Iurie Leancă a fost audiat ca martor al apărării în dosarul lui Plahotniuc: „Garanțiile de stat au fost emise în condiții secrete pentru a evita panica în societate”
Fostul premier Iurie Leancă a fost audiat luni, 5 ianuarie, ca martor al apărării în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc, judecat pentru rolul său în „furtul miliardului” din 2014. Potrivit Europa Liberă, acesta a povestit că este vizat într-un alt episod al fraudei și a spus că regretă că nu și-a dat demisia „la timp”.
Fostul premier a fost însoțit la Judecătoria Buiucani de avocatul Vlad Roșca, care îl reprezintă și în dosarul concesionării Aeroportului Chișinău, în care Leancă, alături de alți foști demnitari, este judecat pentru abuz de putere. Martorul a comunicat instanței că figurează de 3 ani într-un dosar ce vizează un alt episod al fraudei bancare din 2014, fără să ofere detalii.
Ca și în cazul martorilor precedenți, primele întrebări i le-a adresat însuși Plahotniuc. El l-a întrebat cum au fost partajate funcțiile între partidele care formau Alianța pentru Integrarea Europeană și dacă una dintre componentele coaliției de guvernare putea să intervină în domeniile celorlalte. Leancă a răspuns că majoritatea funcțiilor legate de domeniul financiar îi reveneau Partidului Liberal-Democrat, din care făcea parte, iar conducătorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a fost numit de Partidul Liberal, pe când Partidul Democrat, din care făcea parte Plahotniuc, l-a desemnat pe președintele Parlamentului.
Leancă a spus că „îi vine greu să creadă” că un partid din alianță putea interveni cu solicitări în domenii care reveneau altor partide și că el personal nu a primit nicio indicație de la Plahotniuc. Fostul premier a explicat că relațiile în alianță au variat „de la conlucrare la tensiuni”, mai ales după cazul „Pădurea Domnească” din 2012.
Europa Liberă scrie că Plahotniuc l-a întrebat pe Leancă și ce a cauzat criza de la Banca de Economii (BEM). Fostul premier a răspuns că toate problemele au pornit de la faptul că managementul acorda credite mari, fără gajuri substanțiale. Pentru a analiza situația de la bancă, în Parlament a fost creată în 2013 o comisie specială, condusă de deputatul comunist Oleg Reidman. Comisia a propus trei soluții pentru evitarea falimentării băncii, inclusiv diminuarea cotei statului, care la acel moment avea un pachet de 56% de acțiuni. Leancă a menționat că Ministerul Finanțelor a susținut această propunere, deoarece statul nu avea bani ca să acopere gaura din bugetul băncii.
La una din ședințele precedente (pe 19 decembrie) martorul Veaceslav Ioniță, care în 2014 conducea Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe, a spus că deputații au fost mirați că acționarii minoritari au acceptat foarte repede să preia banca. Emisia acțiunilor suplimentare a avut loc când Parlamentul era în vacanță. În opinia lui Ioniță, anume Guvernul Leancă a decis să cedeze banca acționarilor minoritari.
„Tot ce am înțeles noi când ne-am întors din vacanță a fost că Guvernul avea banca și nu o mai are”, a spus Ioniță în instanță.
La ședința din 5 ianuarie, procurorul Vitalie Codreanu a menționat că, după ce statul și-a cedat cota, Banca de Economii a ajuns sub controlul omului de afaceri Ilan Șor. Leancă a răspuns că decizia de a-l numi în calitate de președinte al consiliului de administrare pe Șor a fost luată de acționari și a fost aprobată de BNM. El a precizat că îl știe pe Șor din 2010, când premierul de atunci, Vlad Filat, i-a propus să-l numească în funcția de consul onorific în Rusia (Leancă fiind ministru de Externe). Leancă a mai spus că l-a invitat odată pe Șor la Guvern ca să discute despre problemele băncii, dar nu-și amintește dacă în acea discuție a fost pomenit Plahotniuc.
