Macron: 26 de țări s-au declarat dispuse să trimită trupe în Ucraina după încheierea invaziei. Război în Ucraina, ziua 1289
UPDATE 21:49 Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că 26 de țări au fost de acord să trimită un contingent militar în Ucraina sau să sprijine această inițiativă pentru securitatea maritimă și aeriană. Anunțul a fost făcut la o conferință de presă comună cu Volodîmîr Zelenski, după reuniunea „Coaliției celor dispuși”, relatează Hromadske.
„Astăzi, 26 de state au convenit oficial să trimită forțe pe teritoriul Ucrainei sau să ofere anumite mijloace de sprijin pentru această Coaliție, cu scopul de a asigura securitatea pe mare și în spațiul aerian”, a declarat Macron.
Acesta a subliniat că inițiativa „nu are ca scop un război cu Rusia”, ci garantarea păcii și transmiterea unui semnal strategic pentru a preveni reluarea ostilităților.
Macron a explicat că abordarea „Coaliției celor dispuși” privind garanțiile de securitate include două principii: fără limite pentru numărul sau forțele armatei ucrainene și existența unor trupe care să asigure securitatea. „Dorim să oferim Ucrainei posibilitatea de a-și reface armata, astfel încât aceasta să poată descuraja strategic orice agresiune potențială”, a adăugat președintele Franței.
În săptămânile următoare, țările din „Coaliția celor dispuși” vor evalua contribuția Statelor Unite la garanțiile de securitate, după care sunt planificate discuții între partea americană și cea rusă.
„Toate aceste semnale trebuie să se transforme în realitate. Ceea ce s-a convenit acum două săptămâni – o întâlnire la nivelul celor doi președinți, urmată de o trilaterală și apoi de o reuniune în format cvadrilateral – trebuie să aibă loc”, a subliniat Macron.
Acesta a avertizat că, dacă Rusia va continua să refuze negocieri concrete pentru pace, Franța și SUA vor impune sancțiuni suplimentare și vor da „un răspuns ferm” acestui refuz.
UPDATE 16:27 Armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra orașului Cernihiv, lovind lucrătorii umanitari care efectuau activități de deminare, a raportat șeful administrației militare a orașului Cernihiv, Dmitri Brîjinski. În rezultat, două persoane au fost ucise, iar alte trei sunt rănite.
În jurul orei 15:00, Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat asupra amenințării utilizării armelor balistice rusești. După aceea, Brîjinski a scris despre explozii în oraș și o rachetă care a lovit teritoriul unei întreprinderi.
Ulterior, el a precizat că lovitura a avut loc la un punct de control de la intrarea în localitatea Novoselovka, lângă Cernihiv. Șeful administrației militare a mai spus că atacul a lovit lucrătorii umanitari care efectuau activități de deminare în zonă.
UPDATE 14:50 Cel puțin 15 civili au fost uciși și 26 sunt răniți în urma atacurilor Rusiei în Ucraina în ultimele 24 de ore, au raportat autoritățile regionale pe 4 septembrie, scrie Kyiv Independent.
Regiunea Donețk a fost cea mai afectată, unde 11 civili – nouă dintre ei din Kostiantinivka – au fost uciși, iar 16 sunt răniți, a declarat guvernatorul regiunii, Vadim Filashkin.
Doi civili au fost uciși și alți doi răniți în regiunea Herson, unde zonele rezidențiale și infrastructura critică au fost afectate, a raportat guvernatorul Oleksandr Prokudin.
În regiunea Harkiv, atacurile rusești au ucis o persoană și au rănit șase, a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov.
În regiunea Dnipro, un bărbat a fost ucis și o femeie în vârstă de 49 de ani a fost rănită, potrivit guvernatorului Serhii Lisak.
Atacurile rusești asupra regiunii Sumî au rănit o femeie, autoritățile locale înregistrând 133 de atacuri asupra a 41 de așezări.
UPDATE 13:43 Președintele Franței a explicat că, după summitul liderilor europeni cu Donald Trump, la Casa Albă, miniștrii Apărării și șefii armatelor din țările care au susținut până acum Ucraina, au început să pună la punct o listă cu potențiale garanții de securitate, care să fie oferite Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, scrie The Guardian.
Macron a completat că „această treabă a fost finalizată” și lista, confidențială, este pregătită pentru a primi aprobarea politică. Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a salutat anunțul și a subliniat că garanțiile de securitate reprezintă un sprijin real pentru Ucraina, nu sunt doar promisiuni simbolice.
