе с Россией в наших руках»/„Depinde de noi să fim cu Rusia” – numeroase afişe cu acest slogan au împânzit atunci localitățile din autonomie. Totodată ea promitea că se va înţelege cu Rusia referitor la livrarea gazului la un preț preferențial, va crea cinci complexe agroindustriale mari şi 11 întreprinderi cu capital rusesc.
Vlah a fost ajutată de echipa Partidului Socialiştilor în frunte cu Igor Dodon să obţină victoria în acel scrutin. Ea a acumulat peste 50 la sută de sufragii din primul tur şi a devenit bașkană. Deja în perioada primului mandat ea a fost nevoită să uite despre promisiunile de a atrage capital rusesc, de a ameliora economia găgăuză din contul exporturilor în Rusia. În realitate, între anii 2015 şi 2019 donatorul internaţional de bază al Găgăuziei a devenit Uniunea Europeană care, cu susţinerea autorităţilor publice locale, a implementat două proiecte ample.
În 2019 a ocupat din nou funcţia de başkan, şi de această dată adjudecându-şi victoria din primul tur. Pentru cel de-al doilea mandat, Irina Vlah nu s-a mai bazat pe promisiunile despre apropierea de Rusia. Dimpotrivă, încerca să aibă frecvent întrevederi cu ambasadorii occidentali și să se facă agreată de electoratul moldovean.
După alegerile prezidențiale din 2020, în cadrul cărora, în calitate de guvernatoare a Găgăuziei, a făcut deschis campanie pentru Igor Dodon, Irina Vlah a declarat că studiază limba română: „Studiez româna. Cred că la acest subiect au fost prea multe dezbateri inutile. Nu este cazul să ne consumăm în zadar timpul și forțele, or, nimeni nu are de câștigat de pe urma acestor dezbateri”. Astfel, Irina Vlah a calificat în premieră limba de stat din R. Moldova drept română, deşi anterior o numea moldovenească. Spre sfârşitul celui de-al doilea mandat în calitate de başkană chiar va începe să ofere unele interviuri în română.
Își creează propriul partid. În iulie 2023 i-a expirat al doilea mandat de bașkană. O perioadă subiectul despre activitatea sa ulterioară a rămas deschis, iar în noiembrie 2023 ea a creat mai întâi Asociația Obștească „Platforma Moldovei”, apoi, un an mai târziu, își lansa Partidul „Inima Moldovei”. A candidat la prezidențialele din 2024 și a acumulat un pic peste 5 la sută din sufragii.
În cadrul scrutinului curent, Partidul „Inima Moldovei” participă în componența unui bloc din care fac parte și alte formațiuni: Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și Partidul „Viitorul Moldovei”. Împreună cu partenerii din bloc, Irina Vlah se deplasează periodic la Moscova pentru întrevederi cu demnitari ruși. Despre ultima întâlnire de acest gen s-a anunţat public la 10 iulie 2025. O relatare la acest subiect a făcut Igor Dodon: „Am avut la Moscova o întrevedere de lucru cu vice-președintele Guvernului Federației Ruse Alexandr Novak. Am discutat de principiu despre posibilitatea de reluare a livrărilor de gaze în Republica Moldova după schimbarea guvernării în urma alegerilor prezidențiale care urmează”. Anterior, o altă întâlnire a avut loc la Sankt-Petersburg la 19 iunie 2025.
La mijlocul lunii august 2025, jurnaliştii au aflat că Irina Vlah a aterizat de la Istanbul cu aceeași cursă avia cu care a sosit şi Victoria Furtună. Unele instituții media au presupus că ambele au fost la Moscova unde au avut întrevederi cu conducerea de la Kremlin. Surse din cadrul Partidului „Inima Moldovei” au infirmat aceste supoziţii.
Inclusă pe o listă de sancțiuni internaționale. La 28 august 2025 Guvernul Canadei a anunțat că impune sancțiuni împotriva a 16 persoane fizice și juridice, în legătură cu „activitățile de interferență malignă” ale Rusiei în R. Moldova, înaintea următoarelor alegeri parlamentare. Irina Vlah se regăsește pe această listă, fiind pentru prima dată când ea apare pe o listă de sancțiuni internaționale.
„Ceea ce s-a întâmplat nu poate fi explicat din punct de vedere logic. Pot doar presupune că autoritățile canadiene au fost induse în eroare cu rea voință de către cei care de ceva timp încearcă să plaseze numele meu în anumit context, făcând și anumite asocieri. Evident că voi cere explicații oficiale privind decizia ce s-a luat, deși sunt sigură că, mai devreme sau mai târziu, se va adeveri că toate urmele duc… la Chișinău”, a comentat Irina Vlah pe pagina sa de Facebook.