Garanțiile de stat, acordate în condiții secrete
Fostul premier susține că responsabilitatea pentru criza bancară o poartă și guvernatorul de atunci al BNM, Dorin Drăguțanu. În opinia lui Leancă, BNM avea suficiente pârghii ca să monitorizeze situația din bănci și să intervină la necesitate, dar nu a făcut-o. Potrivit lui, discuțiile despre necesitatea de a acoperi gaura din sistemul bancar au început în primăvara lui 2014, iar soluția de a acorda credite sub garanții de stat celor trei bănci problematice (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială) a fost recomandată de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).
Leancă a povestit că, inițial, guvernatorul BNM anticipase că volumul garanțiilor va fi de 4 miliarde de lei, iar în fiecare lună suma creștea „ca un bulgăre de zăpadă” și în noiembrie 2014 Guvernul a votat, la o ședință secretă, acordarea a 9 miliarde de lei. În 2015, Guvernul condus deja de Chiril Gaburici a emis garanții de stat în sumă de încă 5,3 miliarde de lei.
Potrivit lui Leancă, Drăguțanu ar fi mărturisit, la o ședință a Parlamentului din 2015, că i-a fost frică să ceară din start 11 miliarde. Fostul premier a explicat că Guvernul trebuia să acționeze ca să nu admită răsfrângerea crizei asupra sferei politice, în contextul în care în 2014 R. Moldova a semnat Acordul de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană, iar Rusia încerca să oprească acest proces prin „acțiuni hibride”.
Leancă a spus că garanțiile de stat au fost emise în condiții secrete pentru a evita panica în societate.
Audiat pe 18 decembrie, Dorin Drăguțanu (judecat și el pentru rolul său în frauda bancară) a declarat că Fondul Monetar Internațional (FMI) le-a spus autorităților de la Chișinău că nu sunt pregătite pentru a aplana o criză financiară. Anume din aceste discuții ar fi apărut ideea de a acorda garanții de stat, dar pentru asta nu exista un mecanism legal și BNM nu avea inițiativă legislativă. Astfel, pe 25 septembrie 2014, Guvernul, prin asumare de răspundere, a adoptat legea care a permis emiterea garanțiilor. După ce au fost acordate garanțiile de stat, BNM a introdus administrarea specială în cele trei bănci. Ca să nu afle clienții, intervenția a fost făcută vineri seara, iar angajații BNM au preluat „cheile de la bănci”: de la tezaur până la servere.
După ședința de judecată din 5 ianuarie, Leancă a spus presei că a acceptat să depună marturii inclusiv ca să ofere „un exemplu colegilor din Guvernul de atunci”, pe care îi așteaptă să vină ca martori în dosarul privind concesionarea aeroportului. Este vorba de actuala președintă Maia Sandu, care în 2014 era ministră a Educației și fostul premier Dorin Recean, care în 2014 era ministru de Interne.
Întrebat de jurnaliști ce își reproșează în legătură cu frauda bancară, Leancă a răspuns: „Pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp, și-ar fi asumat altcineva responsabilitatea”.
Acuzațiile aduse de procurori
În iulie 2023, PA anunța despre trimiterea în instanța de judecată, pentru examinare în fond, a cauzei penale de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor (art.284 alin.(1), art. 30, 42 alin.(3), 190 alin.(5) și art. 30, 243 alin.(3) lit. a) și b) din Codul penal).
Conform probatoriului administrat, Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de mijloace financiare sustrase din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, în sumă totală de 39 284 000 USD și 3 518 705 EUR, „despre care cunoștea cu certitudine că provin din surse ilicite, fiind obținute din creditele bancare frauduloase acordate de către BC Banca de Economii S.A., BC Unibank S.A. și BC Banca Socială S.A., societăților comerciale din grupul „Șor””.
