Candidații la funcția de președinte al României, întrebați cum ar acționa dacă Rusia atacă R. Moldova: „Este cel mai negru scenariu”
În cadrul ultimelor dezbateri ale candidaților la alegerile prezidențiale din România, aceștia au fost întrebați ce ar face în calitate de comandant al Forțelor Armate și șef Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în situația în care Rusia ar ataca R. Moldova. Doi dintre ei, Elena Lasconi și Crin Antonescu, au declarat că ar discuta cu Maia Sandu.
Miercuri seară, 30 aprilie, a avut loc a treia și ultima dezbatere a candidaților la alegerile prezidențiale din 4 mai. Dezbaterea, la care au fost invitați toți candidații, a fost organizată de Antena 3 la Palatul Parlamentului. Victor Ponta nu a participat la dezbatere, la fel și George Simion, șeful AUR, care a lipsit de la toate confruntările cu adversarii săi.
Jurnalistului Răzvan Dumitrescu a întrebat candidații prezenți despre cum se raportează președintele la crizele societății: „Trăim o perioadă cu crize (….) În situația în care Republica Moldova este atacată de Federația Rusă, ce ați face în calitate de comandant al Forțelor Armate și șef CSAT, care sunt pașii concreți legali, constituționali, în ordinea în care vă obligă legea?”
Răspunsurile candidaților
Ion John Banu Muscel: „Când noi am intrat în UE, respectiv NATO, ne-am delegat responsabilitățile noastre unei forțe superioare, unei uniuni. Prima datorie ar fi să comunic cu acest organism, ce decid dânșii (…) care țin Uniunea Sovietică (Federația Rusă n.red.) deoparte. M-aș ghida care sunt cerințele acestei organizații NATO, după aceea voi consulta în ce măsură putem să ne riscăm viețile tinerilor noștri”.
Elena Lasconi: „În primul rând i-aș ordona Șefului Statului Major să întărească granița cu R. Moldova, aș vorbi cu Maia Sandu, aș trimite ajutor umanitar. Moldova e țară neutră, nu putem să trimitem trupe, aș activa articolul 4 NATO să avem consultări și dacă au nevoie de orice alte materiale sau lucruri care să fie non-combat le vom trimite pentru că nu putem să ne implicăm militar la acest moment, aș vorbi cu Ursula von der Leyen la Bruxelles. Nu aș declara mobilizare parțială, generală în momentul acela”.
Lavinia Șandru: „În Republica Moldova trăiesc 1 milion de cetățeni români. Convoc CSAT și cer o reuniune de urgență NATO ca să punem la adăpost Republica Moldova. Dar asta e ceva reactiv. Ca să nu ajungem acolo, intrând în UE, ajutăm Republica Moldova și obținând garanții de securitate de la NATO”.
Crin Antonescu: „Comunic imediat cu Maia Sandu, declanșez planul național de apărare, convoc CSAT, activez articolul 4 NATO, vorbesc cu UE, nu convoc Parlamentul pentru că nu e timp și nevoie, dau toate formele de ajutor Moldovei cu excepția intervenției militare. 1 milion de cetățeni din Moldova sunt și români, e parte a națiunii române atacată”.
Daniel Funeriu: „Republica Moldova este neutră prin Constituție, până în 2034 nu este prevăzut un rol pentru România (în strategia de apărare). Acțiuni concrete: Măsuri imediate pentru tot ce înseamnă refugiați, 2. Articol 4 din Tratatul NATO, Dar această criză este improbabilă în Transnistria, trupele rusești sunt foarte slabe. Tot ce vine dinspre Federația Rusă, Odesa este un punct de netrecut. Principala măsură: Dezvoltare în comun cu Republica Moldova. Prevenția prin arme de care Republica Moldova are nevoie. România nu va fi în pericolul niciunui conflict armat în mandatul meu”.
Nicușor Dan: „Foarte important modul în care se termină conflictul din Ucraina. E necesar ca discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina să conțină și un capitol pentru Republica Moldova. Cu cât mai repede Moldova intră în UE este mai sigură. Dacă deja se întâmplă este un scenariu care este puțin probabil acum pentru care și Moldova trebuie să aibă un protocol și România să aibă un protocol pregătit”.
Cristian Terheș: „Este cel mai negru scenariu cu care un președinte al României se va confrunta. Oamenii de la Cotroceni trebuie să-ți facă scenarii pro-active pentru ce se va întâmpla. Dacă primești un telefon nu poți decât să deschizi granițele să-ți vină refugiații. Pregătirea teritoriului pentru apărare. Moldova e stat neutru, nu poate intra România cu trupe pentru că îi încalcă integritatea teritorială”.
Alegerile pentru funcția de președinte al României vor avea loc în data de 4 mai. În diaspora însă procesul de vot va dura trei zile: pe 2, 3 și, respectiv, 4 mai. Cetățenii români sunt așteptați la urnele de vot în aceste zile, între orele 07:00 și 21:00 (ora locală).
În cursa electorală pentru Președinția României sunt înscriși 11 concurenți:
- George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
- Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
- Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
- Cristian Terheș (Partidul Național Conservator);
- Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
- Victor Ponta (candidat independent);
- Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
- Daniel Funeriu (candidat independent);
- John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
- Nicușor Dan (candidat independent).
