Dodon la Minsk: întâlniri cu sancționați pro-ruși și tăcerea despre abuzurile autorităților din Belarus
După o nouă vizită la Moscova, la care au participat pro-rușii Vasile Tarlev și Irina Vlah, Igor Dodon a plecat la Minsk. Acesta s-a întâlnit cu reprezentanții partidului „Belaya Rus” și cu președintele belarus Aleksandr Lukașenko. Potrivit comunicatelor emise de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), liderul formațiunii de la Chișinău a discutat, în cadrul acestor întrevederi, despre „libertăți, democrație, stat de drept, promovarea păcii și armoniei între comunitățile etnice și religioase, precum și despre cooperarea comercial-economică”.
Totuși, Igor Dodon „a uitat” să precizeze că atât președinta partidului „Belaya Rus”, cât și șeful statului pe care l-a vizitat se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, susțin invazia pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, organizează „reeducarea” copiilor ucraineni în Belarus și își doresc o colaborare cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un.
„Memorandumul” socialiștilor cu partidul belarus „Belaya Rus”
Pe 11 iulie, la Minsk, președintele PSRM, Igor Dodon, a semnat un „Memorandum de colaborare” cu partidul belarus „Belaya Rus”, condus de Olga Cemodanova. Conform unui comunicat de presă emis de PSRM, liderii celor două partide au menționat că ambele părți „pledează pentru valorile justiției sociale, libertății, democrației și statului de drept, precum și pentru promovarea păcii și armoniei între comunitățile etnice și religioase”.
Conform Memorandumului, părțile își propun „să promoveze o cooperare eficientă atât interparlamentară, cât și interguvernamentală, pentru consolidarea unor relații de bună vecinătate și reciproc avantajoase între R. Moldova și Republica Belarus, în diverse domenii”, deși Igor Dodon nu deține vreo funcție oficială în stat.
Igor Dodon și Olga Cemodanova au convenit „să dezvolte un dialog interpartinic, să ofere sprijin informațional reciproc, să asigure participarea reprezentanților lor la forumuri, mese rotunde, seminare, conferințe științifico-practice și alte evenimente, precum și să formeze grupuri interpartinice pentru schimb de experiență în diverse domenii”.
„Belaya Rus” și Olga Cemodanova
Olga Cemodanova a fost purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Interne din Belarus în perioada protestelor masive împotriva regimului Lukașenko (2020–2021). Astfel, Uniunea Europeană a introdus-o pe lista de sancțiuni în februarie 2022, motivând că aceasta „a fost direct responsabilă pentru propaganda oficială, justificând represiunea violentă împotriva manifestanților pașnici, acoperind și susținând public acțiunile forțelor de ordine și campania de intimidare împotriva opoziției și jurnaliștilor.”
În toamna anului 2021, Olga Cemodanova a părăsit serviciul în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind numită „ideologul principal” al orașului Minsk – șefa Direcției de Muncă Ideologică și pentru Problemele Tineretului.
Din postura de șefă pe ideologie, Olga Cemodanova și-a înaintat candidatura la alegerile prezidențiale din Belarus de pe 26 ianuarie 2025, intenționând formal să candideze împotriva lui Lukașenko. Ulterior, aceasta și-a retras candidatura. „Înțelegem foarte bine că nimeni altcineva în afară de președintele nostru, Aleksandr Grigorievici Lukașenko, nu poate asigura astăzi securitatea de care beneficiem, în primul rând securitatea țării noastre, dar și dezvoltarea constantă a statului nostru. Noi suntem echipa președintelui nostru. Am fost și rămânem această echipă”, a argumentat aceasta.
Cemodanova a fost aleasă la cârma formațiunii „Belaya Rus” pe 28 iunie 2025. Atunci, aceasta a declarat că formațiunea îl va susține pe Lukașenko inclusiv la următoarele alegeri din 2030. După alegerile din 2020 și 2025, multe țări democratice nu i-au recunoscut legitimitatea, iar din 1996 nicio campanie electorală din Belarus nu a fost declarată liberă și corectă de observatori independenți.
În noua funcție, cu doar trei zile înainte de întâlnirea cu Igor Dodon, ea a avut prima întrevedere oficială, discutând cu ambasadorul Coreei de Nord în Belarus, Zu Zen Bon. Subiectul principal – stabilirea unei cooperări între „Belaya Rus” și partidul dictatorului Kim Jong Un.
„Deși deocamdată nu există un acord de cooperare între Partidul Muncitoresc al Coreei și partidul Belaya Rus, la întâlnirea de astăzi cu ambasadorul au fost discutate perspectivele semnării unui astfel de acord și elaborarea unei foi de parcurs comune. Avem o serie de obiective și sarcini comune”, a declarat Cemodanova.
În februarie 2024, „Belaya Rus” a încheiat un acord similar celui semnat cu socialiștii din R. Moldova cu partidul de guvernământ din Federația Rusă, „Rusia Unită”. După încheierea acordului, în septembrie 2024, pentru „consolidarea legăturilor dintre tineretul Belarusului și cel din Donbas”, formațiunea „Belaya Rus” a adus 38 de copii din așa-numita Republică Populară Donețk, ocupată temporar de Rusia, la un „sanatoriu” belarus.
Peste 2 200 de copii ucraineni au fost duși în Belarus pentru „reeducare”, arată organizațiile pentru drepturile omului, care au identificat 18 instituții belaruse implicate. Un raport publicat în octombrie 2024 arată cum copiii din teritoriile ocupate de Rusia sunt aduși în Belarus sub pretextul vacanțelor, dar sunt supuși propagandei și militarizați „pentru a li se șterge identitatea ucraineană”.
Igor Dodon, la întâlnire cu „ultimul dictator din Europa”
Pe 12 iulie, Igor Dodon s-a întâlnit și cu aliatul Kremlinului, Aleksandr Lukașenko, porectit, printre altele, „ultimul dictator din Europa”. Președintele socialiștilor a dicutat cu liderul de la Minsk planuri de cooperarea comercial-economică după alegerile parlamentare din R. Moldova, care se vor desfășura pe 28 septembrie.
Asemeni candidatei de paie Cemodanova, și Lukașenko este pe lista sancțiunilor UE. Acesta a fost implicat în trei cicluri principale de sancțiuni: inițial pentru reprimarea opoziției (2006, 2010), apoi pentru violarea drepturilor omului după alegerile dispute din 2020, și ulterior pentru sprijinirea Rusiei în invadarea Ucrainei. Măsurile includ interdicții de călătorie, înghețări de active și restricții comerciale.
Pe 26 ianuarie, în Belarus au avut loc așa-zisele „alegeri prezidențiale”, marcând cea de-a șaptea astfel de scrutin pentru Aleksandr Lukașenko în cariera sa politică. El se află la putere de peste 30 de ani. 86,82% dintre alegători l-ar fi susținut pe președintele autoproclamat, Aleksandr Lukașenko, în așa-numitele „alegeri”. Uniunea Europeană a calificat drept fraudulos scrutinul, legimitatea acestuia nefiind recunoscută de comunitatea internațională.
Centrul pentru Drepturile Omului „Viasna”, într-un raport din iunie 2025, a remarcat că autoritățile belaruse continuă să ascundă amploarea represiunilor participanților la protestele din 2020. În total, Viasna a înregistrat peste 7 116 condamnări în dosare penale motivate politic din 2020 până în prezent. La sfârșitul lunii iunie 2025, în Belarus erau 1 164 de deținuți politici, dintre care 169 femei.
