Infografic Indexarea pensiilor în ultimii 10 ani. Cinci guverne, șase prim-miniștri și 11 ajustări ale pensiilor: de la 1,07% la 15%
În fiecare an, în luna aprilie, tradițional se indexează pensiile și prestațiile sociale. Indiferent de culoarea politică, partidele politice aflate la guvernare au folosit această măsură legislativă drept motiv de reușită publică. În acest context, Ziarul de Gardă a analizat mecanismul creșterii prestațiilor sociale din ultimii 10 ani și oferă un grafic-radiografie a „grijii guvernanților față de popor”.
Astfel, în aprilie 2015, cabinetul de miniștri era condus de către Chiril Gaburici. În baza răspunsului oferit de către reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale, acesta a indexat pensiile cu 7,95%. Gaburici a fost învestit în funcție de către membri ai fracțiunilor PLDM, PDM și PCRM.
În 2016, coeficientul de indexare a constituit 10,1%, în fruntea Guvernului, aflându-se Pavel Filip, țara fiind condusă de o alianță formată în jurul PDM (Candidatura lui Pavel Filip a fost votat de către fracțiunea PD, formată din 20 de deputați, fracțiunea PL, formată din 13 deputați, 14 transfugi din PCRM, care formaseră platforma parlamentară „Social-Democrată, opt deputați PLDM și doi parlamentari care plecaseră din PLDM).
În 2017, același cabinet de miniștri a indexat pensiile cu 6,8%.
Un an mai târziu (2018), coeficientul de indexare a constituit 6,6%.
O descreștere a fost înregistrată și în anul următor. În 2019, cabinetul Filip a indexat pensiile cu 5,3%, la guvernare fiind – PDM.
În 2020, în fruntea Guvernului se afla economistul Ion Chicu. Acesta a fost învestit în funcție de PSRM și PDM. În acel an, coeficientul de indexare a constituit 4,83%.
Cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, la 1 octombrie, în același an, același guvern Chicu a mai indexat o dată pensiile, cu un coeficient de 1,07%, aceasta fiind cea mai mică indexare din ultimii 10 ani.
Inițiativa privind indexarea de două ori pe an a pensiilor a venit de la Igor Dodon, președintele de atunci, tot el, candidat la alegerile ce urmau să se desfășoare peste o lună, la 1 noiembrie.
În 2021, după demisia lui Chicu, în fruntea Guvernului, în calitate de premier interimar, a ajuns Aureliu Ciocoi. La guvernare era aceeași coaliție, iar miniștrii din Guvernul Chicu și-au păstrat fotoliile. În 2021, pensiile au cunoscut o indexare de 3,86%.
În 2022, fotoliul de prim-ministru era ocupat de Natalia Gavrilița, iar țara era guvernată de PAS. În acel an, pensiile au fost indexate cu 13,94%, totodată, a fost inclusă o majorare de 171,71 lei, potrivit răspunsului de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
În aprilie 2023, pensiile sunt indexate cu 15%. Premier era Dorin Recean, care preluase mandatul cu o lună mai devreme, după demisia Nataliei Gavrilița.
În 2024, aceeași guvernare anunță o indexare a pensiilor de 6%, inclusiv o majorare de 12,41 lei, potrivit răspunsului recepționat de la reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Pensiile nu au fost indexate la valoarea inflației, așa cum prevede legea pentru că statul nu a avut bani.
În anul 2025, în al treilea an de mandat, Guvernul Recean a anunțat o indexare a pensiilor de 10%, inclusiv o majorare cu 1,92 lei, sub aceeași guvernare PAS.
Din 1 iulie 2024, vârsta standard de pensionare pentru femei este 61 de ani, iar stagiul complet de cotizare – 34 de ani. Totodată, pentru bărbați, vârsta de pensionare constituie 63 de ani, iar stagiul de cotizare – 34 de ani. Pentru femei, vârsta de pensionare va crește treptat, cu jumătate de an pe an, până o va egala pe cea a bărbaților, în 2028.
Potrivit datelor CNAS, în R. Moldova, până la 1 aprilie 2025, înainte de indexare, existau, în total 670 671 beneficiari de pensii, dintre care, 421 071 – femei, iar 249 600 – bărbați. Cele mai multe pensii oferite sunt cele pentru limita de vârsta – 528 556, dintre care 350 965 fiind femei, iar 177 591 fiind bărbați.
