Papa – în căutarea păcii. Vaticanul oferă o nouă versiune pentru  armistițiul între Rusia și Ucraina, foarte asemănătoare cu cea chinezească

Vaticanul își intensifică din nou eforturile privind „traseul ucrainean”. Novaya-Europe a reușit să afle detalii despre evenimentele planificate pentru luna mai la Vatican, dar și să compare „planul de pace al suveranului pontif” cu inițiativa chineză.

Toți suntem frați

Cea de-a doua întrunire mondială a fraternității umane, care va include și un seminar al laureaților Premiului Nobel pentru Pace, va fi organizată pe 11 mai la Roma de fundația „Fratelli tutti” („Toți suntem frați” – o expresie a Sfântului Francisc de Assisi) de la Vatican. Obiectivul principal al întâlnirii și al seminarului este găsirea unei „soluții creative” cu privire la modul în care se poate pune capăt ostilităților din Ucraina, o soluție care să fie în conformitate cu „planul de pace” al papei Francisc. Recent, pontificul a devenit din nou candidat la Premiul Nobel pentru Pace: papa a fost propus de politicianul norvegian Dag Inge Ulstein. Francisc a mai fost propus de patru ori până acum, dar de fiecare dată Comitetul Nobel a dat preferință altor candidați. Doar două personalități catolice au primit Premiul Nobel pentru Pace: Maica Tereza, în 1979 și episcopul Carlos Belo din Timorul de Est, în 1996.

La finele primei întâlniri mondiale organizate de Fundația „Fratelli tutti” pe 10 iunie anul trecut, un grup de laureați ai Premiului Nobel a semnat Declarația de fraternitate umană, care include următoarele cuvinte: „Uniți cu papa Francisc, dorim să reafirmăm că reconcilierea autentică nu fuge de conflict, ci se realizează în cadrul conflictului, rezolvându-l prin dialog și negociere deschisă, onestă și răbdătoare”. Documentul poartă, printre altele, semnătura Mariei Ressa, o jurnalistă filipineză și activistă pentru drepturile omului care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021, împreună cu Dmitri Muratov, redactorul-șef al Novaya Gazeta. Fundația a declarat pentru Novaya că Muratov este invitat să participe la reuniunea mondială din acest an și este așteptat la Vatican cu un interes deosebit.

Evenimentele din luna mai de la Roma sunt văzute de conducerea Bisericii Catolice drept o alternativă a Conferinței la nivel înalt privind pacea în Ucraina, care va avea loc între 20 și 24 iunie la Bürgenstock, Elveția.

Fundația „Fratelli tutti” are un mandat special care-i permite să-și asume funcții destul de delicate. Pe de o parte, este înființată personal de către papa Francisc și condusă de vicarul său general, cardinalul Mauro Gambetti. Pe de altă parte, acumulează fonduri de la donatori privați, care sunt cheltuite pentru a crea noi platforme de promovare a inițiativelor de politică externă ale lui Francisc, ocolind birocrația Vaticanului și fără implicarea directă a statului Vatican. Inițiativele de acest gen includ întâlniri de pacificare la Roma sau pe teritoriul statelor implicate direct în ostilități.

„Curajul steagului alb” în mâinile papei

În ciuda criticilor lui Francisc față de poziția patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la „operațiunea militară specială”, papa își exprimă periodic dorința de a se întâlni cu patriarhul Kiril. În acest context, au circulat diverse zvonuri, printre care și zvonul din aprilie, provenit din inițiativa „Dialogului de la Minsk”, afiliată regimului lui Alexandr Lukașenko, potrivit căreia, Francisc și Kiril s-ar putea întâlni în această vară la Mohîliv-Podilskîi.

Majoritatea analiștilor sunt de părere că o astfel de întâlnire este puțin probabilă, dar zvonul în sine se încadrează organic în tactica dictatorului belarus de a se prezenta drept  intermediar între Putin și Zelenski și de a-l atrage pe suveranul pontif în Belarus.

După întâlnirea sa cu Putin la Moscova pe 11 aprilie, Lukașenko a declarat următoarele: „Dacă trebuie să ajutăm și să intervenim în această conversație între Moscova și Kiev, putem ajuta. Dar nu văd niciun rost ca voi <Moscova> să mergeți acolo să vorbiți cu ei”.

Lukașenko a vizitat Vaticanul de două ori și s-a întâlnit cu papa Benedict al XVI-lea și cu  papa Francisc. Aproape în fiecare an acesta îl invită pe suveranul pontif să viziteze Belarusul „catolic ortodox”. Dar dacă o vizită obișnuită la invitația dictatorului este imposibilă (cu toată excentricitatea sa, este puțin probabil ca papa Francisc să consolideze din senin legitimitatea lui Alexandr Lukașenko), atunci folosirea Belarusului drept „singura platformă europeană posibilă” pentru o întâlnire între papă și patriarh este o opțiune pe care Sfântul Scaun este gata să o discute. Pe de altă parte, radicalizarea retoricii Bisericii Ortodoxe Ruse, ai cărei reprezentanți, în frunte cu patriarhul, au cerut la congresul Consiliului mondial al poporului rus ca „operațiunea militară specială” să fie ridicată la gradul de „război sfânt”, complică serios pregătirea posibilei reuniuni. Cu toată admirația lui Francisc pentru cultura rusă, o astfel de retorică cu siguranță nu este pe placul său.

