Prin declaraţii, justiţia din România a ajuns la Chişinău

Un fost şi un actual procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România au ajuns zilele acestea la Chişinău. Unul, invitat de o organizaţie non-guvernamentală, a vorbit despre cum R. Moldova poate împrumuta de la România eficienţa în lupta cu corupţia de la nivel înalt. Altul, un ex-procuror, venirea căruia a fost anunţată săptămâna trecută de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, nu a ieşit încă în public, sosirea sa fiind anunţată cu jumătate de gură doar de Centrul Naţional Anticorupţie. Alături de cei doi, despre cum să lupţi eficient cu corupţia a vorbit şi magistratul român, Cristi Danileţ.

Marţi şi miercuri, 15-16 septembrie 2015, Institutul de Politici şi Reforme Europene (IPRE) a organizat la Chişinău o conferinţă anticorupţie, la care au fost invitaţi, printre alţii, Călin Nistor, procuror şef-adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România şi Cristi Danileţ, judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din România. Cei doi au vorbit despre cum România a ajuns să fie un model pentru R. Moldova în combaterea corupţiei.

Danileţ: „Nimic nu e posibil dacă nu avem justiţie puternică”

„Pentru a ajunge la performanţele care le înregistrează acum justiţia din România, a fost nevoie de efort. Am avut o presiune externă fantastică din partea UE. Ni s-a impus să atingem anumite standarde în perioada de preaderare. În al doilea rând, a fost şi o presiune naţională, din partea societăţii civile şi a presei, care dorea din ce în ce mai multă transprenţă şi consistenţă privind deciziile luate de judecători şi procurori. Totodată, a fost nevoie şi de voinţă politică, pentru că fără sprijin legislativ şi finanţare de la Guvern, nimic nu se întâmpla. Nu în ultimul rând, un rol principal l-au avut judecătorii şi procurorii. Cred că reforma nu se face doar de sus în jos, ci şi de jos în sus, în interiorul sistemului. A fost nevoie de câţiva ani ca să recrutăm procurori tineri şi curajoşi şi să-i promovăm în funcţii de conducere. Astfel, în funcţii importante au ajuns judecători şi procurori tineri, fără o experienţă nefastă precum cea a magistraţilor moşteniţi din vechiul sistem şi cu o voinţă extraordinară de a face ceva”, spune Cristi Danileţ despre succesul justiţiei din România ultimilor ani.

Judecător şi membru al CSM din România, Danileţ crede că, pentru a reuşi, „reforma justiţiei nu trebuie redusă doar la sistemul judecătoresc, ci trebuie să fie una globală, care cuprinde poliţia, avocatura, procuratura…. Totodată, politicienii trebuie să ştie că nimic nu e posibil dacă nu avem justiţie puternică şi independentă. Dar, independenţa nu e posibilă fără responsabilitate. Ele sunt ca feţele unei monede. Asta înseamnă o justiţie profesionistă. Iar responsabilitatea înseamnă integritate – o caracteristică esenţială a oamenilor legii. O reformă de succes trebuie să aibă la bază o curăţire a sistemului”, crede judecătorul. El îi îndeamnă pe politicieni să renunţe la intenţiile de a subordona justiţia. „Un sistem subordonat ierarhic în totalitate, dependent de politic, nu este un sistem independent. Procurorii trebuie să ştie că în momentul în care instrumentează dosare, nu li se întâmplă nimic în privinţa carierei, dacă vor demara dosare celor care comit infracţiuni, chiar dacă ei sunt mai marii zilei. Politicienii trebuie să înţeleagă că fără justiţie independentă nu există democraţie şi stat de drept, iar fără stat de drept, nu puteţi fi parte a marii familii europene. Atâta timp cât nu întruniţi nişte criterii minime de asigurare a supremaţiei legii, nu vor veni fonduri de la UE, nu veţi adera la UE. Acum, în România, justiţia a ajuns atât de temut, încât unii invocă amestecul justiţiei în treburile politice. Nu mai este amestecul politicului în justiţie, ca la voi sau ca la noi, anterior”, subliniază Cristi Danileţ.

