• CV-urile pretendenţilor la fotoliul de preşedinte

    CV-urile pretendenţilor la fotoliul de preşedinte
    de
    vizualizări
    18 septembrie 2016 | 10:23

    24 de pretendenţi la funcţia de preşedinte al R. Moldova au fost înregistraţi de Comisia Electorală Centrală până la data limită legală, fiindu-le oferite liste pentru colectarea a cel puţin 15 mii de semnături. Dintre aceştia, 11 sunt reprezentanţi ai unor partide politice, iar 13 sunt independenţi.

    ZdG vă propune o radiografie a CV-urilor celor 24 de pretendenţi înregistraţi de CEC, care au colectat sau urmează să colecteze cel puţin 15 mii de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot care, atenţie, nu au semnat pentru un alt candidat.

    Candidaţii de la guvernare

    583-candidat-marian-lupuMarian Lupu, unul dintre pretendenţii la şefia statului, este susţinut în actuala campanie de Partidul Democrat (PDM). Ca şi Dodon, Lupu a fost promovat în funcţii înalte în stat în timpul guvernării comuniste. Cochetând cu funcţiile publice încă din 1991, în mai 2001 a fost numit viceministru al Economiei, iar în 2003 a preluat funcţia de ministru. La 6 martie 2005, devine deputat pe listele PCRM, iar ulterior preşedinte al Parlamentului. În 2009 Lupu a părăsit PCRM şi a devenit liderul PDM, formaţiune cu care a intrat din nou în Parlament. În decembrie 2010 – martie 2012, Lupu a deţinut atât funcţia de preşedinte al Parlamentului, cât şi cea de preşedinte interimar. Un an mai târziu, Lupu a fost demis din funcţia de preşedinte al Parlamentului cu votul a 76 de deputaţi comunişti, liberal-democraţi, socialişti şi liberal-reformatori. În prezent, Marian Lupu este deputat.

    583-candidat-mihai-ghimpuMihai Ghimpu, preşedintele PL şi candidatul formaţiunii la funcţia de preşedinte, are 65 de ani, fiind în politică din 1989, când devine unul din fondatorii Frontului Popular, iar ulterior deputat din partea formaţiunii (1990-1998), când devine preşedinte al Partidului Reformei, care, în 2005, îşi schimbă denumirea în Partidul Liberal. Din 1998, este avocat, ocupaţie cu care a cochetat până în 2007, când a fost ales preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău, la scurt timp după ce nepotul său, Dorin Chirtoacă, devenise primar de Chişinău. În 2009, PL-ul condus de Mihai Ghimpu ajunge în Parlament, iar de atunci, cu mici excepţii, s-a aflat la guvernare până astăzi. În septembrie 2009 – decembrie 2010, Ghimpu, fiind preşedinte al Parlamentului, a deţinut şi funcţia de preşedinte interimar al R. Moldova.

    583-candidat-iurie-leancaIurie Leancă, 53 de ani, este candidatul Partidului Popular European din Moldova la funcţia de şef al statului. Leancă s-a desprins de PLDM în februarie 2015, după ce nu a obţinut sprijinul deputaţilor pentru un nou mandat de premier, funcţie pe care a deţinut-o din martie 2013 până în februarie 2015. Din 2009, de când adera la PLDM, Leancă a fost ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Până în 2009, acesta a lucrat pentru milionarul Anatol Stati în cadrul companiei „Ascom-Group”.

    Candidaţii opoziţiei

    583-candidat-nastaseAndrei Năstase are 41 de ani, este jurist de profesie şi a fost înaintat la funcţia de preşedinte din partea partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”, al cărui lider este.

    Înainte de a se lansa în politică, Năstase a lucrat în cadrul procuraturii, apoi, în 2000—2002, a fost vicedirector la Air Moldova, iar din 2002 – avocat. A renunţat la avocatură în decembrie 2015, când a fost ales preşedinte al partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”, formaţiune politică constituită în baza platformei civice „Demnitate şi Adevăr”, lansată la început de 2015.

