Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Codul Audiovizualului - promovat de…

Codul Audiovizualului – promovat de PD pentru televiziunile lui Vlad Plahotniuc

Luni, 25 mai, au avut loc audieri publice ale controversatei Legi a Audiovizualului în Comisia parlamentară pentru mass-media. Modificările propuse de deputaţii democraţi sunt catalogate de experţi şi de proprietarii mai multor posturi tv ca fiind menite să monopolizeze piaţa media. Concluzia generală a acestora este că principalul beneficiar al modificărilor va fi compania General Media Group, care controlează mai multe posturi tv şi care, la rândul său, este controlată de deputatul democrat Vladimir Plahotniuc.

Anterior, jurnaliştii de la portalul de limbă rusă newsmaker au publicat o investigaţie care releva că acest Cod al Audiovizualului a fost elaborat de comun acord cu posturile de televiziune controlate de democratul Vladimir Plahotniuc şi casa de publicitate care îi aparţine.

În Comisia parlamentară pentru mass-media au fost elaborate două proiecte de legi. Unul aparţine Partidului Democrat, fiind prezentat de către unul dintre principalii săi autori, Sergiu Sârbu, iar altul a fost elaborat şi prezentat de Corina Fusu, Partidul Liberal.

Majoritatea reprezentanţilor posturilor tv şi reprezentanţi ai ONG-urilor au declarat că modificările propuse de Corina Fusu sunt cele mai adecvate şi nu ar afecta drastic posturile tv, vizând doar lupta cu propaganda rusă. Proiectul propus de democratul Sergiu Sârbu a fost dur criticat, dar are şi cele mai mari şanse de a fi aprobat de Parlament.

Ambele proiecte au trecut de comisia parlamentară, urmând a fi propuse spre aprobare în şedinţa Parlamentului de joi, 28 mai.

Publicitate
Publicitate

Acest Cod al Audiovizualului, promovat de democraţi şi susţinut de liberal-democraţi, a provocat din start mai multe suspiciuni. Sub paravanul luptei cu propaganda rusă, deputaţii au inclus în el mai multe prevederi catalogate de experţii media drept o tentativă de instalare a cenzurii. Ulterior, din noul cod au dispărut punctele ce reglementau activitatea jurnaliştilor şi a posturilor tv, a fost exclusă interdicţia jurnaliştilor de a face referire în emisiunile, materialele lor la surse anonime. A fost exclus şi punctul ce lipsea postul public de venituri, prin interdicţia impusă posturilor tv publice de a difuza publicitate comercială, anunţă sursa.

Legiuitorii au păstrat însă punctul care a trezit cele mai dure critici, cel ce ţine de obligarea televiziunilor din R. Moldova să producă minimum 8 ore pe zi programe proprii, dintre care 6 ore să fie difuzate în ore de maximă audienţă. Acestea motivează că într-o piaţă media mică şi în mare parte monopolizată de aceleaşi posturi tv, controlate de Plahotniuc, nu vor avea bani pentru a produce propriile emisiuni sau seriale de calitate şi vor falimenta. Un punct care le-a indignat cel mai mult este cel ce le obligă să difuzeze 6 ore de producţie proprie în orele de maximă audienţă, timp în care telespectatorii vor să privească un conţinut calitativ, în cea mai mare parte produs în afara ţării.

Reprezentanţii ONG-urilor şi asociaţiilor de profil au criticat şi ei proiectul propus de democraţi şi modul în care acesta este promovat.

„În acest moment avem două documente, unul care are deja şi avizul Guvernului (cel propus de Corina Fusu). Pe celălalt, însă, noi nu l-am văzut. Vineri, 22 mai, seara, la ora 18, acesta încă nu era publicat pe site-ul Parlamentului. Acum ni se cere părerea asupra unui document pe care nu l-am analizat. Haideţi să fim corecţi”, a afirmat Petru Macovei de la Asociaţia Presei Independente.

Înlocuim propaganda externă cu cea internă

Reprezentanţii posturilor tv prezenţi la discuţii au criticat dur aceste noi prevederi, care duc la monopolizarea pieţei.

„Hai să recunoaştem, este o monopolizare. E clar că această lege e îndreptată împotriva postului Pro TV, eu înţeleg de ce Partidul Democrat o promovează. Dar de ce liberal-democraţii au nevoie să promoveze această lege? Noi pur şi simplu vom falimenta dacă legea va intra în vigoare”, a declarat Lorena Bogza de la ProTV.

