De la raioane la județe și înapoi

Reforma administrativ-teritorială din R. Moldova a reprezentat una dintre cele mai ample transformări instituționale de după independență. În numai câțiva ani, țara a trecut de la sistemul sovietic al raioanelor la județe, după modelul românesc și european, iar ulterior a revenit la raioane, odată cu schimbarea puterii politice.

După proclamarea independenței, R. Moldova a păstrat organizarea administrativ-teritorială existentă în RSS Moldovenească. Nivelul doi al administrației era constituit din raioane, iar autoritățile au început să pregătească o reformă amplă a administrației publice locale.

La 6 noiembrie 1998 a fost adoptată Reforma administrației publice locale, prin care a fost creat cadrul juridic al unei noi administrații publice locale și au fost redefinite competențele autorităților locale. Legea urma să intre în aplicare împreună cu reforma administrativ-teritorială bazată pe județe.

Peste o săptămână a fost adoptată Legea privind organizarea administrativ-teritorială a R. Moldova, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999. Sistemul sovietic al raioanelor a fost înlocuit cu unul inspirat din modelul administrativ românesc.

Au fost create:

• 9 județe:
  • Bălți
  • Cahul
  • Chișinău
  • Edineț
  • Lăpușna
  • Orhei
  • Soroca
  • Tighina
  • Ungheni
• municipiul Chișinău;
• UTA Găgăuzia;
• unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, cărora legea le rezerva un statut special.

Sistemul bazat pe județe a funcționat din 1999 până în 2001, perioadă în care consiliile județene au înlocuit fostele consilii raionale. Reforma a fost apreciată de o parte a experților ca un pas spre descentralizare, însă a fost criticată de opoziția comunistă, care susținea că noul sistem este prea costisitor și prea îndepărtat de cetățeni. Formațiunea a promis revenirea la sistemul tradițional al raioanelor, considerând că reforma din 1998 nu a produs rezultatele așteptate. După alegerile parlamentare din 2001, Partidul Comuniștilor din R. Moldova a obținut majoritatea constituțională. În același an, comuniștii au adoptat Legea privind revenirea la raioane, care urma să fie implementată până în 2003.

Noua organizare prevedea:

• 32 de raioane;
• 5 municipii;
• UTA Găgăuzia;
• unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului cu statut special prevăzut de lege.

Legea stabilește că organizarea administrativ-teritorială are două niveluri:

• nivelul I – sate (comune), orașe și municipii;
• nivelul II – raioanele.

Potrivit unor analize academice și rapoarte ulterioare, această reorganizare a presupus costuri administrative semnificative și o nouă restructurare a aparatului public.

În 2023, autoritățile au lansat prima etapă a noii reforme administrativ-teritoriale, optând pentru amalgamarea voluntară a primăriilor, și nu pentru o reorganizare administrativă impusă de la centru. La 6 aprilie 2023, Guvernul a aprobat Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023–2030, document care stabilește drept obiectiv consolidarea administrației publice locale și reducerea fragmentării teritoriale.

La 17 august 2023, Parlamentul a adoptat Legea privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, care permite ca două sau mai multe primării să decidă, prin consultarea populației și hotărâri ale consiliilor locale, unirea într-o singură unitate administrativă. Legea stabilește și stimulente financiare pentru localitățile care aleg această opțiune.

Tot în 2023, Guvernul a aprobat Metodologia amalgamării voluntare, care descrie etapele concrete ale procesului – inițierea, consultările publice, elaborarea studiului de fezabilitate, adoptarea deciziilor de către autoritățile locale și acordarea sprijinului financiar din partea statului.

Începând cu 2024, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Guvernul au început implementarea efectivă a mecanismului, oferind granturi și asistență tehnică localităților interesate de amalgamare. Primele grupuri de primării au inițiat procedurile prevăzute de lege, iar Guvernul a anunțat că această etapă reprezintă baza pentru o reformă mai amplă a organizării administrativ-teritoriale.

În paralel, autoritățile au elaborat conceptul reformei unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, care prevede reducerea numărului de raioane și reorganizarea acestora în unități administrative mai mari. Până în prezent, această etapă nu a fost transpusă într-o lege și nu a fost implementată, fiind încă în faza de analiză și consultări publice.