Integritatea gestionării veniturilor și intereselor personale
În declaraţia depusă la CEC în august 2025 Irina Vlah a indicat că nu a activat nicăieri şi nu a fost salarizată. Totodată, în calitate de cadou cu ocazia zilei de naştere i-au fost oferite 175 mii de lei, de la 13 persoane diferite.
Am încercat să aflăm de la Irina Vlah din ce bani a trăit dacă n-a lucrat nicăieri pe parcursul anului 2024, însă ea nu a răspuns nici la telefon, nici la SMS-ul pe care i l-am expediat.
Irina Vlah are în proprietate un apartament cu suprafaţa de 113 m. p., valoarea locuinţei fiind de 657 mii de lei. Potrivit investigaţiei portalului Moldova Curată din 2021, apartamentul din sectorul Botanica al capitalei a fost achiziţionat în 2015 de către mama Irinei Vlah care avea la acel moment 66 de ani. În 2020, mama i-a donat locuinţa fiicei. „Aici vreau să menționez că mama mea are în spate o istorie lungă de muncă, iar de mai mulți ani, o parte importantă din venituri a provenit din activitățile de gospodărie, la care au luat parte toți membrii familiei. Mai mulți ani în urmă mama a decis să investească economiile sale în obiecte imobiliare, considerând imobiliarele o cale bună de protejare a economiilor. Nu am participat la procurarea imobilului, dar am participat în limita posibilităților la amenajarea lui”, a comentat atunci Irina Vlah. Fosta bașcană mai are în proprietate un garaj cu suprafaţa de 21,5 m. p. şi cu valoarea de 121 mii de lei.
Integritate în funcțiile publice și/sau de partid
Suspiciuni că a protejat businessul cu cereale al fratelui său. În perioada cât a deţinut funcţia de guvernatoare Irina Vlah s-a pomenit implicată concomitent în câteva dosare în care era acuzată echipa sa. Unul se referă la cerealele din fondul de rezervă. În 2008, Rusia a transmis Găgăuziei cu titlu gratuit 5 mii de tone de cereale. Cea mai mare parte a fost distribuită agricultorilor, iar către anul 2015 cca 2 mii de tone urmau să fie păstrate în fondul de rezervă al Găgăuziei. În primăvara lui 2020, din cauza secetei, deputaţii şi-au amintit despre fondul de rezervă şi s-au gândit să verifice daca acesta există. Cu câteva zile înainte de inspecţie, consilierii local din Copceac au observat cum, noaptea, camioane de mare tonaj aparţinând companiei „Demir-Agro” aduceau cereale la depozitele colhozului „Pobeda”, întreprinderea fiind una din cele trei la care erau păstrate cerealele din fondul de rezervă al autonomiei. Compania „Demir-Agro” îi aparţine lui Serghei Vlah, fratele Irinei Vlah. În anul 2016, la transportarea cerealelor din fondul de rezervă al Găgăuziei dintr-o gospodărie agricolă în alta au fost folosite inclusiv camioanele companiei „Demir-Agro”.
Comisia specială a Adunării Populare din Găgăuzia (APG) a concluzionat că, în 2020, la depozite se afla o cantitate insuficientă de cereale, însă o altă comisie, formată din membri ai Comitetului Executiv și unii deputați ai APG, a apreciat că acolo există cantitatea necesară de cereale. Greutatea cerealelor a fost evaluată „la ochi”. Ulterior, APG a expediat actele şi la Centrul Naţional Anticorupţie, însă instituţia a constatat că lipsesc elementele componente ale infracţiunii și nu a pornit o investigație.
„Noi ne ocupăm de exporturi. Noi achiziţionăm cereale. Am achiziţionat şi de la colhozul „Pobeda”. N-am luat cereale din rezervă. Am avut o colaborare, şi colhozul „Pobeda” la fel achiziţiona de la noi”, a comentat Serghei Vlah acuzaţiile aduse.
Apartament donat fiicei sale de către unchiul businessman. Recent, Rise Moldova a lansat o investigație în care relata că Serghei, fratele ex-bașkanei Irina Vlah, i-a dăruit în 2019 fiicei acesteia un apartament de 91,1 m. p. la Chișinău. Acest fapt este consemnat și într-un act al Autorității Naționale de Integritate (ANI), emis în 2023. S-a întâmplat la scurt timp după ce omul de afaceri a obținut un credit bancar de 2 milioane de dolari, pe care ulterior nu l-a rambursat, motiv din care a fost inițiată procedura de insolvabilitate a întreprinderii, iar banca a depus o acțiune în judecată.
