CALM cere sistarea amalgamării normative a localităților. „Nu e reformă. E discriminare și pedeapsă colectivă”. Reacția Guvernului
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cere sistarea programului de amalgamare normativă a localităților, până la adoptarea unui cadru legal care să reglementeze procedura. Organizația susține că mai multe autorități publice locale au primit notificări privind includerea în clustere și stabilirea unor centre administrative, fără consultare suficientă și fără resursele necesare, în timp ce Guvernul afirmă că reforma este pregătită și desfășurată în limitele atribuțiilor sale legale, iar decizia finală privind reorganizarea administrativ-teritorială aparține Parlamentului.
CALM a transmis o adresare-apel președintei Maia Sandu, conducerii Parlamentului și Guvernului, precum și Procurorului General, prin care solicită sistarea procesului de „amalgamare normativă” a localităților. În adresare, organizația susține că procedura ar fi promovată fără un cadru legal și fără consultarea suficientă a autorităților locale.
„Comunități întregi – inclusiv cele care s-au conformat și cele care nici nu aveau obligația să se comaseze – sunt silite să preia alte localități fără voia lor, fără consultare și fără resurse. Nu e reformă. E discriminare și pedeapsă colectivă” se arată în comunicatul calm. Organizația a calificat situația drept „discriminare și pedeapsă colectivă”.
Potrivit CALM, în ultimele săptămâni, mai multe primării ar fi primit notificări prin care li se comunică includerea în diferite clustere, precum și termenele în care ar trebui să se conformeze. Organizația susține că acestea sunt desfășurate în termene foarte scurte, iar în unele cazuri componența viitoarelor clustere ar fi comunicată autorităților înainte de consultarea populației.
CALM afirmă că Legea nr. 225/2023 reglementează amalgamarea voluntară și că nu există în prezent, o lege prin care să fie stabilite procedura, criteriile și efectele juridice asupra amalgamării normative. Organizația susține că stabilirea structurii administrativ-teritoriale ține de competența Parlamentului.
O altă problemă invocată de CALM este modul în care sunt organizate consultările publice. Organizația susține că acestea sunt desfășurate în termene foarte scurte, iar în unele cazuri componența viitoarelor clustere ar fi comunicată autorităților înainte de consultarea populației.
„O consultare a cărei deznodământ este anunțat în avans nu este o consultare, ci o procedură de legitimare formală”, afirmă CALM în adresarea transmisă autorităților.
CALM mai susține că localitățile care s-au amalgamat voluntar ar putea fi afectate prin includerea altor localități în componența acestora. Potrivit organizației, o asemenea decizie ar putea duce la renegocierea înțelegerilor privind serviciile publice, resursele și organizarea administrației locale.
„În fapt, întreaga responsabilitate pentru administrarea acestor noi teritorii și comunități este transferată, fără consultare și fără o fundamentare clară, în sarcina primăriilor deja constituite, inclusiv a acelora care prin natura lor, nu aveau nevoie de o asemenea alipire pentru a funcționa eficient”, menționează organizația în adresarea-apel.
În același timp, CALM afirmă că procesul nu este însoțit de suficiente studii de impact și analize economico-financiare. Organizația susține că localitățile care ar urma să fie alipite nu beneficiază în prealabil de resursele umane și financiare necesare administrării acestora.
În adresarea transmisă conducerii țării, CALM solicită sistarea notificărilor privind amalgamarea normativă, inițierea unui dialog cu autoritățile publice locale, consultarea efectivă a populației și stabilirea unor termene pe care le consideră realiste. Organizația mai cere verificarea legalității acțiunilor persoanelor cu funcții de răspundere sunt implicate în proces.
Adresare Apel Amalgamare Normativa CALM 24.08.2026 by Ziarul de Gardă
CALM precizează că susține reforma administrativ-teritorială, dar adaugă că „nicio reorganizare teritorială nu poate fi realizată prin încălcarea principiilor constituționale ale autonomiei locale și ale statului de drept”.
Reacția Guvernului R. Moldova
Guvernul R. Moldova a venit cu o reacție oficială la apelul CALM. Instituția precizează că „etapa actuală (a reformei, n.r.) se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior”. Vedeți, mai jos, reacția Guvernului R. Moldova.
„Guvernul a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale – atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă. Criteriile care stau la baza procesului au fost prezentate public, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați. Guvernul a explicat în repetate rânduri ce urmează după etapa voluntară și care sunt pașii următori ai reformei. Astfel, etapa actuală se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior.
Totodată, acțiunile întreprinse în această etapă se înscriu în atribuțiile legale ale Guvernului. Constituția stabilește că organizarea administrației locale și a teritoriului se reglementează prin lege organică, iar această decizie aparține Parlamentului. În același timp, Constituția conferă Guvernului dreptul de inițiativă legislativă, inclusiv în acest domeniu.
Asta înseamnă că Guvernul are competența să pregătească reforma: să analizeze situația existentă, să evalueze capacitatea administrativă a unităților administrativ-teritoriale, să identifice soluții de consolidare teritorială, să consulte autoritățile locale și să elaboreze propunerea legislativă care urmează să fie înaintată Parlamentului. Aceste responsabilități sunt prevăzute de cadrul legal care reglementează rolul Guvernului și al Cancelariei de Stat în reforma administrației publice locale.
Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii”