    583-candidat-maia-sanduMaia Sandu, candidata Partidului „Acţiune şi Solidaritate” (PAS), şi-a început cariera de funcţionar în 1994, când a devenit consultant în cadrul Ministerului Economiei. Ulterior, Sandu a activat la oficiul Băncii Mondiale în Moldova, a fost coordonator de programe la PNUD şi consultant pe reforma administraţiei publice centrale. În 2010—2012 lidera PAS a activat la Washington, fiind consilieră a Directorului executiv al Băncii Mondiale. A revenit într-o funcţie publică la Chişinău în iulie 2012, devenind ministră a Educaţiei. În această funcţie, Maia Sandu a iniţiat mai multe reforme în domeniu, printre care introducerea supravegherii video la examenele de bacalaureat, optimizarea cheltuielilor în învăţământ prin comasarea şcolilor cu puţini elevi sau angajarea prin concurs a managerilor instituţiilor de învăţământ.

    583-candidat-dodonIgor Dodon este candidatul Partidului Socialiştilor (PSRM), formaţiune politică de orientare pro-rusă, pe care acesta a preluat-o la sfârşit de 2011. Foştii lideri ai PSRM, Veronica Abramciuc şi Valentin Krîlov, l-au acuzat ulterior pe Dodon de „atac raider” asupra partidului, după ce acesta ar fi convocat cu încălcări congresul la care a fost ales preşedinte PSRM şi a fost schimbat statutul formaţiunii.

    Înainte să devină liderul PSRM, Igor Dodon a deţinut un şir de funcţii înalte în stat în perioada guvernării comuniste. El a fost, pe rând, viceministru, ministru al Economiei şi deputat ales pe listele PCRM la alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie 2009. În noiembrie 2011 Dodon a părăsit Partidul Comuniştilor şi a aderat la PSRM, iar la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 această formaţiune a luat cele mai multe voturi, intrând în Parlament cu 25 de deputaţi.

    583-candidat-ciubasencoDumitru Ciubaşenco, 53 de ani, este candidat la preşedinţie din partea Partidului Nostru, al primarului de Bălţi, Renato Usatîi. În ultimul deceniu, Ciubaşenco, de profesie jurnalist, a cochetat cu mai multe formaţiuni politice. În cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, fiind redactor-şef la „Moldavschie Vedomosti”, el a fost al 25-lea în lista electorală a PLDM, condus de Vladimir Filat. La scurt timp, Ciubaşenco a primit „Ordinul Republicii” din partea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi s-a distanţat de PLDM. În electorala din 2010, Ciubaşenco a reprezentat Partidul Umanist, condus de ex-directorul SIS, Valeriu Pasat, însă, la fel ca în 2009, nu a acces în Parlament. Înaintea scrutinului, Ciubaşenco a renunţat la Ordinul Republicii, în semn de protest faţă de decorarea lui Mihail Saakaşvili cu aceeaşi distincţie, pe motiv că fostul preşedinte georgian ar fi promovat o politică anti-rusă.

    Foşti demnitari cu aspiraţii prezidenţiale

    583-candidat-tarlevVasile Tarlev, un alt potenţial concurent electoral independent, a fost cel mai longeviv premier din istoria R. Moldova, el ocupând această funcţie între anii 2001 şi 2008, în perioada guvernării comuniste. După ce şi-a depus demisia din funcţia de premier, Tarlev a fost ales lider al partidului „Uniunea Centristă din Moldova”, care însă nu a reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. În acelaşi an, 2009, Tarlev a părăsit Uniunea Centristă şi s-a retras din politică până-n 2012, când a fost ales copreşedinte al Partidului „Renaştere”, alături de fostul comunist Vadim Mişin. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 noua formaţiune a lui Tarlev a acumulat doar 0,26% din sufragii şi nu a trecut pragul electoral.

