„Este o insultă la adresa memoriei victimelor.” Cum manipulează Ilan Șor trecutul tragic al Moldovei pentru a servi prezentul politic pro-Kremlin

Oligarhul fugar Ilan Șor a stârnit indignare după ce, pe canalele de Telegram afiliate blocului său politic, a afirmat că planul Ministerului Culturii de comemorare a victimelor represiunilor comuniste ar fi o formă de „vânzare a țării fasciștilor”. Potrivit lui Șor, guvernarea Sandu ar urmări să-i convingă pe moldoveni că „Hitler este un eliberator”, iar Antonescu și Bandera – eroi. „Maia Sandu și lacheii ei fără rădăcini au pornit, în mod firesc, să șteargă memoria poporului”, a scris Șor. 

Afirmațiile, respinse categoric de istorici și organizațiile victimelor regimului comunist, sunt parte a unui discurs politic care, spun experții consultați de Ziarul de Gardă, servesc intereselor propagandistice ale F. Ruse. Ziarul de Gardă a consultat istorici, experți și supraviețuitori ai deportărilor staliniste pentru a analiza declarațiile oligarhului fugar Ilan Șor și implicațiile politice ale negării represiunilor comuniste. 

Asociația Foștilor Deportați: „Este o insultă la adresa memoriei victimelor”

Într-un apel public, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din R. Moldova condamnă cu fermitate declarațiile lui Ilan Șor și ale sateliților săi, acuzându-i de manipulare și negaționism istoric:

„Aceste declarații constituie o insultă directă la adresa memoriei victimelor deportărilor, foametei organizate, arestărilor arbitrare, execuțiilor extrajudiciare și a altor forme de represiune comunistă. Afirmarea că un plan național dedicat comemorării victimelor comunismului ar promova nazismul este o manipulare periculoasă și cinică.”

Asociația reamintește că prin Hotărârea Guvernului din 24 iunie 2025, R. Moldova și-a asumat un plan de acțiuni pentru promovarea memoriei victimelor represiunilor comuniste, conform Legii nr. 1225 din 1992 privind reabilitarea acestora.

„Negarea represiunilor comuniste reprezintă o formă de negaționism istoric și o sfidare intolerabilă a suferinței a sute de mii de oameni care au fost victime ale unui regim ce a anihilat drepturile și viețile cetățenilor săi. A încerca să transformi memoria acestor victime într-un instrument politic de dezinformare este o dovadă de cinism și lipsă de respect față de adevărul istoric. 

În contextul actual, când acest mesaj a fost preluat de sateliții unor formațiuni politice cu reprezentare parlamentară, comunitatea victimelor represiunilor politice atestă un val de declarații pline de ură și dispreț față de sutele de mii de oameni care au avut de suferit de pe urma foametei organizate în anii 1946–1947 sau a sutelor de mii de victime deportate în Siberia în cele trei valuri de deportări, precum și a altor atrocități comise de regimul sovietic. 

Pe cale de consecință, solicităm dlui Ilan Șor aducerea scuzelor publice față de memoria victimelor represiunilor politice comise de regimul comunist”, se arată în apel.

„Șor mixează crimele nazismului cu cele ale comunismului”

Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postică, subliniază că Șor relativizează crimele comunismului pentru a le diminua:

„Este o provocare ordinară. Dumnealui provoacă comunitatea, împreună cu victimele regimului nazist, pentru a fi atacat. Dar noi nu vom cădea împreună în capcana sa. Au existat două regimuri totalitare care au comis atrocități – nazismul și comunismul. A le amesteca pentru a diminua crimele unuia este inadmisibil.”

Postică mai adaugă faptul că, din punct de vedere istoric, și comunitatea evreiască a suferit grav de pe urma represiunilor comuniste, în special între 1940–1947, fapt trecut sub tăcere de Șor.

„Această relativizare a crimelor comise de regimul comunist sub nicio formă nu poate fi tolerată. Ea trebuie să fie condamnată în mod ferm și de aceea noi am solicitat ca Codul Penal să fie modificat prin introducerea unei sancțiuni penale pentru negarea sau diminuarea crimelor comunismului”, punctează Postică.

