De la „Laundromatul rusesc” la rețeaua Șor
2010-2014 – Laundromatul rusesc
Una dintre cele mai cunoscute scheme derulate de Rusia în R. Moldova a fost spălătoria rusească (cunoscută și ca Laundromat) – cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est prin care s-au transferat ilegal peste 20 de miliarde de dolari din Rusia. În operațiune, așa cum notau anterior și jurnaliștii de la Rise Moldova, au fost implicați un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia și R. Moldova, judecători moldoveni, agenți proxy și figuri importante ale lumii interlope.
În 2026, la peste un deceniu de la izbucnirea scandalului, justiția nu a reușit să-i tragă la răspundere pe autorii schemei de pe teritoriul R. Moldova, dar nici pe executanți. Deși în septembrie 2016, 16 foşti şi actuali magistraţi primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul „Laundromat”, astăzi, nici unul dintre ei nu este pedepsit cu închisoare reală. Deși periodic sunt pronunțate sentințe de condamnare pe numele acestora, instanțele decid că pedeapsa nu poate fi aplicată pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală.
2012-2014 – Frauda bancară și implicarea Rusiei
Urmele Rusiei le găsim și în așa numitul „jaful secolului” sau „furtul miliardului” de dolari din sistemul bancar, caz care a făcut cunoscută R. Moldova la nivel internațional. Inițial, în 2013 și 2014, entități rusești au preluat pachete de acțiuni de la Banca de Economii, principala bancă implicată în schemă. Tranzacțiile au avut un rol strategic de camuflaj și de paravan juridic în pregătirea și acoperirea „furtului miliardului”, aveau să constate ulterior experții.
Implicarea Rusiei în „frauda bancară” din R. Moldova se reflectă și prin sumele uriașe de bani provenite din fraudă, direcționate spre această țară. O notă informativă a Kroll arăta că circa 200 de milioane de dolari din fraudă au fost transferați în Rusia. Doar într-un raport Kroll, Rusia și Moscova sunt indicate de nu mai puțin de 61 de ori.
2014 – tentativele de corupere a deputaților cu bani de la „prietenii din Rusia”
În 2014, în timp ce R. Moldova se pregătea să semneze și apoi să ratifice Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, procurorii investigau o presupusă operațiune de racolare a unor deputați din partidele aflate la guvernare.
La 7 martie 2014, CNA și Procuratura Anticorupție i-au reținut pe Vitalie Burlacu, cunoscut drept „Vitas”, și pe Irina Baglai. Potrivit acuzării, aceștia ar fi fost implicați într-o schemă prin care unor deputați urma să li se ofere câte 250 de mii de dolari pentru a părăsi fracțiunile parlamentare din care făceau parte. Potrivit sentinței pronunțate ulterior, unul dintre obiective era ca deputații racolați să nu susțină proiectele legate de asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Acțiunile ar fi trebuit să conducă la destrămarea majorității parlamentare, declanșarea unei crize politice și, în cele din urmă, la schimbarea guvernării.
În materialele cauzei se menționa că banii ar fi provenit de la „prietenii din Rusia”. Dosarul penal se examinează în instanță de peste un deceniu. Inculpații au fost inițial condamnați, apoi achitați, iar 2026, cauza se examinează de aproape cinci ani la Curtea de Apel Centru, fără a avea o soluție.
2014 – prezent – încercarea de ȘORherizare a Moldovei
În 2014, pe scena politică de la Chișinău era lansat Ilan Șor. Șor a devenit primar de Orhei după ce a fost desemnat de Mișcarea „Ravnopravie” care era condusă de politicianul rus Valerii Klimenco, preşedintele Comunităţii ruse din R. Moldova. Klimenko avea ulterior să-i cedeze partidul lui Șor. Deși Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional în 2023, cele mai vizibile urme ale Rusiei în activitatea acoliților lui Șor s-au văzut în campaniile electorale din 2024 și 2025, când peste o sută de mii de cetățeni ai R. Moldova au fost corupți prin intermediul băncii rusești ПСБ (Promsvyazbank) și ademeniți să voteze NU la referendumul privind modificarea Constituției și împotriva candidaților pro-europeni la parlamentare și prezidențiale. În 2026, deși condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, Șor este în libertate, fiind protejat de Rusia, care refuză să-l extrădeze în R. Moldova.