    583-candidat-plugaruAnatol Plugaru, acum în vârstă de 65 de ani, a fost deputat în primul Parlament al ţării şi unul din semnatarii Declaraţiei de independenţă. Între 1991 şi 1992 a condus Ministerul Securităţii Naţionale. În noiembrie 1996 a candidat independent la alegerile prezidenţiale, clasându-se pe locul al şaptelea cu un procentaj de 1,80% din numărul de voturi. La alegerile parlamentare din anul 2001, a candidat pentru postul de deputat de pe poziţia a 8-a pe lista PNL. Ulterior, Plugaru s-a lansat în afaceri, compania de construcţii a familiei sale fiind implicată într-un scandal după ce a luat bani de la mai multe persoane în schimbul unor apartamentele pe care nu le-a construit niciodată. Astăzi, pe rolul instanţelor de judecată există mai multe procese dintre părţi, numele lui Plugaru figurând şi într-un dosar penal.

    583-candidat-gutu-anaAna Guţu, doctor în filologie şi profesor universitar, a fost desemnată drept candidată la funcţia de preşedinte de către Partidul Politic „Dreapta”. Guţu a fost, din 2009 până în 2014, deputată în Parlamentul R. Moldova, fiind aleasă pe listele Partidului Liberal (PL). În 2013, Ana Guţu împreună cu alţi 6 deputaţi s-au desprins de PL şi au format „Partidul Liberal Reformator” (PLR). În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, în urma unor neînţelegeri în interiorul PLR, Ana Guţu a părăsit formaţiunea, iar în septembrie 2015, a fondat un partid nou, numit „Dreapta”, care se pronunţă pentru unirea R.Moldova cu România. Ana Guţu a fost autoarea sesizării ca urmare a căreia Curtea Constituţională a recunoscut limba română drept limba de stat a R. Moldova.

    583-candidat-pavlicencoVitalia Pavlicenco vrea să ajungă în fotoliul de preşedinte din postura de candidat independent, dar are în spate susţinerea câtorva formaţiuni politice extraparlamentare printre care Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul Naţional Liberal, Partidul Verde Ecologist şi Partidul „Democraţia Acasă”. Vitalia Pavlicenco este preşedinta Partidului Naţional Liberal şi fostă deputată în legislaturile 1998-2001 (din partea Partidului Forţelor Democratice) şi 2005-2009 (din partea Alianţei „Moldova Noastră”).

    Deputatul de la guvernare şi „medicul” lui Şor

    583-candidat-ghiletchiValeriu Ghileţchi, în vârstă de 56 de ani, este primul pretendent la funcţia de candidat la funcţia de preşedinte al R. Moldova care şi-a anunţat intenţia de a participa la vot. Ajuns în Parlament pe listele PLDM, Ghileţchi s-a debarasat de verzi atunci când a decis să voteze pentru democratul Pavel Filip la şefia Guvernului, la începutul acestui an, trecând peste decizia partidului de a nu participa la guvernare. Acesta este unul din pastorii Bisericii „Isus Salvatorul” din Chişinău. Anterior a fost preşedintele cultului baptist din Republica Moldova şi preşedintele Federaţiei Europene Baptiste. Valeriu Ghileţchi a candidat independent şi la alegerile parlamentare din anul 2001. Atunci, a obţinut însă doar 1,74% din voturi.

    583-candidat-popencoInna Popenco este candidată la funcţia de preşedinte din partea Mişcării social-politice „Ravnopravie”, condusă de controversatul primar de Orhei, omul de afaceri Ilan Şor.

    Popenco a participat, alături de Şor, şi la alegerile locale din 2015, fiind a 17-a pe lista candidaţilor la funcţia de consilier local.

    Originară din Orhei, Inna Popenco este, începând cu anul 2007, medic terapeut la Spitalul Raional Orhei.

