(In)Dependenţa politică a CEC
Dependenţa politică a Comisiei Electorale Centrale (CEC) pare a fi cea mai mare problemă a instituţiei, relevă evaluarea Transparency International (TI) Moldova. Iurie Ciocan, preşedintele CEC, a precizat, în cadrul interviului cu experţii care au elaborat studiul, că persoana care vrea să acceadă la funcţia de membru al CEC, indiferent de calităţile profesionale şi experienţa deţinută, n-o poate face decât pe filiera unui partid politic. Pavel Midrigan, fost membru al CEC, susţine că au fost cazuri când partidele au exercitat presiuni politice asupra CEC şi consideră că asemenea intervenţii vor continua, dacă nu va fi modificat modul de constituire a instituţiei.
Potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice, încrederea publicului în organizarea unor alegeri libere şi corecte este destul de redusă, iar acest fapt se datorează şi problemelor pe care le întâmpină organele electorale: vulnerabilitatea faţă de politic, mecanisme insuficiente de asigurare a integrităţii membrilor CEC, probleme legate de finanţarea campaniilor electorale şi administrarea alegerilor, dotarea tehnico-materială insuficientă a birourilor electorale din teritoriu, fluiditatea funcţionarilor electorali, dar şi insuficienţa cunoştinţelor şi experienţei acestora, relevă evaluarea TI Moldova.
Influenţă politică
În timp ce CEC a făcut primii paşi în asigurarea independenţei financiare, problema asigurării independenţei politice rămâne actuală, constată autorii evaluării. Atât actualul preşedinte al CEC, cât Pavel Midrigan, fost membru CEC în perioada 2005-2010, desemnat de Guvernul format atunci de PCRM, au remarcat, în cadrul interviurilor cu experţii care au elaborat evaluarea organului electoral, probleme legate de independenţa politică a CEC, acestea fiind explicate prin procedura de nominalizare a membrilor instituţiei. Ciocan a precizat că persoana care vrea să acceadă la funcţia de membru al CEC, indiferent de calităţile profesionale şi experienţa deţinută, n-o poate face decât cu sprijinul unui partid politic. La rândul său, Midrigan a recunoscut că au fost cazuri de influenţă politică asupra CEC. El consideră că asemenea intervenţii vor continua dacă nu va fi revăzut modul de constituire a CEC.
La rândul său, Iurie Ciocan, preşedintele CEC, a recunoscut că există cazuri de comportament părtinitor din partea membrilor CEC, soluţionarea unor astfel de probleme fiind încercată prin pârghii legale. Midrigan a constatat că asemenea probleme există şi în cadrul organelor electorale din teritoriu, acestea fiind create pe aceleaşi criterii politice ca şi CEC, fapt care afectează serios echidistanţa şi obiectivitatea acestora. Studiul arată că, uneori, din iniţiativa autorităţilor publice locale, în organele electorale au fost incluse persoane care s-au aflat în situaţii de conflicte de interese, cauzate de relaţiile de rudenie cu candidaţii electorali. Şi reprezentanţii societăţii civile susţin, conform evaluării TI Moldova, existenţa cazurilor în care Parlamentul, din considerente politice, a neglijat criteriile stabilite de Codul Electoral la numirea membrilor CEC, în special prevederile ce vizează experienţa de muncă. În acest sens, autorii studiului consideră oportună desemnarea membrilor CEC în urma unui concurs organizat în condiţii de maximă transparenţă.
Iurie Ciocan, preşedinte CEC:
„Dependenţa politică nu este o carenţă a Comisiei, ci o carenţă în lege, iar noi nu avem decât să executăm. În acest caz, am înaintat propuneri, cu mai multe posibile soluţii, inclusiv anunţarea de concursuri publice, angajarea unor persoane din afara partidelor politice, dar asta e. Am spus asta şi atunci când am fost supuşi evaluării. În foarte multe state a lumii există nominalizarea aceasta politică. Dar totul depinde de calităţile personale ale candidaţilor. Nu-i obigatoriu ca o persoană înaintată pe principii de reprezentare politică îşi va face rău munca. Nu putem fi siguri că mâine vine cineva angajat prin concurs şi nu se va vinde nu ştiu cui. Trebuie să punem accent pe capacităţile individuale ale fiecărui om. Eu nu am fost informat despre existenţa unui dosar pe numele meu. Am citit în presă, dar încă aştept să mi se aducă la cunoştinţă”.
