Suedia va oferi Ucrainei un ajutor de 7,5 miliarde de dolari și anunță un nou pachet militar de 840 de milioane de dolari. Război în Ucraina, ziua 1296
UPDATE 20:15 Suedia a anunțat joi, 11 septembrie, să ofere Ucrainei aproximativ 70 de miliarde de coroane suedeze (7,44 miliarde de dolari) în ajutor militar în următorii doi ani și a dezvăluit un nou pachet în valoare de 9,2 miliarde de coroane (840 de milioane de dolari) ca parte a acestui angajament, a anunțat ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, pe X, scrie presa ucraineană.
Anunțul vine în urma unui atac rusesc de amploare asupra Ucrainei, în timpul căruia mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, unele fiind interceptate de apărarea aeriană.
Guvernul suedez a decis să majoreze ajutorul militar acordat Ucrainei din 2026 până în 2027 la 40 de miliarde de coroane suedeze (3,7 miliarde de dolari) pe an, ceea ce va însuma aproximativ 7,44 miliarde de dolari pe o perioadă de doi ani.
O parte semnificativă din fonduri va fi alocată achizițiilor efectuate de Administrația Suedeză pentru Materiale de Apărare, prioritățile incluzând sisteme suplimentare de artilerie Archer.
Pachetul de 840 de milioane de dolari include achiziționarea a 18 sisteme de artilerie și muniție Archer, drone cu rază lungă de acțiune și o gamă de echipamente navale, cum ar fi sisteme radar de coastă, feriboturi cu cablu echipate cu lansatoare de grenade, camere de scufundare și macarale mobile, potrivit guvernului suedez.
Pachetul de ajutor va oferi, de asemenea, muniție, senzori și sisteme de control pentru sistemul suedez de apărare aeriană Tridon, donat anterior Ucrainei, precum și echipamente pentru operarea bazelor aeriene și senzori concepuți pentru detectarea dronelor și a sistemelor robotice.
„Sunt incluse și alte sisteme și proiecte secrete, dar introducerea lor va trebui rezervată pentru câmpul de luptă”, a scris Jonson pe X.
„Armata rusă se poate aștepta la surprize suedezo-ucrainene în viitor. Suedia va continua să pună presiune puternică asupra Rusiei până când aceasta va opri acest război”, a adăugat Jonson.
Acest pachet de ajutor militar este al 20-lea din partea Suediei de la începutul invaziei la scară largă din 2022.
UPDATE 16:43 Peste jumătate dintre copiii ucraineni aflați sub ocupația rusă au fost supuși îndoctrinării, în timp ce unii au raportat torturi și violență sexuală, potrivit unui raport al organizațiilor „Save Ukraine” și „War Child” publicat pe 11 septembrie, scrie Kyiv Independent.
Studiul, bazat pe mărturiile a 200 de copii aduși înapoi în Ucraina din teritoriile ocupate și din Rusia, descrie campania Moscovei drept cel mai mare și mai organizat atac asupra drepturilor copilului din Europa de la războaiele iugoslave încoace.
Aproximativ 55% dintre copiii chestionați au raportat că au fost supuși îndoctrinării, 10% au spus că au fost supuși torturii sau altor tratamente crude, iar 6% au raportat violență sexuală.
Raportul, consultat de Kyiv Independent, a constatat că 41% dintre copii au fost supuși militarizării prin antrenament cu arme, exerciții forțate sau înrolare în grupuri sponsorizate de stat, cum ar fi „YunArmiya” (Armata Tânără) din Rusia.
Studiul a mai spus că 18% dintre copii au fost separați de familiile lor, alți 18% nu au primit asistență medicală, iar 17% au raportat că au fost deținuți în secții de poliție, lagăre de filtrare sau centre informale.
„În fiecare zi simțeam că eram modelați în ceva ce nu eram. Nu ne tratau ca pe niște copii. Voiau să ne comportăm ca soldații lor”, a declarat o tânără de 16 ani din regiunea Herson.
Cercetătorii au concluzionat că Rusia își propune să șteargă identitatea ucraineană și să pregătească copiii pentru o eventuală utilizare în forțele sale armate, forțându-i eventual să lupte împotriva propriei țări.