    583-candidat-radu-silviaSilvia Radu a plecat la finele anului trecut de la conducerea întreprinderii Gas Natural Fenosa, iar recent a anunţat că intenţionează să candideze ca independent la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie. Radu a lucrat în cadrul companiei care distribuie energie electrică din anul 2000, iar începând cu anul 2008 a ocupat funcţia de director executiv. „Mi-e frică că şi următorul preşedinte al ţării ar putea fi o persoană care să vină din rândul partidelor de la guvernare. Am avut ideea de a lansa un partid politic încă la începutul acestui an, dar nu am mers până la capăt”, anunţa aceasta, într-o conferinţă de presă.

    Un finanţist, un jurist, un antreprenor

    583-candidat-branzanVadim Brânzan a candidat în această primăvară la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, pierzând „lupta” cu Sergiu Cioclea. Potrivit CV-ului său, Brânzan, un alt pretendent la şefia ţării, este absolvent al Universităţii Harvard din SUA şi are mai mulţi ani experienţă de muncă în domeniul financiar-bancar. În vârstă de 45 de ani, acesta e fondatorul unei companii de investiţii în Miami, iar înainte de asta, aproape 15 ani, a lucrat în fonduri de investiţii la New York şi Londra. Vadim este fiul ex-deputatei din primul Parlament al R. Moldova, Nadejda Brânzan.

    583-candidat-corjMihai Corj, un alt candidat independent, este doctor în drept, conferenţiar universitar, decan al Facultăţii de Drept a Institutului Nistrean de Economie şi Drept şi preşedinte al Institutului de Creaţie Legislativă „Lex Scripta”. La 30 martie, acesta a lansat cartea „Sunt un simplu cetăţean & prin ştiinţă şi credinţă spre adevăr”. Mihai Corj, care activează în calitate de jurist din 1993, a participat în noiembrie 2015, alături de alţi şase candidaţi, la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională din partea Guvernului, însă fără succes.

    583-candidat-croitorArtur Croitor, un alt aspirant la funcţia de preşedinte, este antreprenor şi preşedinte al Asociaţiei Businessului Mic şi Mijlociu „Lumea Liberă”, o asociaţie obştească neguvernamentală.

    „Noi nu avem nevoie de geopolitică. Dacă va fi ales Igor Dodon, ce va fi cu cei care vor să fie prieteni cu Europa? Sau va fi ales un preşedinte care este pro-Europa, ce vor face cei care vor să fie prieteni cu Rusia? Trebuie sa fie un candidat care nu e legat de geopolitică”, menţiona Croitor, într-o conferinţă de presă.

    583-candidat-savitcaiaGeta Saviţcaia este originară din satul Horodişte, raionul Donduşeni, şi vrea să ajungă preşedinta ţării din postura de candidat independent. După înregistrarea la CEC a grupului de iniţiativă în susţinerea sa la funcţia de preşedinte, Saviţcaia a declarat presei că printre priorităţile ei ca preşedinte al R. Moldova se numără dizolvarea Parlamentului şi reducerea numărului deputaţilor până la 40.

    Analiştii care vor la preşedinţie

    583-candidat-dron-ionIon Dron, avocat de meserie, vrea să ajungă preşedinte al R. Moldova din postura de candidat independent. Avocatul nu este la prima încercare de a obţine o funcţie înaltă în urma unui scrutin. În vara anului 2015 acesta şi-a anunţat intenţia de a candida pentru funcţia de primar general al capitalei, însă nu a reuşit să strângă numărul necesar de semnături pentru a fi înregistrat în cursa electorală. A candidat, în schimb, la funcţia de consilier municipal, acumulând 0.84% din sufragii, de asemenea, insuficient pentru a trece pragul electoral şi a accede în consiliul municipal. Ion Dron este şi preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Centrul de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice”, dar şi un frecvent invitat al emisiunilor de dezbateri politice de la televiziuni.

    583-candidat-mihaesRoman Mihăeş, un alt candidat independent, este jurist de profesie, dar în ultimii ani s-a remarcat în special prin apariţiile sale la televiziunile controlate de către prim-vicepreşedintele PDM, Vlad Plahotniuc.