„A fost decizia fratelui meu, care apropo face business de mulți ani și, evident, are anumite posibilități financiare. Ca și oricare om de afaceri, el contractează periodic credite, pe care ulterior le rambursează. Creditele nu înseamnă neapărat probleme – uneori ele reprezintă și oportunități”, a comentat Irina Vlah pentru Rise Moldova.
Haine de lux, cu o valoare ce depășea aparent veniturile salariale. În luna mai 2023, cu puțin timp înainte ca Irina Vlah să plece din funcția de bașkan pentru că îi expira al doilea mandat, portalul regional Nokta publica un material în care arăta că în anul 2022 bașkana a apărut în public cu cel puțin 40 de sacouri ale brandului Max Mara, ale căror prețuri pornesc, potrivit jurnaliștilor, de la 350 de euro. De asemenea, reporterii au documentat și alte haine și bijuterii ale brandurilor de lux, purtate de Irina Vlah. Valoarea totală a acestora depășea salariul de aproximativ 25 de mii de lei pe lună din funcția de bașkan, pe care Vlah l-a declarat oficial. Atunci, ANI s-a autosesizat și a inițiat un control preliminar, însă într-un final a emis un preoces-verbal de refuz în pornirea controlului averii Irinei Vlah, argumentând: „În perioada supusă verificării, sub aspectul modificărilor patrimoniale se constată că, pe parcursul deținerii mandatului de Guvernator (Bașkan) al UTA Găgăuzia, dna Irina VLAH nu a procurat bunuri mobile și/sau bunuri imobile, iar eventualele alte cheltuieli suportate nu depășesc veniturile obținute pentru această perioadă”.
Imediat după ce ANI a anunțat că verifică cele expuse în articolul Nokta, Irina Vlah a acuzat guvernarea că denigrează oponenții politici și dă indicații presei. ANI a respins acuzațiile printr-o reacție pe pagina sa web.
Achiziție „protejată” în pandemie. În mai 2021 portalul Moldova Curată a arătat într-o investigație că un an mai devreme, când abia izbucnise pandemia de COVID-19, Comitetul Executiv de la Comrat, condus de Irina Vlah, a cumpărat, cu bani europeni, două aparate USG cu o sumă mult mai mare decât costul aparatelor la distribuitor. Firma cu care Bașkanatul a făcut tranzacția fusese creată cu 2 săptămâni înainte de tranzacție și a încasat în total 756 000 de lei. Dacă ar fi luat aparatele direct de la distribuitorul oficial din Moldova, Executivul ar fi plătit doar 600 000 de lei. „Astfel, Bașkanatul a îmbogățit firma-intermediară, care pare să fi fost creată special pentru această achiziție, cu 156 000 de lei”, scriau jurnaliștii atunci. Executivul condus de Vlah a evitat atunci să răspundă la întrebări punctuale de ce a fost selectată anume acea firmă să livreze aparatele.
Într-un raport din decembrie 2023 al Curții de Conturi de la Comrat (pag. 14), care a verificat corectitudinea utilizării banilor publici în anul 2022 de către aparatul bașkanei Irina Vlah, se arată că s-a practicat fragmentarea, interzisă de lege, a contractelor de achiziții publice la procurarea produselor alimentare în sumă de 369,2 mii de lei, încheindu-se 9 contracte. Această practică se aplică de obicei pentru a încheia contracte prin negocieri directe cu un agent economic în loc să se organizeze concurs de achiziții la care pot participa mai mulți furnizori. De asemenea, Curtea a notat că din fondul de rezervă al Găgăuziei au fost făcute cheltuieli care nu erau urgente și puteau fi planificate, așa cum prevede legea. Astfel, 954,7 mii de lei au fost cheltuite pentru cadouri pentru copiii angajaților Executivului găgăuz, costume pentru colective artistice, aparatură de sunet etc. Solicitată de jurnaliști să comenteze aceste constatări ale Curții de Conturi de la Comrat, fosta șefă a aparatului bașkanei, Olga Mitioglo, a refuzat să răspundă la întrebări.
Promotoare de falsuri. La mijlocul lunii august 2025 Irina Vlah împreună cu alți colegi de partid a organizat un miting în fața Guvernului fiind nemulțumiți de închiderea școlilor, asta deși în perioada mandatelor sale numărul de școli din autonomie s-a redus cu o unitate: atunci gimnaziul din Cișmichioi a fost reorganizat, copiii fiind transferați în altă instituție din localitate. Decizia a fost luată la ședința Executivului din 2020, iar părinții și profesorii gimnaziului din Cișmichioi s-au pronunțat împotrivă.
