Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Eliminarea obligativității cunoașterii limbii române…

Eliminarea obligativității cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei, respinsă de Curtea Constituțională

Sursa: Captură foto Curtea Constituțională

Vineri, 2 octombrie, Curtea Constituțională (CC) a respins sesizarea depusă de mai mulți deputați ai Partidului Socialiștilor (PSRM), privind contestarea unui articol al Codului electoral care se referă la cunoașterea limbii române de către candidații la funcția de guvernator al Găgăuziei.

Deputații au cerut eliminarea sintagmei „și română” din Codul electoral, la articolul privind condițiile pe care trebuie să le întrunească persoanele care vor să candideze la funcția de bașcan al Găgăuziei.

„Se respinge sesizarea privind controlul constituționalității textului „și română” din articolul 161 alin. (4) din codul electoral, adoptat prin legea numărul 325, din 8 decembrie 2022, depusă de domnii , deputați în Parlamentul R. Moldova.

Se recunoaște constituțional textul și română din articolul 161 alin. (4) din codul electoral, adoptat prin legea numărul 325, din 8 decembrie 2022. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunii căi de atac”, a declarat președinta CC, Domnica Manole

Sesizarea a fost depusă de Igor Dodon, Grigorii Uzun, Ala Ursu-Antoci, Alla Pilipețcaia, Alla Darovannaia, Marcel Cenușa, Pavel Voicu, Bogdat Țîrdea, Grigore Novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco, deputați în Parlamentul R. Moldova.

În cadrul briefingului susținut după ședința CC, Domnica Manole a mai declarat:

„Stabilirea condiției cunoașterii limbii române de către candidatul la funcția de Guvernator nu poate fi considerată o condiție imprevizibilă. Inclusiv de capacitatea Guvernatorului de a comunica direct cu autoritățile centrale în limba oficială depinde funcționarea coerentă a statului și eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și autoritățile unității teritoriale autonome. Această condiție se înscrie în regimul juridic general al funcțiilor de demnitate publică și corespunde, în același timp, unei necesități concrete de exercitare efectivă a mandatului și de comunicare interinstituțională.

(…) Dacă aleșii locali sau demnitarii ar participa la activitatea organelor din care fac parte doar în mod formal, fără a cunoaște și a utiliza limba oficială la nivelul și în măsura necesare exercitării mandatului, nu ar putea fi asigurată îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor autorității publice respective care sunt prevăzute de lege.”