O problemă și mai gravă este că în prezent papa nu este văzut la Kiev în calitate de mediator. Ucrainenii sunt nedumeriți de „extazierile” acestuia privind „marea cultură rusă” și afirmațiile sale, potrivit cărora „oamenii care l-au studiat pe Dostoievski la școală sunt incapabili să organizeze ceea ce s-a întâmplat la Bucea sau Mariupol”.

Cuvintele papei din cadrul unui interviu acordat radiodifuzorului elvețian RSI, potrivit cărora partea învinsă ar trebui să aibă „curajul steagului alb”, au fost primite deosebit de dramatic în Ucraina. Ambasadorul Ucrainei pe lângă Sfântul Scaun, Andrei Iuraș, i-a amintit papei că „Ucraina este o victimă. Este un stat care nu poate accepta în niciun fel modelul acesta de ridicare a «steagului alb», deoarece pentru noi este o chestiune de viață și de moarte, de identitate.”

Dr. Robert Moynihan, redactor-șef al revistei „Inside the Vatican”, a relatat pentru Novaya un fragment din scrisoarea din 9 aprilie a papei Francisc către ambasadorul său informal pentru pace de la Moscova, Leonid Sevastianov, fondator al Uniunii mondiale a staroverilor. Suveranul pontif precizează clar că apelul la „steagul alb” se aplică ambelor părți, deoarece conceptul său se bazează pe imposibilitatea unei victorii pe cale militară. O victorie militară, a spus odată papa, „este o înfrângere, pentru că generează un nou lanț de conflicte și contradicții.” Reieșind din acest concept, pontificul invită părțile să reia procesul de negocieri de la Istanbul „de acolo de unde a fost întrerupt” la sfârșitul lunii martie 2022.

Este Vaticanul un aliat al Chinei?

În 4 aprilie, primind o delegație de politicieni și lideri religioși kazahi, papa Francisc a făcut din nou aluzie la poziția sa anti-occidentală, care are rădăcini latino-americane adânci: „Retorica belicoasă, din păcate, este din nou la modă. Într-un moment în care se răspândește discursul urii, oamenii mor în conflicte violente. Dar noi suntem chemați să vorbim despre pace, să visăm la pace, să dăm creativitate și concretețe așteptărilor de pace”.

O sursă a Novaya Gazeta de la Vatican a declarat că reprezentantul special al papei pentru soluționarea pașnică în Ucraina, cardinalul Matteo Zuppi și fundația „Fratelli tutti” fac eforturi pentru a se asigura că noul „proces de pace de la Vatican” începe cu o întâlnire mediată de către papă între reprezentantul ucrainean Mîhailo Podoleak și consilierul prezidențial rus pentru politica externă, Iuri Ușakov. Moscova și Kievul nu au confirmat deocamdată faptul că au primit invitații de acest fel, cardinalul Zuppi însă, într-adevăr, a vizitat ambele capitale și a discutat cu acești doi oficiali. Potrivit lui Leonid Sevastianov, citat de redactorul-șef al Inside the Vatican, visul papei este de a semna un acord de armistițiu pe mormântul Apostolului Petru din bazilica principală a Vaticanului sau pe relicvele Apostolului Pavel din biserica de la Roma care-i poartă numele. Acest tip de „participare” a primilor și principalilor apostoli ai creștinismului ar contribui, în opinia sa, la depășirea crizei totale de încredere între Rusia și Ucraina (și Occident per ansamblu) care s-a aprofundat în ultimii ani.

Sursele de la Vatican recunosc anumite similitudini între planul de pace al suveranului pontif (textul întreg niciodată nu a fost făcut public și nu-l putem judeca decât după anumite detalii anunțate de către papa Francisc) și cel chinezesc făcut public în februarie 2023.

În special, ambele planuri recunosc faptul că ideea extinderii NATO este inacceptabilă pentru Rusia și au în vedere, de asemenea, construirea unui sistem comun de securitate de-a lungul axei Europa-Rusia-China. Trimisul adjunct al Chinei la Consiliul de Securitate al ONU, Dai Bin, vorbind la reuniunea Consiliului de Securitate din 11 aprilie, a repetat practic formula lui papa Francisc: „Nu există învingători în conflicte și războaie, dialogul și negocierile reprezintă singura cale reală de ieșire din criza ucraineană.” Anterior, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, citându-l pe Vladimir  Putin, că propunerile chineze sunt „în conformitate cu abordările rusești”, în timp ce ambasadorul rus la Vatican, Ivan Soltanovski, a dat asigurări că „Rusia salută inițiativele papei care vizează obținerea păcii în Ucraina”.

Pe măsură ce forțele și resursele participanților direcți la ostilități sunt epuizate, iar comunitatea mondială a „obosit”, se intensifică eforturile de a „forța părțile” să poarte discuții despre pace. În prezent însă, pozițiile Occidentului, Chinei sau ale Turciei în ceea ce privește aceste negocieri sunt foarte diferite – adesea diametral opuse. Vaticanul, bazându-se pe statutul său specific și pe influența sa religioasă, încearcă să echilibreze aceste poziții și să găsească un fel de compromis. Dar nu a devenit el însuși o victimă a „crizei de încredere” despre care papa Francisc vorbește atât de des, cel puțin din punctul de vedere al Ucrainei?