Ieri, 3 august, secretarul general al NATO a sugerat că se așteaptă ca, după summitul „Coaliției de Voință”, de astăzi, să apară clarificări privind garanțiile de securitate.
Liderii din „Coaliția de Voință”, care reunește în jur de 30 de state, au început să sosească la sediul președinției franceze, unde sunt primiți de Emmanuel Macron. O parte din șefii de stat sau de guvern vor participa la summit prin videoconferință, cum este cazul președintelui României, Nicușor Dan. După încheierea lucrărilor, liderii îl vor contacta pe Donald Trump, pentru a-i transmite concluziile.
UPDATE 13:03 În noaptea de 4 septembrie, trupele rusești au atacat Ucraina cu 112 drone de atac de tip „Shahed” și diverse tipuri de imitatoare de drone. Apărarea aeriană ucraineană a neutralizat 84 de ținte, au raportat Forțele Aeriene Ucrainene.
Rusia a lansat dronele din regiunile Kursk, Briansk, Millerovo, Orel, Primorsko-Ahtarsk, precum și din Gvardeiskoie.
Atacul aerian a fost respins de aviație, trupe de rachete antiaeriene, unități de război electronic și sisteme fără pilot, precum și de grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare.
Totuși, sursa citată scrie că au fost înregistrate loviturile a 28 de drone în 17 locații, precum și căderea țintelor doborâte și a resturilor acestora în 5 locații.
În urma atacurilor, Odessa a avut de suferit. Potrivit Serviciului de Urgență de Stat al Ucrainei, bombardamentul a provocat un incendiu într-un depozit, iar un camion a fost avariat.
Armata rusă a lovit și regiunea Harkiv. În urma atacului, au izbucnit incendii, iar 5 persoane au fost rănite, scrie sursa citată.
UPDATE 11:11 În timp ce amână negocierile privind soluționarea conflictului din Ucraina, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă pe front. Conform estimărilor țărilor europene și ale Kievului, o încercare de străpungere a defensivei ucrainene ar putea fi făcută în zona Pokrovsk, pe care armata rusă nu a putut să o cucerească de mai bine de un an, scrie Bloomberg.
În timpul negocierilor privind Ucraina de săptămâna trecută, oficiali germani și francezi au discutat despre amplificarea numărului de soldați ruși de lângă Pokrovsk, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu situația. Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a transferat 100 de mii de soldați spre Pokrovsk.
Conform sursei citate, Pokrovsk este un important nod de transport prin care se transportă provizii pentru gruparea Donbas a Forțelor Armate Ucrainene. Căderea sa ar putea deschide calea armatei ruse către ultimele orașe importante din regiunea Donețk aflate sub control ucrainean – Slaviansk și Kramatorsk. Trupele ruse s-au apropiat de Pokrovsk până la 8-10 km în august-septembrie anul trecut, dar nu au reușit să o cucerească. Anul acesta, au început să încerce să încercuiască orașul.
La mijlocul lunii august, trupele rusești au străpuns nordul orașului Pokrovsk, depășind noua linie eșalonată de apărare a Forțelor Armate Ucrainene și avansând în zona Dobropillya cu aproximativ 10 km. Cu toate acestea, unitățile ucrainene, inclusiv cele transferate special în acest loc, au eliminat rapid breșa din apărare.
Ofensiva de vară a armatei lui Putin nu a dus la succese semnificative. În perioada mai-august, aceasta a cucerit 2033 de kilometri pătrați, sau 0,3% din teritoriul Ucrainei.
Fără semne că Putin intenționează să încheie războiul în curând, Ucraina și aliații săi consolidează activ Forțele Armate Ucrainene. Cancelarul german Friedrich Merz a numit aceasta „cea mai importantă garanție de securitate pe care o putem oferi”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vede situația în mod similar, declarând recent: „Ucraina trebuie să devină un porc spinos de oțel, nedigerabil pentru potențialii invadatori”.
Bloomberg scrie că eforturile de consolidare a armatei se concentrează în prezent pe achiziționarea de arme americane, care sunt finanțate de țările europene. Săptămâna trecută, SUA au aprobat vânzarea a 3.350 de rachete cu o rază de acțiune de până la 450 km. În plus, Ucraina însăși pregătește activ noi tipuri de arme. Printre acestea se numără racheta de croazieră Flamingo cu o rază de acțiune de până la 3.000 km și utilizarea inteligenței artificiale pentru organizarea atacurilor de către grupuri de drone.