Într-un live pe pagina sa de Facebook făcută în septembrie 2024, Irina Vlah afirma că în R. Moldova sunt reduse constant cheltuielile pentru educaţie. Totuşi, statisticile oficiale demonstrau că acest lucru nu este adevărat, iar în perioada 2021 – 2023 cheltuielile pentru educaţie, la fel ca şi salariile profesorilor, au crescut.
În februarie 2025, într-un video, Irina Vlah anunţa că Ministerul Apărării ar urma să construiască 51 de obiective militare în anul curent. În realitate însă era vorba despre un singur obiectiv militar – o tabără militară care are zeci de obiecte de infrastructură, acestea fiind cazărmi, blocuri sanitare, puncte de control.
În iunie 2024 postul de televiziune TVC21 a fost amendat cu 10 000 de lei pentru o emisiune în care invitata Irina Vlah ar fi răspândit falsuri.
Cazier judiciar
La 26 august 2025 Partidul Irinei Vlah a emis un comunicat de presă în care a anunțat că patru membri ai formațiunii, inclusiv ea însăși, au fost invitați la poliție pentru audieri după un protest desfășurat la Președinție.
Irina Vlah a acţionat în judecată zeci de persoane pentru pretinse cazuri de calomnie. Printre ultimele decizii ale instanţelor de judecată în astfel de dosare se numără cea emisă de Judecătoria Comrat în iulie 2025. Irina Vlah l-a acționat în judecată pe Serghei Cimpoeș, deputat în Adunarea Populară din Găgăuzia. Instanța a respins solicitarea ei de a-l obliga pe Cimpoieș să-i prezinte scuze publice.
Într-un alt dosar despre defăimare Irina Vlah a avut câștig de cauză. Politiciana a acționat-o în judecată pe activista Maria Olar pentru faptul că la 30 ianuarie 2022 într-un video făcut la Comart, aceasta o insulta pe Irina Vlah, numind-o hoață. Instanța a obligat-o pe Maria Olar să posteze dezmințiri publice și să-i achite 5 mii de lei prejudiciu moral. Decizia a fost emisă de Judecătoria Chişinău (sediul Centru).
Irina Vlah s-a aflat în litigiu și cu Agenția Națională de Integritate (ANI) care, în 2020, a amendat-o pentru că nu a depus declarația în termen. Politiciana nu a fost de acord cu decizia în cauză. Inițial, prima instanță a considerat contestarea depusă de Irina Vlah drept nefondată. Curtea de Apel Chișinău a remis cauza pentru reexaminare în prima instanță. În octombrie 2024, judecătoarea a admis constestaţia depusă de Irina Vlah şi a apreciat amenda drept neîntemeiată.
Irina Vlah s-a aflat în litigiu şi cu Ilia Uzun, care asigură acum interimatul funcţiei de başkan al Găgăuziei, după condamnarea Evgheniei Guțul. Politiciana a fost nemulţumită de faptul că la una din şedinţele APG Ilia Uzun a numit-o de câteva ori mincinoasa în găgăuză. Irina Vlah a cerut să-i fie prezentate scuze şi să-i fie achitate 100 de mii de lei prejudiciu moral. Totuşi, prima instanţă şi Curtea de Apel i-au respins solicitările.
Din lista persoanelor acţionate de Irina Vlah în judecată face parte şi președintele Parlamentului Igor Grosu. De la şeful Legislativului ea a pretins 200 de mii de lei, precum şi scuze pentru declaraţiile despre persoanele corupte aflate la guvernare în Găgăuzia.
„Noi cunoaștem cum se comportă Vlah și fratele ei, am auzit despre comportamentul ei. Domnia sa ar fi delapidat toate fluxurile financiare, atât bugetare, cât și nebugetare în Găgăuzia. Noi cunoaștem asta și tot ce vă pot spune e că pentru noi corupții nu au naționalitate”, a declarat Grosu în cadrul unei emisiuni. Magistraţii nu au acceptat argumentele prezentate de avocatul Irinei Vlah şi le-au respins.
La sfârşitul anului trecut, Irina Vlah a condus un grup de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului cu privire la neutralitate, însă Comisia Electorală Centrală a respins inițiativa. Irina Vlah a acţionat instituţia în judecată, însă toate cele trei instanţe nu i-au oferit câştig de cauză şi au menţinut decizia CEC.
Acest profil a fost elaborat în cadrul unui proiect implementat de Asociația Presei Independente (API).