Totodată, alţi reprezentanţi ai presei au declarat că democraţii şi liberal-democraţii vor să înlocuiască propaganda externă cu cea internă.

„Proiectul propus de Sergiu Sârbu este antidemocratic, conţine o serie de măsuri restrictive şi are un caracter iezuit. Ni se spune că se vrea dezvoltarea pieţei, dar de fapt voi vreţi să vă răfuiţi cu noi”, declară Natalia Davidovici, directorul postului TV7.

Deputatul Sergiu Sârbu a negat acuzaţiile şi faptul că aceste modificări ar fi făcute împreună şi pentru televiziunile controlate de Plahotniuc. „Noi nu activăm în interesele unor posturi tv, dar în interesul ţării. Această lege va duce la dezvoltarea pieţei interne şi va crea noi locuri de muncă”, a declarat Sârbu.

Democratul Sârbu a fost nevoit să suporte o sumedenie de învinuiri, la care răspundea în aceeaşi formulă de dezvoltare a pieţei autohtone. Ce-i drept, acesta nu s-a abţinut şi a declarat că „ei şi ce dacă în Moldova nu vor fi 30 de televiziuni, dar şapte, şi acelea de calitate?”.

Alte aspecte care ar demonstra promovarea de către democraţi a unui proiect ce convine televiziunilor apropiate de ei au venit din partea şefului Dixi Media.

„Sârbu a spus întâmplător că posturile lor (General Media Group) au de gând să producă împreună cu partenerii externi telenovele. Noi nu avem astfel de posibilităţi. Dacă vreţi să se dezvolte presa, faceţi un climat investiţional şi economic prietenos”, a declarat Dan Lozovan, directorul Dixi Media.

Corina Fusu, autoarea proiectului agreat de mai multe posturi tv, inclusiv de limbă rusă şi ONG-urile din domeniu, a declarat că Codul Audiovizualului promovat de PD şi PLDM este unul anticonstituţional. „Îmi exprim dezacordul de a include proiectul PD. El nu are nici un aviz din partea Guvernului, Consiliului de Concurenţă, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, CNA şi altele”, a declarat Corina Fusu.

După părerea mai multor jurnalişti, audierile publice au avut mai mult un caracter formal, deoarece propunerile lor nu au fost luate în calcul. În urma presiunilor opiniei publice, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a decis să retragă proiectul de lege. „Pentru că e un subiect sensibil, am decis să retrag aceste proiecte din Parlament şi să-l transmit organizaţiilor internaţionale, între care Comisia de la Veneţia şi Consiliul Europei”, a declarat Candu. Nici această iniţiativă a lui Candu nu este privită cu ochi buni de experţi, fiind apreciată ca o fumigenă, o metodă de a trage de timp, de a avea o acoperire internaţională în promovarea acestui proiect controversat.

„Nu înţeleg care-i situaţia cu Comisia de la Veneţia, noi am recomandat ca acest proiect de lege să mai meargă la avizarea organismelor internaţionale care au treabă nemijlocit cu libertatea presei şi concentrarea pe piaţa media. Asta ar fi diviziunea media a OSCE, sunt şi alte organizaţii internaţionale. Cred că dacă se doreşte sincer să avem o opinie din exterior, una expertizată şi nu una formală trebuie de dat la instituţiile care au mai făcut astfel de expertize. Noi avem şi aşa destule monopoluri pe piaţa media, pe piaţa retransmiterilor şi pe piaţa publicităţii, în condiţiile în care se aprobă această lege, ea va agrava situaţia. Însă nu sunt sigur că cei de la PD şi Casa Media sunt gata să renunţe la prevederile care îi plasează din start în poziţii favorizante”, a declarat Petru Macovei, director executiv al API.

Expertul mai spune că proiectul care iniţial era promovat şi susţinut de coaliţia minoritară împreună cu comunişti, acum nu ar mai avea susţinerea tuturor actorilor. PCRM nu ar fi de acord cu prevederea care interzice în R. Moldova retransmiterea canalelor din ţările care nu au semnat, ratificat Convenţia privind televiziunea transfrontalieră.

A.B.
Publicitate
Publicitate