UPDATE 9:35 Rusia nu este deschisă ca trupele străine de menținere a păcii să amplasate în Ucraina în urma obținerii unui armistițiu sau un acord de pace în Ucraina, a relatat presa de stat rusă pe 4 septembrie, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează Kyiv Independent.
„Rusia nu intenționează să discute despre o intervenție străină în Ucraina, care este fundamental inacceptabilă și subminează orice formă sau format de securitate”, a declarat ea ca răspuns la anunțul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că se discută un plan postbelic de trimitere de trupe de menținere a păcii în Ucraina.
Moscova a respins deja desfășurarea oricăror forțe de menținere a păcii legate de NATO, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, numind-o „intervenție militară străină”.
Von der Leyen a declarat pentru Financial Times pe 31 august că Europa pregătește „planuri destul de precise” pentru potențiale desfășurări de forțe de menținere a păcii.
Pe 2 septembrie, cancelarul german Friedrich Merz a răspuns la remarcile lui von der Leyen, spunând că nu există astfel de planuri concrete, „cel puțin nu în Germania”.
Președintele Volodimir Zelenski a sosit la Paris pe 3 septembrie, înainte de o reuniune la nivel înalt a așa-numitei „Coaliții de voință”. Se așteaptă ca liderii europeni și nu numai, să discute ce garanții de securitate pot fi oferite Ucrainei odată ce se va obține un armistițiu sau un acord de pace.
8:36 Aproximativ 30 de lideri de state vor purta astăzi, 4 septembrie, discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la viitoarele garanții de securitate pentru Kiev în cazul unei păci cu Rusia, cu speranța că au făcut suficient pentru a convinge Statele Unite să le susțină eforturile, transmite Reuters.
Summitul de la Paris, atât fizic, cât și virtual, al „Coaliției de voință” reunește lideri în principal din Europa, dar și din Turcia, Australia și Canada. Președintele român Nicușor Dan participă și el, prin videoconferință, începând cu ora 11.30, potrivit Cotroceniului.
Sursa citată scrie că țările au purtat discuții timp de luni de zile la diferite niveluri pentru a defini contribuțiile lor militare pentru Ucraina, cu scopul de a descuraja Rusia să o atace din nou după ce se va ajunge la un armistițiu definitiv.
Macron: Noi, europenii, suntem pregătiți
Însă aceste eforturi au stagnat recent, deoarece guvernele au spus că orice rol militar european ar avea nevoie de garanții de securitate din partea SUA ca măsură de siguranță. Președintele Donald Trump nu s-a angajat în mod explicit să le ofere.
Președintele francez Emmanuel Macron a spus miercuri, alături de Zelenski, la Paris, că liderii Coaliției vor aproba joi planurile privind garanțiile de securitate elaborate de armatele lor.
Doi oficiali europeni au declarat că planurile „tehnice” detaliate au fost finalizate, fără a intra în detalii cu privire la ceea ce înseamnă acest lucru în realitate.
„Noi, europenii, suntem gata să oferim garanții de securitate Ucrainei”, a declarat Macron. „Acest lucru ne permite să afirmăm cu tărie că suntem pregătiți pentru o pace solidă pentru Ucraina și europeni, dar întrebarea acum este să vedem sinceritatea Rusiei”, a adăugat el.
Rutte a spus că așteaptă clarificări la ce se poate face
Cei doi oficiali europeni care au vorbit cu Reuters și au declarat că scopul ar fi acela de a trimite un semnal politic către Trump. Acest lucru ar evidenția lipsa de progrese pentru negocieri directe de pace între rus Vladimir Putin și Zelenski după summitul Trump-Putin din august și l-ar îndemna pe Trump să exercite presiuni asupra Moscovei în acest moment.
Șefii armatei britanice și franceze, care au avut întâlniri detaliate săptămâna trecută cu omologii lor din Coaliția Voinței, urmau să-și informeze liderii joi, potrivit unei note trimise participanților, văzută de Reuters.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că se așteaptă la clarificări cu privire la ceea ce ar putea fi realizat.
„Asta înseamnă că ne putem implica și mai intens, inclusiv cu partea americană, pentru a vedea ce vor să realizeze în ceea ce privește participarea lor la garanțiile de securitate”, a declarat Rutte reporterilor într-o conferință de presă.