Nistor: „Este foarte important managementul unei instituţii”

Călin Nistor, procuror şef-adjunct al DNA, aminteşte că „începuturile DNA au fost destul de grele”. El spune că nu există o formulă magică pentru combaterea corupţiei, dar că soluţia sunt oamenii integri şi bine pregătiţi. „DNA e o structură mică în raport cu alte entităţi din România. Acum avem o schemă de 195 de procurori. Procurorii care desfăşoară anchete sunt la vreo 80. Ei pe an fac investigaţii în circa 9 mii de cauze. În ultimii ani, DNA a trimis în judecată anual peste 1000 de inculpaţi. Anul trecut au fost 1300, pornind de la cele mai înalte funcţii în statul român. Rata condamnărilor este de peste 90%. În cazul anumitor categorii sociale, în speţă funcţionari din sistemul judiciar, rata condamnărilor e de peste 99%. Eficienţa unei instituţii o dau rezultatele, dar pentru a le obţine, o instituţie trebuie să aibă instrumente investigative, oameni pregătiţi, şi o voinţă a sistemului judiciar ca să reformeze sistemul”, precizează Nistor, care crede că, dacă politicienii români ar fi putut prezice performanţele DNA, atunci nu ar mai fi creat această instituţie. „Eu sunt convins că politicienii niciodată nu vor susţine în totalitate o activitate anticorupţie eficientă. Cred că şi politicienii români, dacă ar fi prevăzut performanţele la care va ajunge DNA, n-ar fi constituit vreodată o astfel de structură. E adevărat că în primii 3-4 ani de la înfiinţare, vorbim de anul 2002, rezultatele au întârziat să apară. De când însă a fost schimbat managementul, în 2005, odată cu venirea dlui Daniel Morar la conducerea instituţiei, rezultatele au început să apară. Ele continuă în acelaşi ritm, motiv pentru care DNA are o încredere de peste 63%, cea mai mare încredere din toate componentele sistemului judiciar din România”, explică oficialul român.

Întrebat dacă şeful unei instituţii este important în procesul de reformare a acelei entităţi, Călin Nistor a răspuns afirmativ. Întrebarea a venit în contextul afirmaţiei recente a lui Vlad Plahotniuc, în cadrul unui interviu pentru tribuna.md, precum că lucrurile nu se schimbă în R. Moldova dacă înlocuieşti şeful unei instituţii. „E nevoie ca oameni integri, bine pregătiţi profesional să fie numiţi la conducerea instituţiilor anticorupţie şi de o echipă foarte bună de procurori şi nu cred că până la urmă rezultatele nu vor apărea şi la voi. Multă lume spune că nu-s importanţi oamenii, ci instituţiile. Din proprie experienţă, vă spun că este foarte important managementul unei instituţii. Şi la DNA, până nu a fost numită o conducere şi un om integru şi bine pregătit profesional, rezultatele nu au apărut”, concluzionează acesta.

Ex-procuror DNA va ajuta justiţia din Moldova

Tot în această săptămână, ex-procurorul român Mariana Alexandru a fost prezentat conducerii CNA. „Expertul a fost selectat de Delegaţia UE în urma mai multor demersuri ale CNA către misiunile diplomatice de oferire a asistenţei în domeniul investigării infracţiunilor economico-financiare”, se spune într-un comunicat al CNA. „Misiunea doamnei Alexandru începe din data de 15 septembrie şi va consta în organizarea unor ample deliberări cu beneficiarii proiectului, Procuratura şi CNA, în vederea aplicării celor mai bune practici din legislaţia internaţională”, menţionează CNA. Mariana Alexandru a ajuns la Chişinău după anunţul de acum câteva zile al preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, care preciza că „prima rândunică a DNA trece Prutul”.

