O idee de pace cu semne de întrebare: Gaza, Groenlanda, Putin și un miliard de dolari

În ianuarie 2026, președintele SUA, Donald Trump, a lansat o inițiativă diplomatică majoră, denumită „Consiliul pentru Pace” (Board of Peace), menită să creeze un organism internațional care să coordoneze soluționarea conflictelor globale, începând cu războiul din Fâșia Gaza. Astfel, scopul declarat al propunerii lui Trump este de a pune capăt războiului dintre Israel şi Hamas.

Deși ideea pare a fi una foarte bună, această propunere a stârnit reticenţă în unele ţări din cauza riscului de a deveni un mecanism paralel celui al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Totodată, invitarea unor lideri controversați, precum Vladimir Putin, și sancțiunile utilizate pentru a presa statele care se opun marchează această inițiativă drept una destul de conflictuală în diplomația modernă. Ziarul de Gardă a analizat aceste controverse.

Reacția lui Emmanuel Macron vs. reacția UE

Una dintre cele mai aprigi opoziții vine din partea Franței. Președintele Emmanuel Macron a anunțat că țara sa „nu intenționează să răspundă favorabil invitației de a se alătura Consiliului pentru Pace”, invocând preocupări legale și instituționale privind scopul și rolul viitor al organismului, precum și riscul concurării acestuia cu ONU.

Tensiunea s-a aprofundat când Trump a amenințat cu tarife de până la 200% la șampanie și vinuri franceze dacă Macron nu acceptă să se alăture consiliului. Acest tip de presiune a fost criticat pe scară largă ca fiind o tactică coercitivă, ce riscă să destabilizeze relațiile comerciale și politice transatlantice.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a declarat în discursul său de la Davos, din seara de 20 ianuarie, că competiția din partea Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru acorduri comerciale care „subminează interesele noastre de export, cer concesii maxime și urmăresc în mod deschis să slăbească și să subordoneze Europa”, combinată cu o „acumulare nesfârșită de noi tarife”, este „fundamental inacceptabilă”. Macron adaugă faptul că acest lucru este cu atât mai grav atunci când aceste tarife sunt folosite ca „pârghie împotriva suveranității teritoriale”.

Alți oficiali europeni au răspuns cu prudență la invitația lui Trump, exprimând îngrijorări legate de faptul că propunerea acestuia ar putea suprapune sau reduce rolul ONU și al altor mecanisme internaționale existente. Majoritatea au declarat că analizează cu atenție documentele înainte de a emite o poziție oficială, dar până la momentul actual, nu s-au înregistrat angajamente ferme din partea majorității potențialelor state membre.

Controverse adiționale: Groenlanda și tensiunile transatlantice

În paralel cu această inițiativă diplomatică, Trump a reaprins un conflict geopolitic major legat de Groenlanda, teritoriu autonom danez, pe care liderul american intenționează să-l supună Statelor Unite. Acest fapt a generat reacții dure din partea Europei. După ce președintele SUA a declarat că nu va renunța la obiectivul său de a controla Groenlanda, liderii europeni au avertizat că continentul se află într-un moment de răscruce, numind intenția acestuia drept o formă de „neocolonialism” și o amenințare la adresa suveranității teritoriale.

Drept răspuns, Donald Trump a amenințat că va impune un tarif de 10% asupra importurilor din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda, dacă acestea nu renunță la obiecțiile față de planurile lui. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că amenințarea lui Trump este „o greșeală”, subliniind totodată că UE și SUA „au convenit asupra unui acord comercial în iulie anul trecut, iar în politică, la fel ca și în afaceri, un acord este un acord. Când prietenii își strâng mâna, acest lucru trebuie să însemne ceva”. Totodată, aceasta a precizat că răspunsul UE, dacă va fi necesar, va fi unul „ferm, unit și proporțional”.

Invitația adresată lui Putin și pacea pentru Ucraina

Un alt moment surprinzător legat de Consiliul pentru Pace propus de Trump este invitația adresată președintelui rus, Vladimir Putin, de a se alătura acestui organism. Purtătorul de cuvânt al președintelui F. Ruse, Dmitri Peskov, a confirmat acest fapt, adăugând că propunerea este examinată, dar nu a oferit, deocamdată, un răspuns ferm.

Această invitație a atras critici, fiind pusă în corelație cu prelungirea războiului ruso-ucrainean din 2022 și cu poziția Rusiei față de negocierile de pace. Surse ale Financial Times au raportat că administrația Trump vede în consiliu „un potențial înlocuitor al ONU” și intenționează să controleze cu ajutorul acestuia respectarea viitorului acord privind încheierea războiului din Ucraina. „În prezent, se sugerează că acest consiliu va fi creat în mod special pentru cazul Ucraina-Rusia”, a spus un oficial ucrainean pentru FT. Acesta a adăugat că acest consiliu – incluzând reprezentanți ai Ucrainei, Europei, NATO și Rusiei – ar urmări și ar garanta implementarea propunerii de pace în 20 de puncte, pe care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a descris-o anterior ca fiind „90 % gata”.

Propunerea de a adera la Consiliul pentru Pace a fost extinsă și către alte state, precum China sau Belarus. Lukașenka a acceptat invitația, la fel ca și Vietnamul.

Totuși, unul dintre primii care a primit invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace a fost președintele Kazahstanului, Kassim-Jomart Tokaev. 

O invitație a primit și președintele României, Nicușor Dan, care analizează această propunere.

Prețul unui fotoliu de membru = un miliard de dolari

Potrivit surselor Bloomberg, administrația președintelui SUA a solicitat o contribuție de un 

 miliard de dolari pentru un loc permanent în „Consiliul pentru Pace”. Pentru cei care refuză să plătească, durata calității de membru va fi de maxim trei ani de la intrarea în vigoare a statutului. 

Un reprezentant al Casei Albe a menționat că fondurile colectate vor fi controlate de Trump și vor fi direcționate direct către îndeplinirea mandatului organizației. Consiliul pentru Pace va fi obligat să organizeze ședințe pentru votarea diverselor decizii cel puțin o dată pe an, în  baza ordinii de zi aprobate de președinte. 

Trump va avea, de asemenea, dreptul de a numi un succesor și de a exclude membri ai organizației, însă, în cazul din urmă, decizia poate fi blocată de două treimi din componența acesteia.