Cine dintre candidați face cadouri, organizează concerte și utilizează resursele administrative pentru a ajunge la fotoliul de președinte
Televizoare, prosoape, focuri de artificii și sume nesemnificative de bani sunt doar câteva dintre cadourile pe care candidații la funcția de președinte al R. Moldova le-au făcut alegătorilor în cadrul întâlnirilor electorale sau prin intermediul administrațiilor locale. De asemenea, au fost organizate 11 concerte cu ocazia hramurilor localităților, sumele alocate pentru acestea, circa 223 de mii de lei, nu se regăsesc însă în rapoartele financiare depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC) de către grupurile de inițiativă. Totodată, s-au constatat 20 cazuri de ultilizare a resurselor administrative pentru colectarea semnăturilor și lansare în campanie. Cele mai multe dintre acestea, 13 cazuri, vizează activitatea electorală a liderului PDM, Marian Lupu. Informațiile fac parte din Raportul nr. 3 al Misiunii de observare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al R. Moldova din 30 octombrie 2016.
În context, Misiunea a constatat un total de 10 cazuri de oferire a cadourilor cu tentă electorală, dintre care cu implicarea reprezentanților PDM -5 cazuri și PPPSRM – 5 cazuri.
Potrivit constatărilor, au fost înregistrate cel puțin 20 cazuri de utilizare a resurselor administrative, dintre care: reprezentanții PDM – 13 cazuri; PPPSRM – 3 cazuri; PPPN – 1 caz; PPMSPR – 1 caz; PPPEM – 1 caz și candidatul independent Vasile Tarlev – 1 caz.
Atât partidele politice, cât și candidații care și-au anunțat intenția de a participa la alegerile din 30 octombrie, au avut multiple activități cu tentă electorală. Astfel, au fost constatate un număr de cel puțin 32 de activități cu tentă electorală, dintre care: Iurie Leancă/ PP PPEM (4 activități), Dumitru Ciubașenco/PP PN (6 activități), Marian Lupu/PDM ( 7 activități), Igor Dodon/PP PSRM (5 activități), Andrei Năstase/PP PDA (4 activități), Maia Sandu/PP PAS (2 activități), Mihai Ghimpu/PL (2 activități), Artur Croitor (1 activitate), Vadim Brînzan (1 activitate).
Pavel Postică, șeful Misiunii de Observare a alegerilor prezidențiale din cadrul Asociației Promo-Lex, a declarat că potențialii concurenți și candidațiii desemnați au admis mai multe încălcări, dar că legislația nu prevede sancțiuni pentru acestea.
Astfel, art. 181 din Codul Penal prevede sancțiuni pentru coruperea alegătorilor „în cadrul alegerilor parlamentare, locale ori în cadrul referendumului”, nu și în cadrul celor prezidențiale.
Pavel Postică spune că norma legală nu prevede sacțiuni nici pentru partidele și politicienii care rapotează la CEC zero cheltuieli, nici pentru cei care prezintă rapoarte cu lacune.
Șeful Misiunii de Observare Promo-Lex afirmă că fisurile existente în legislație condiționează partidele politice și pun pe picior de inegalitate candidații independenți, deoarece există o „lacună care permite candidaților pe parcursul colectării semnăturilor să apeleze la colectori, dar și alte persoane desemnate de acestea… partidele au resurse administrative, respectiv, colectarea semnăturilor se face de persoane neautorizate”.
Din lista candidaților pentru care au colectat semnături persoane neautorizate fac parte: Mihai Ghimpu (PL), Andrei Năstase (PP PDA), Marian Lupu (PDM), Iurie Leancă (PP PPEM), Igor Dodon (PP PSRM), Maia Sandu (PP PAS), Inna Popenco (PP MPSPR), Valeriu Ghilețchi (CI), Dumitru Ciubașenco (PP PN), Vasile Tarlev (CI), Vitalia Pavlicenco (CI) și Silvia Radu (CI).
Secții de vot în străinătate – insuficiente
Reprezentanții Promo-Lex s-au referit în Raportul pentru perioada 14 septembrie -4 octombrie la numărul secțiilor de vot. Aceștia au apreciat faptul că la scrutinul prezidențial din 30 octombrie, comparativ cu cel parlamentar din noiembrie 2014, vor fi deschise mai multe secții pentru cetățenii domiciliați în localitățile din stânga Nistrului. Astfel, pentru a-și putea exerita dreptul la vot, aceștia vor putea merge la 30 de secții de vot, amplasate pe malul drept al Nistrului.
Totodată, observatorii au constatat că Guvernul a decis majorarea de la 90 la 100 a secțiilor de vot în străinătate, dar au precizat că acestea nu sunt suficiente, după experiența scrutinului din 2014. Observatorii au recomandat revizuirea deciziei și sporirea unităților de vot în F. Rusă, Italia, România și Belgia. De asemenea, observatorii au declarat nejustificată decizia de a reduce numărul secțiilor de vot în Marea Britanie.
Pavel Postică s-a referit și la imposibilitatea cetățenilor de a participa la alegeri în baza actelor de identitate expirate, calificând faptul drept o condiție de limitare a dreptului de vot.
Campanie de milioane
La 13 septembrie curent, CEC a stabilit plafonul mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” la alegerile prezidențiale. Este vorba despre 65 de milioane de lei, sumă destul de permisivă, spun experții, comparativ cu plafonul stabilit pentru parlamentarele din 2014. Atunci, CEC a decis că plafonul mijloacelor financiare pentru partidele politice, organizaţiile social-politice, blocuri electorale este de 55 mln. lei, iar pentru candidaţii independenţi – de 2 mln lei.
În viziunea experților această majorare nu-și are motivația în situația când perioada campaniei electorale a fost redusă, de la două luni, la 30 de zile.
Totodată, s-a constat că cele 11 rapoarte ale fluxului mijloacelor bănești, depuse la CEC de către grupurile de inițiativă, conțin „rezerve” la capitolul transparență. Două grupuri au raportat zero cheltuieli, pe când altele au indicat sume mult mai mici pentru publicitate, în timp ce prețul de piată este unul semnificativ. Mai mult, publicitatea online nu a fost reflectată în actele financiare.
„Misiunea de Observare Promo-LEX constată cu îngrijorare că, cel puțin 2 grupuri de inițiativă (PP MSPRR şi PL) au prezentat raportul financiar „pe zero”, în condițiile în care au desfășurat activități de promovare, atât pe platforme online, cât și pe panouri stradale. Alte 4 grupuri de inițiativă (PP PDA, PP PPEM, CI Silvia Radu, CI Vadim Brînzan) au indicat sporadic careva cheltuieli, iar la destinațiile evidente, cum ar fi cheltuieli de transport, cheltuieli pentru materialele promoționale, recompensa voluntarilor, au indicat „0” cheltuieli. De asemenea, Promo-LEX constată că, nici un grup de inițiativă nu a prezentat cheltuieli reale pentru publicitatea în scop de colectare a semnăturilor pe platformele online.”
Observatorii Promo-Lex au formulat câteva recomandări pentru alegeri corecte și transparente:
-revizuriea de către Parlament a art. 181 din CP și introducerea prevederilor care ar oferi posibilitatea aplicării sancțiunilor pentru coruperea alegătorilor;
-revizuirea de către Guvern a numărului și locațiilor secțiilor de votare, în special în Rusia, Belgia, România, Italia, Marea Britanie;
-pronunțarea explicită a CEC-ului pe problema votului în baza actelor de identitate expirate.
La acest moment în procesul de observare a scrutinului prezidențal sunt antrenați 1799 de observatori Promo-Lex și 26 de observatori internaționali.