Mariana Alexandru, fost procuror DNA, a plecat subit la pensie în septembrie 2014, în timp ce investiga dosarul „Gala Bute”, unul de rezonanţă în România, în care este vizată inclusiv ex-ministra Elena Udrea, o apropiată a ex-preşedintelui Traian Băsescu. Informaţia despre venirea Marianei Alexandru la Chişinău, a trecut, miercuri, 16 septembrie, Prutul. Jurnaliştii Cătălin Tolontan, redactor şef la ziarul Gazeta Sporturilor şi Mirela Neag, autorii mai multor investigaţii de rezonanţă în România, inclusiv a celei despre „Gala Bute”, o gală de box organizată în România pe bani europeni, care a scos la iveală fraude de milioane, cu implicarea instituţiilor statului, scriu pe www.tolo.ro despre cum a ajuns Alexandru la Chişinău. Cei doi jurnalişti precizează că odată cu sosirea ei la Chişinău, „magistratul ia cu ea peste Prut şi misterul plecării din DNA”.

Misterele ex-procurorului pensionat

„La începutul lui septembrie 2014 şi aproape de sfârşitul dosarului Gala Bute, Alexandru a cerut să se pensioneze. Eveniment subit, petrecut la scurt timp după întoarcerea din concediu, plecarea a avut o scenografie de neuitat. „Alexandru şi-a eliberat biroul cu un om pus de conducere în spatele ei. Avea lacrimi în ochi”, potrivit unor relatări din interiorul instituţiei, obţinute de Gazeta Sporturilor. În absenţa unor informaţii clare, din acel moment ipotezele s-au împărţit în două, scindare care continuă şi azi. DNA şi SRI au lansat pe piaţă, în mod neoficial, varianta potrivit căreia Alexandru a fost îndepărtată din DNA din cauza unei nereguli sau chiar ilegalităţi, comisă de un ofiţer judiciar din subordine, care ar fi furnizat informaţii către inculpaţii din dosarul de retrocedări în care era anchetat şi Viorel Hrebenciuc. Un adagio la această versiune, venit pe aceeaşi filieră, este acela că fosta adjunctă de secţie a DNA ar fi făcut cercetări sporadice în mai multe cazuri, inclusiv în dosarul Gala Bute, pe care l-ar fi tergiversat. Persoane apropiate profesional de Mariana Alexandru susţin că, dimpotrivă, plecarea are legătură nu cu abateri ale ei, ci cu imixtiuni extrajudiciare ale altora în dosare. Unii foşti colegi susţin că „Alexandru a anchetat cazuri din ambele tabere politice, Năstase, Voicu, Ridzi sau Florin Popescu, mâna dreapta a Elenei Udrea” şi că, la un moment dat, în dosarul Gala Bute a intervenit ceva care a determinat-o să plece. „Mariana Alexandru a plecat sau a fost silită să plece din DNA, spuneţi cum vreţi, nu pentru că a făcut ceva, ci pentru că nu a acceptat că facă ceva”, spune o sursă judiciară a Gazetei. Contactată repetat de Gazeta Sporturilor, Mariana Alexandru a refuzat să facă orice comentariu în cele 12 luni scurse de la pensionarea sa abruptă. Ceea ce e clar e că magistratul Alexandru a mers la pensie în relaţii reci cu actuala conducere a DNA şi cu oameni din SRI, după cum recunosc toate sursele, indiferent de ce parte a enigmei sînt ele plasate”, menţionează jurnaliştii.

Faptul că, după un an de la acele întâmplări, Mariana Alexandru şi-a depus dosarul şi că a fost selectată de delegaţia Uniunii Europene la Chişinău, condusă de finlandezul Pirkka Tapiola, vine ca o revanşă neaşteptată din perspectiva ei. Procedura europeană de selecţie nu a implicat statul român. Din perspectiva DNA şi SRI e ironic faptul că „DNA trece Prutul” printr-un om repudiat, din raţiuni încă neclare, de actuala putere a justiţiei şi a informaţiilor de la Bucureşti”, menţionează cei doi.

În acest context, ZdG l-a întrebat pe Călin Nistor, procuror şef-adjunct al DNA, de ce totuşi a plecat Mariana Alexandru din DNA. Oficialul a evitat un răspuns. „O cunosc pe dna Alexandru. E un procuror bun… Sper, având în vedere experienţa ei, să vă sprijine în împărtăşirea bunelor practici ale DNA. Dar de ce a plecat de la DNA? S-a pensionat. Pensionarea este un act de voinţă unilaterală. Avea vechimea de pensionare. Trebuie să o întrebaţi pe d-ei de ce”, ne-a răspuns Nistor.