Principală  —  IMPORTANTE   —   „Oricine poate solicita grațierea, cu…

„Oricine poate solicita grațierea, cu excepția cazurilor când condamnatul a comis o infrațiune de tortură, rele tratamente sau infracțiuni comise împotriva minorilor”

Interviu cu Ion Guzun, președintele Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, pe lângă președintele R. Moldova

– Amnistia vs grațiere. De ce condamnații preferă grațierea?

– Vreau să spun, mai întâi, că mă bucur pentru faptul că întreaga activitate a Comisiei de grațiere a trezit un interes sporit. Nu îmi aduc aminte să fi fost anterior atât de mult interes. Acest interes demonstrează și deschiderea noastră asupra mandatului pe care îl avem. În context, observăm că deținuții utilizează orice mijloc pe care îl au la îndemână pentru a ieși mai devreme la libertate – eliberarea înainte de termen, amânarea executării pedepsei penale, grațierea sau amnistierea. Este un drept legitim pe care îl aplică. Totuși, grațierea presupune absolvirea de pedeapsă (totală sau parțială) și eliberarea imediată din detenție, pe când amnistia nu neapărat înseamnă eliberarea tuturor, deoarece poate fi redus termenul de detenție. De obicei, și procedurile din cadrul instituției penitenciare și cele din instanțele de judecată durează. În unele cazuri, amnistia presupune doar reducerea a unei părți din sentința privativă de libertate. 

Atât în cazul amnistiei cât și grațierii, legea stabilește o listă expresă de infracțiuni în baza cărora condamnații pot fi liberați total sau parțial de pedeapsă. Legea amnistiei este adoptată cu ocazia unei aniversări (de exemplu aniversarea a 30 de ani de la declararea independenței R. Moldova), pe când grațierea poate fi acordată oricând de președintele țării.

Grațiază președintele și nu Comisia

– Cui aparține, totuși, ultimul cuvânt, decisiv, privind grațierea unui condamnat?

Publicitate
Publicitate

– Constituția și Codul Penal al R. Moldova spun foarte clar că grațierea este un act discreționar și exclusiv al șefului statului. Indiferent de argumentele și hotărârea Comisiei, ultimul cuvânt îi aparține șefului statului. Deci, grațiază președintele și nu Comisia. Grațierea sau respingerea cererii de grațiere este un act de clemență individuală a președintei.

Ce urmează atunci când o cerere de grațiere este tratată cu refuz? Mai are sau nu dreptul persoana respectivă să depună o cerere repetată?

– Conform Regulamentului, condamnatul sau persoana care a cerut grațierea poate depune o cerere nouă după 6 luni de zile. În această perioadă pot interveni circumstanțe noi care ar permite examinarea din nou a cazului și eventual grațierea persoanei. Este important, ca deținuții, avocații sau alte persoane care pot solicita aplicarea grațierii să depună o cerere motivată și să depună actele relevante situației pe care o invocă.

– Cine nu este în drept să solicite grațierea?

– Oricine poate solicita grațierea, cu excepția cazurilor când condamnatul a comis infrațiunea de tortură, rele tratamente sau infracțiuni comise împotriva minorilor incluse în art. 171-1751, 201, 206, 208, 2081 şi 2082, Cod Penal.

Graţierea poate fi acordată în temeiul cererii depuse de persoanele condamnate, de rudele apropiate ale acestora, de deputaţii în Parlament, de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţii obşteşti, de avocaţii care au participat la examinarea cauzelor în care s-au pronunţat sentinţe de condamnare la detenţiune pe viaţă şi a cauzelor privind minorii, precum şi de administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în care au lucrat anterior persoanele condamnate.

Antecedentele penale rămân în cazierul persoanei

– Ce presupune, de fapt, grațierea unui condamnat? Acesta rămâne sau nu cu antecedente penale?

– Antecedentele penale rămân în cazierul persoanei. 

– Extrem de sensibile cazurile în care grațierea este solicitată de mame care au acasă copii mici, dar care sunt condamnate la detenție. În procesul de examinare a cererilor de grațiere se ține sau nu cont de acest aspect?

– În primul rând, de când a fost constituită ultima componență a Comisiei și am început examinarea cererilor de grațiere, nu facem diferența de gen atunci când discutăm despre copii aflați la întreținere, în special minori. Anterior, am constatat că din cele peste 280 de femei condamnate la Penitenciarul Rusca, mai mult de 40 de femei au 3 și mai mulți copii. Pe lângă situația femeilor sau bărbaților cu mulți copii, sunt multe alte circumstanțe grave. De aceea, fiecare caz este analizat individual.

La analiza cazurilor se ține cont și de alte circumstanțe – îngrijirea, comunicarea și custodia copiilor, precum și o complexitate de circumstanțe care ar putea să ofere o perspectivă cât mai clară în raport cu persoana condamnată (de ex. riscul de recidivă, dorința de a se reintegra și regretul celor săvârșite, achitarea prejudiciului, personalitatea condamnatului, respectarea regimului de detenție). Toate criteriile, care sunt obligatorii pentru Comisie, sunt formulate în Regulamentul de examinare a cererilor de graţiere şi de acordare a graţierii individuale condamnaţilor, aprobat prin decret prezidențial.

În același context, un rol semnificativ îl au interviurile organizate cu deținuții. Aceasta ne permite să acordăm întrebări deținuților și deținutelor. Acestea sunt apreciate în comun de membrii Comisiei cu experiență în domeniul dreptului, psihiatriei, psihologiei penitenciare, drepturilor copilului, probațiunii. De un mare ajutor la aprecierea cererilor de grațiere sunt colegii care au o experiență în activitatea bisericească și din domeniul artelor.

– Ce decizii au fost adoptate la recenta ședință a comisiei?

– Pentru că riscul pandemiei s-a redus, cu suportul Administrației Naționale a Penitenciarelor, am organizat cu succes audierea a 9 deținuți în persoană. Comisia a decis de a propune grațierea unor persoane, iar pe alții am propus să nu fie grațiați. Cu regret, trebuia să amânăm luarea deciziei pe două cazuri, unul dintre care este foarte complex. Persoanele a căror cereri au fost respinse, vor fi informate despre decizia luată, iar decretele șefei statului privind grațierea urmează a fi publicate în Monitorul Oficial și persoanele eliberate din detenție în aceeași zi.

Până la moment am avut cinci ședințe în care am discutat dosarele celor care au depus cereri de grațiere și am organizat audieri online cu deținuții.

Vă mulțumim pentru interviu.

Pentru conformitate, Aneta Grosu

Publicitate
Publicitate