    În talk show-urile la care participă, dar şi pe site-ul mesaj.md al cărui proprietar este, Roman Mihăeş laudă în permanenţă activitatea Partidului Democrat şi a exponenţilor acestuia, criticând în schimb alte formaţiuni politice, oponente PDM-ului.

    583-candidat-garbuz-mihailMihail Garbuz este preşedintele partidului „Patrioţii Moldovei” şi, totodată, candidatul acestei formaţiuni la funcţia de preşedinte al ţării.

    „Patrioţii Moldovei” este o formaţiune politică înregistrată în 2010, de orientare pro-estică şi anti-europeană, care la ultimele alegeri parlamentare, cele din noiembrie 2014, a acumulat 1498 de voturi, ceea ce reprezintă 0.09% din sufragii.

    Cei trei activişti au rămas doi

    583-candidat-rotaru-ilieŞi avocatul Ilie Rotaru, cel care a candidat anterior inclusiv pentru funcţia de preşedinte, cea de procuror general sau de director al Centrului Naţional Anticorupţie, deşi în majoritatea cazurilor nu întrunea condiţiile impuse de lege, şi-a anunţat intenţia de a acumula 15 mii de semnături pentru a fi înregistrat şi în acest scrutin. Rotaru este fost preşedinte al filialei Buiucani a PD. Ulterior, a aderat la Mişcarea Antimafie, făcându-se remarcat prin discursuri stradale sau acţiuni de protest. Anterior, acesta a fost şi administrator la Casa de Comerţ „Gemeni” din centrul Chişinăului.

    583-candidat-laguta-maiaActivista Maia Laguta, care a devenit cunoscută opiniei publice pentru protestele pe care le-a derulat în ultimul deceniu, majoritatea dintre ele în faţa Primăriei Chişinău, a format şi ea un grup de iniţiativă care a primit listele pentru colectarea semnăturilor în vederea înscrierii în cursa electorală. Ea a lucrat la Centrul de calcul al Ministerului Agriculturii în calitate de economist, în televiziune şi radio, dar şi la Centrul de protecţie a drepturilor consumatorului, fiind vicedirector. Din 2006, este preşedinta Asociaţiei Obşteşti „Salvgardare”. În 2005, participă la alegerile parlamentare în calitate de candidat independent, dar obţine doar 0,06% din voturi.

    583-candidat-brega-olegActivistul Oleg Brega, al 24-lea pretendent, s-a retras din cursă la câteva zile după ce a început să colecteze cele 15 mii de semnături necesare. Într-un mesaj video postat pe pagina sa de socializare, Brega afirmă că se declară învins de sistem, că electorala s-a compromis din cauza unor candidaţi ca Marian Lupu, dar şi că este imposibil să colectezi semnături în „trei ceasuri”. Activistul le mulţumeşte susţinătorilor săi şi îi îndeamnă să semneze pentru alţi candidaţi care vor putea lupta contra mafiei.

    Un alegător poate susţine, prin semnătură, doar un singur candidat (!)