UPDATE 15:00 Președintele Finlandei, Alexander Stubb a ajuns la Kiev pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securității și sancțiunile împotriva Rusiei, a anunțat șeful de cabinet al Biroului Prezidențial al Ucrainei, Andrîi Yermak, scrie Kyiv Independent.
Stubb și președintele ucrainean Zelenski urmează să discute despre proiecte de securitate, integrare europeană, investiții în infrastructură și garanții de securitate pentru Ucraina.
„Vom discuta, de asemenea, despre presiunea tot mai mare asupra Rusiei, sancțiunile și importanța unei păci durabile”, a declarat Yermak. „Suntem recunoscători pentru sprijinul constant și puternic al Finlandei”, a precizat acesta.
Sursa citată scrie că Finlanda este un susținător ferm al Ucrainei, care a aderat la NATO în 2023 ca răspuns la invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova. Țara are o graniță de 1300 de kilometri cu Rusia și și-a consolidat legăturile de apărare cu aliații occidentali de la începutul războiului.
Întâlnirea are loc în contextul în care Moscova continuă să intensifice atacurile asupra orașelor și infrastructurii civile ucrainene, în timp ce Putin continuă să evite discuțiile directe cu Zelenski, o întâlnire pe care Trump a declarat că intenționează să o faciliteze.
UPDATE 13:01 În dimineața zilei de 11 septembrie, armata rusă a atacat orașul Sumî. În rezultat, o dronă a avariat Catedrala Sfânta Înviere. Lăcașul sfânt este situat în centrul orașului, scrie Hromadske.
În ultimele 24 de ore armata rusă a atacat Ucraina cu 66 de drone de tip „Shahed”, „Gerbera” și alte tipuri. Conform Forțelor Aeriene Ucrainene, apărarea aeriană a neutralizat 62 de ținte.
Armata ucraineană a înregistrat impactul a 4 drone de atac în 3 localități.
UPDATE 9:37 Un proiect de lege a fost introdus în Congresul SUA pentru a restabili Amendamentul Jackson-Vanik față de Rusia, care ar opri „toate schimburile comerciale” dintre Washington și Moscova, a declarat autorul inițiativei, membrul Camerei Reprezentanților Joe Wilson. „Președintele Barack Obama și fostul senator și pe atunci secretar de stat american, John Kerry au abrogat în mod eronat această lege în timpul «resetării» greșite a relațiilor cu Rusia, care l-a împins pe criminalul de război Vladimir Putin să ocupe Crimeea. Donald Trump va rezolva asta!”, a scris Wilson pe rețelele de socializare. El a adăugat că motivul introducerii proiectului de lege a fost atacul dronelor rusești asupra Poloniei, scrie The Moscow Times.
În noaptea de 10 septembrie, în timpul unui bombardament masiv asupra Ucrainei, cel puțin 19 drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez. Pentru a le intercepta, forțele armate poloneze au folosit avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană terestre. De asemenea, au fost mobilizate avioane de vânătoare din alte țări NATO. După finalizarea operațiunii, șapte drone doborâte și o parte dintr-o rachetă au fost găsite pe teritoriul polonez. Cinci drone au căzut în Voievodatul Lublin. Una dintre ele a lovit o clădire rezidențială din satul Wyryki, lângă granița cu Belarus și Ucraina. Nimeni nu a fost rănit.
8:24 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns „lipsa de acţiune” a liderilor occidentali în urma interceptării miercuri dimineaţa de către Polonia a unor drone ruseşti care au intrat în spaţiul său aerian, relatează AFP, citează G4Media.
„Au existat multe declaraţii, dar până acum există o lipsă de acţiune”, a declarat Zelenski, apreciind că „Rusia nu a primit un răspuns ferm (…) care s-ar traduce prin măsuri concrete”.
Zelenski a afirmat că apariţia acestor drone pe teritoriul polonez a fost o „manevră calculată a Rusiei” pentru a „testa limitele posibilului” şi „răspunsul” ţărilor NATO.
Liderul ucrainean a indicat, de asemenea, că a discutat telefonic cu premierul polonez Donald Tusk şi premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.
El a spus că s-a oferit sa împărtăşească experienţa Ucrainei în combaterea dronelor.