„Un discurs copy-paste din manualul de propagandă rusă”

Istoricul Ștefan Bejan, expert la Watchdog.md, consideră că retorica lui Șor este o copie fidelă a narațiunilor promovate de regimul putinist: „Este o distorsionare gravă a realității istorice. Astfel de afirmații scuipă pe suferința zecilor de mii de oameni deportați, înfometați, întemnițați sau executați. Regimul lui Putin încearcă să reabiliteze epoca stalinistă, prezentând-o ca pe o perioadă de stabilitate. Dar chiar și URSS, după moartea lui Stalin, a recunoscut o parte din crime și a amnistiat zeci de mii de victime.”

„Păstrarea vie a memoriei acestor tragedii este o datorie morală a societății, un instrument prin care noi educăm societatea în mod democratic, pentru că, fără cunoașterea trecutului, societatea riscă să repete greșelile istoriei. Comemorarea victimelor nu este despre ură sau răzbunare, ci despre asumare. Este datoria noastră morală să apărăm memoria colectivă și să educăm democratic. Iar manipularea istorică trebuie demontată sistematic, de fiecare dată”, menționează Bejan.

Mărturie: „Unii au fost condamnați la moarte, alții – la ani grei de pușcărie”

Valentina Sturza, ex-președinta Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, a fost ea însăși victima deportărilor. Mai mult, a fost deportată de două ori, împreună cu familia. Potrivit  acesteia, declarațiile lui Ilan Șor sunt deopotrivă ofensatoare și periculoase:

„Șor a furat banii oamenilor care au muncit și acum mai are curajul să insulte victimele regimului comunist? Sovieticilor le trebuia bucățica asta de Moldovă, să o ia și să o distrugă complet. Au venit ca uliii și s-au aruncat asupra persoanelor care erau gospodari, care munceau din zori până în noapte pentru gospodăriile lor. Aveau case, aveau pământuri și munceau singuri. Toate persoanele care au fost deportate au suferit foarte mult. O parte au fost duși în Kazahstan, o parte au fost duși în pădurile siberiene. A fost deportată toată elita Basarabiei – primari, preoți, profesori, comercianți bogați, care aveau magazine, persoanele care erau înstărite. Nu se uitau la nimeni absolut. I-au luat pe toți la rând, fără să cruțe bolnavii, femeile gravide, copiii mici. Noi am fost primii care am fost deportați. Pe părinții noștri, la Tiraspol, i-au despărțit de familie și i-au dus în lagărele siberiene, unde unii au fost condamnați la moarte, alții – la ani grei de pușcărie. Tatăl meu a fost condamnat la 25 de ani, pentru că a fost primar și deputat în Parlamentul României.

Ceea ce face Șor e o agitație pentru Kremlin. Ca să nu stea închis, să nu-l pună la închisoare, el face agitație în folosul conducerii F. Ruse. Câți bani a furat din bugetul moldovenesc și toată lumea se miră cum, până în ziua de astăzi, el este la libertate și mulți alții care au fost părtașii lui, cu care el a lucrat, tot încă sunt la libertate. Eu îl condamn pe Șor și condamn și persoanele care îl susțin, ca pe cel mai mare hoț și cel mai mare bandit. Moscova îl ocrotește, lor le plac persoanele care sunt contra Basarabiei și a persoanelor devotate statului nostru”, afirmă Valentina Sturza.

R. Moldova condamnă atât nazismul, cât și comunismul

Asociația Foștilor Deportați amintește că R. Moldova are, din 2016, un cadru clar pentru studierea Holocaustului și condamnarea nazismului:

• Prin Hotărârea Parlamentului nr. 190 din 22 iulie 2016, a fost acceptat Raportul Comisiei Elie Wiesel (document public elaborat de o comisie internațională, pe baza căruia România a recunoscut oficial participarea sa la Holocaust);
• Prin Hotărârea Guvernului nr. 980/2020, a fost aprobat un plan național de promovare a memoriei Holocaustului și de combatere a antisemitismului;
• Codul Penal sancționează deja negarea Holocaustului cu până la 5 ani de închisoare (art. 176/1).

Planul de comemorare aprobat pe 24 iunie 2025 vizează completarea acestei politici memoriale prin condamnarea totalitarismului comunist. Niciuna dintre măsuri nu conține referiri la reabilitarea figurilor naziste, așa cum sugerează propaganda distribuită de Ilan Șor.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.