Integritatea CEC şi dosarul lui Ciocan
CEC contribuie, în mod independent, la îmbunătăţirea cadrului legal prin actele normative adoptate, prin amendamentele propuse la legi, totuşi, o problemă se menţine, potrivit evaluării TI Moldova: frecventele intervenţii legislative ale Parlamentului. Uneori, aceste intervenţii sunt făcute cu încălcarea procedurii legislative, iar acest fapt face legislaţia electorală mai puţin stabilă şi previzibilă. În consecinţă, mai puţin eficientă, se spune în evaluare. În cadrul interviului cu experţii TI Moldova, preşedintele CEC a recunoscut o altă problemă a CEC: problema instruirii membrilor, a personalului CEC, precum şi a funcţionarilor din organele electorale teritoriale la subiecte anticorupţie. „La momentul discutării în Grupul de consiliere a acestui pilon, preşedintele CEC a comunicat că nu poate participa la discuţia despre integritatea CEC din moment ce Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat faţă de el procedura de control privind eventuala încălcare a regimului declarării veniturilor şi proprietăţii”, se menţionează în evaluare. Menţionăm că Iurie Ciocan, preşedintele CEC, a fost cercetat de CNI, iar recent, Inspectoratul General de Poliţie a anunţat că are în gestiune o cauză penală în privinţa preşedintelui CEC, din cauza că ultimul nu şi-ar fi declarat mai multe proprietăţi pe care le deţine în România împreună cu soţia sa.
CEC are şi atribuţia de reglementare a proceselor electorale, iar, în acest sens, instituţia, în limitele competenţelor atribuite prin lege, trebuie să adopte regulamente şi instrucţiuni. Totuşi, în acest context, mai multe probleme se menţin, probleme care au fost constatate şi de Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) în runda a III-a de evaluare a R. Moldova. În acest sens, R. Moldova i s-au adresat mai multe recomandări, în special în ceea ce ţine de finanţarea partidelor politice. Totuşi, remarcă evaluatorii TI Moldova, deşi CEC a elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea actelor legislative relevante problemei finanţării campaniilor electorale şi partidelor politice, proiectul nu a fost adoptat de către Parlament. Având în vedere că anul 2014 este unul electoral, e necesar de a urgenta adoptarea de către Parlament a proiectului de lege în cauză, remarcă TI Moldova.
Iana Spinei, expert TI Moldova:
„Pilonii pe care-i evaluăm se referă la Sistemul Naţional de Integritate. La discutarea Pilonilor, invităm şi reprezentaţii instituţiilor vizate. L-am invitat şi pe dl Ciocan. Dlui a venit la şedinţă, dar după câteva minute, s-a ridicat şi a plecat. El a spus că el este interesat, ca şi conducător al instituţiei, să discute la subiect, dar din moment ce asupra lui planează suspiciuni privind lipsa de integritate, din cauză că nu a declarat tot ce trebuia să declare în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi, a spus că nu este corect să participe la acea discuţie. Pentru noi, a fost un exemplu de comportament corect”.
Membrii CEC aleşi prin concurs
O altă problemă dezvăluită în studiu relevă faptul că dosarele contravenţionale şi penale, pornite pe marginea sesizărilor CEC, sunt tergiversate de către organele de drept, iar acest fapt este considerat o problemă majoră care diminuează substanţial eforturile CEC în asigurarea unor alegeri corecte. „Tergiversarea examinării de către organele de drept a abaterilor semnalate de CEC încurajează practicile ilegale ale concurenţilor electorali, în acest context fiind necesară modificarea cadrului legal în vederea sporirii operativităţii examinării cazurilor de încălcare a legislaţiei electorale, în special în perioada preelectorală şi electorală”, se spune în evaluare.
TI Moldova face mai multe recomandări pentru CEC, dar şi pentru instituţiile care au influenţă asupra CEC: adoptarea proiectului de lege pentru implementarea recomandărilor GRECO, desemnarea membrilor CEC printr-un concurs transparent, eficientizarea mecanismului de raportare a CEC către Parlament, elaborarea şi aplicarea unui mecanism care ar asigura integritatea membrilor CEC, modificarea cadrului legal pentru a spori operativitatea examinării încălcărilor legislaţiei electorale, în special în perioada preelectorală şi electorală, dar şi instruirea continuă a membrilor şi personalului CEC în subiecte anticorupţie.
Evaluarea CEC face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi R. Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.
