Investigație New York Times O scurgere masivă de documente arată cum Rusia își execută și torturează propriii soldați. „Mi-aș semna propria condamnare la moarte”
Teroarea din interiorul sistemului militar rus care își exploatează proprii soldați, inclusiv prin execuția fără proces a celor care refuză ordinele sau prin torturarea și forțarea soldaților bolnavi sau răniți să se întoarcă pe front, a fost expusă de The New York Times (NYT) într-o investigație bazată pe mai mult de 6000 de plângeri confidențiale despre războiul dus de Rusia în Ucraina.
- „Oamenii în scaune cu rotile sunt trimiși pe front, fără brațe sau picioare”. Este mărturia soldatului rus Ilia Gorkov pentru NYT. Mama lui, Oksana Krasnova, este una dintre rudele soldaților care au trimis plângeri oficiale și au reclamat abuzurile din armata lui Putin. Într-un videoclip făcut public chiar de femeie, Ilia și camaradul său apar legați cu cătușe de un copac, într-o zonă de luptă din Ucraina, „pedepsiți pentru că au refuzat să participe la o misiune sinucigașă”.
- The New York Times a consultat mii de astfel de plângeri confidențiale, după ce o greșeală a biroului Comisarului pentru Drepturile Omului din Federația Rusă le-a făcut accesibile online de un site de știri rus din Berlin. Unele dintre plângeri au fost publicate de ziarul american și redate în articolul HotNews.
NYT scrie că în timp ce Vladimir Putin își salută trupele care luptă în războiul din Ucraina ca pe niște eroi sacri, peste 6000 de plângeri confidențiale despre război arată că furia și nemulțumirea oamenilor din Rusia clocotesc pe interior. „Trăim în frică de trei ani, păstrând tăcerea despre tot”, a scris soția unui soldat din Saratov, un oraș din sud-vestul Rusiei, într-una dintre plângeri. „Sunt sfâșiată în interior de nedreptate!”.
Mii de persoane care adresează petiții guvernului rus se luptă să obțină răspunsuri despre rudele lor dispărute sau încarcerate. Peste 1500 dintre acestea descriu abuzuri comise în rândul armatei, care sunt în mare parte ascunse publicului rus din cauza interdicției de a critica armata și a eradicării mass-mediei independente, scrie NYT.
Soldații sunt amenințați cu moartea, torturați și trimiși răniți sau grav bolnav pe front
Plângerile confidențiale au fost înaintate Comisarul pentru Drepturile Omului, Tatiana Moskalkova, care raportează președintelui rus, Vladimir Putin. După o greșeală comisă de biroul său, plângerile depuse între aprilie și septembrie au fost făcute accesibile online, potrivit lui Maxim Kurnikov, fondatorul și editorul Echo, un site de știri rus din Berlin. El și echipa sa au colectat dosarele și le-au furnizat ziarului The New York Times.
Reclamațiile privind abuzurile par să fie concentrate în special în unitățile cu soldați recrutați din închisori și din centrele de detenție preventivă. Kremlinul se bazează pe astfel de soldați pentru a evita o mobilizare mai amplă, care ar putea genera opoziție față de război, notează sursa citată.
Documentele conțin acuzații privind o serie vastă de abuzuri:
- Soldații sunt trimiși pe front în ciuda unor afecțiuni medicale debilitante, cum ar fi membre rupte, cancer în stadiul 4, epilepsie, probleme grave de vedere și auz, traumatisme craniene, schizofrenie și complicații după accident vascular cerebral.
- Prizonierii de război eliberați sunt trimiși direct înapoi în luptă.
- Comandanții ruși își amenință des soldații cu moartea.
- Unii comandanți extorchează sau fură de la soldații lor, inclusiv prin colectarea de bani pentru a scuti trupele de misiuni mortale.
- Soldații care se plâng, se opun misiunilor condamnate la eșec sau refuză să plătească mită pot fi bătuți, închiși în subsoluri, înghesuiți în gropi sau legați de copaci.
- Recruții aduși prin recrutare sau serviciul militar obligatoriu sunt presați să semneze contracte prelungite și amenințați cu transferul la unități de asalt cu rate de mortalitate ridicate dacă refuză.
Pentru a confirma autenticitatea generală a documentelor, reporterii NYT au contactat peste 240 dintre reclamanți. Deși majoritatea nu au răspuns sau au refuzat să vorbească, 75 au confirmat că au depus o petiție. Zeci dintre ei au furnizat detalii suplimentare. De asemenea, ziarul american a realizat interviuri detaliate în mai multe cazuri pentru a confirma veridicitatea afirmațiilor făcute în dosare.
The New York Times preciează că în multe dintre cazuri nu a putut corobora afirmațiile din dosare, iar în unele, reclamanții au afirmat că autoritățile ruse au deschis anchete penale sau au răspuns în alt mod. Câteva dintre cazuri au fost rezolvate.
„Nu sunt animale!”
- Vă puteți imagina: va îmbrăca o vestă antiglonț, va lua o mitralieră și muniție, dar piciorul lui nu funcționează. Cum va apăra țara noastră cu un singur picior? (plângere din 7 iulie 2025).
- Am o rană gravă la cap. Un șrapnel mi-a străpuns sistemul nervos central. De ce nu m-au externat? Mă doare capul în permanență și nu pot gândi limpede!!! De ce vor să mă trimită din nou în misiune? (plângere din 19 august 2025).
- Se pare că bărbații mobilizați nu au dreptul să fie lăsați la vatră – sau chiar să trăiască. (plângere din 15 iulie 2025).
- Medicul a fost nepoliticos, lipsit de respect și a declarat deschis că au primit ordin să îi considere pe toți apți pentru serviciul militar. (plângere din 22 iulie 2025).
Într-o plângere din 27 august, mama unui soldat, Oxana Krasnova, a atașat un videoclip filmat de fiul ei, în care acesta apărea împreună cu un camarad, legați cu cătușe de un copac timp de patru zile, fără hrană, apă sau acces la toaletă. Ea a implorat: „Nu sunt animale!”.
Ea a făcut publică povestea și pe rețelele de socializare, spunând că fiul ei și camaradul său au fost pedepsiți pentru că au refuzat să participe la o misiune sinucigașă care presupunea să facă o fotografie cu un steag rus pe teritoriul controlat de Ucraina.
Contactat de NYT, fiul femeii, Ilaa Gorkov, a spus că a filmat videoclipul în apropiere de Kreminna, Ucraina, după ce a ascuns un telefon în mânecă. El spune că a fost eliberat doar datorită unei rude cu relații în serviciile de securitate ruse. El a spus că a angajat un avocat și refuză să se întoarcă la unitatea sa, deoarece acest lucru „ar fi ca și cum mi-aș semna propria condamnare la moarte”.