    Pentru a fi înregistraţi în calitate de candidaţi la funcţia de Preşedinte al R. Moldova, toţi solicitanţii sunt obligaţi să prezinte la CEC listele de subscripţie, colectate de membrii grupurilor de iniţiativă, cu semnăturile a cel puţin 15 mii, dar nu mai mult de 25 mii de susţinători cu drept de vot. O condiţie suplimentară pentru înregistrarea candidaţilor este ca semnăturile să provină din cel puţin o jumătate din unităţile administrativ-teritoriale (raioane şi municipii), câte cel puţin 600 de semnături în fiecare dintre acestea. Un alegător poate susţine, prin semnătură, doar un singur candidat (!), spune legea, care poate da mari bătăi de cap concurenţilor electorali. Astfel, dacă se va stabili că cineva a semnat pentru doi candidaţi, va fi considerată valabilă doar semnătura celui care a adus primul la CEC listele cu semnături. Totodată, un candidat nu-şi poate lua înapoi listele pentru a le completa, în cazul în care îi sunt anulate o parte din semnăturile adunate. Cu alte cuvinte, dacă un candidat aduce la CEC maximum de semnături permis de lege, 25 de mii, iar 10001 semnături sunt declarate nevalabile pentru că acele persoane au semnat şi pentru un alt concurent electoral, înregistrat anterior, atunci candidatul respectiv nu este înregistrat în cursă, deşi, aparent, ar putea să nu aibă nicio vină, pentru că nu cunoaşte dacă acea persoană care a semnat pentru el a semnat şi pentru un alt candidat. Nu este exclusă nici intenţia unor concurenţi electorali sau a unor persoane să semneze dublu intenţionat, doar ca un anumit concurent să nu fie înregistrat. Listele de subscripţie urmează a fi depuse la CEC până la 29 septembrie 2016. După verificarea corectitudinii întocmirii listelor de subscripţie CEC decide înregistrarea candidaţilor până la 6 octombrie 2016. Odată înregistraţi, candidaţii se pot lansa în campania electorală, care se va încheia la 28 octombrie 2016.

    P.S. În ediţiile următoare, după înregistrarea candidaţilor la funcţia de şef al statului, ZdG va reveni cu informaţii detaliate despre averile, interesele şi integritatea celor care doresc să devină şef de stat în R. Moldova.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Trump amână summitul G7 din iunie și spune că i-ar plăcea să invite alte țări, printre care Rusia

    Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat sâmbătă că va amâna summitul G7 prevăzut în iunie în Statele Unite şi că va invita alte ţări să se alăture reuniunii, scrie BBC, citat de Digi24. „Nu am sentimentu…
    Trump amână summitul G7 din iunie și spune că i-ar plăcea să invite alte țări, printre care Rusia

    Instrucțiuni pentru slujbele religioase: fără sărutatul icoanelor și cu abținere de la ritualul sfintei împărtășanii

    Începând cu 5 iunie, autoritățile au permis întrunirile cu caracter religios, precum și oficierea slujbelor religioase, însă cu respectarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19. În acest sens, Comisia na…
    Instrucțiuni pentru slujbele religioase: fără sărutatul icoanelor și cu abținere de la ritualul sfintei împărtășanii

    Video/Clinica Juridică ZdG: Despre asigurarea obligatorie de asistență medicală

    De la lansarea rubricii „Consultanță Juridică la ZdG”, majoritatea cititorilor au fost interesați de modul în care funcționează sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală în R. Moldova. Mai multe î…
    Video/Clinica Juridică ZdG: Despre asigurarea obligatorie de asistență medicală

    COVID-19 a mai luat viața a 3 persoane: Bilanțul deceselor ajunge la 294

    Reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) informează despre înregistrarea a încă trei decese provocate de COVID-19 în R. Moldova. Astfel, bilanțul național ajunge deja la 294 d…
    COVID-19 a mai luat viața a 3 persoane: Bilanțul deceselor ajunge la 294

    Informații actualizate despre starea de sănătate a persoanelor infectate cu coronavirus: 22 de pacienți se află la respirație asistată

    În Republica Moldova sunt înregistrate la ora actuală 8098 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 994 în regiunea transnistreană. În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19, au fost intern…
    Informații actualizate despre starea de sănătate a persoanelor infectate cu coronavirus: 22 de pacienți se află la respirație asistată

    Alte trei puncte de trecere a frontierei cu Ucraina vor fi redeschise traficului

    Autoritățile de frontieră și cele vamale ale Republicii Moldova au decis redeschiderea traficului rutier atât pentru călători, cât și pentru transportatorii de mărfuri prin alte trei puncte de trecere. Astfel,…
    Alte trei puncte de trecere a frontierei cu Ucraina vor fi redeschise traficului