DW Summit climatic în Turcia cu participarea a aproape 200 de țări

Aproximativ 200 de state negociază la Antalya măsuri împotriva încălzirii globale. Germania susține un nou obiectiv energetic. Cancelarul federal Friedrich Merz nu participă însă la summit, scrie DW.

Aproape 200 de state se reunesc între 9 și 20 noiembrie în Antalya, cu prilejul ediției a 31-a a Conferinței ONU privind schimbările climatice. Reuniunea vine într-un moment în care, spun mulți experți, planeta înregistrează noi recorduri de temperatură, iar perspectivele limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius devin tot mai îndepărtate.

Negocierile se concentrează asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, accelerării tranziției energetice și sprijinirii țărilor vulnerabile, care suportă consecințele tot mai grave ale schimbărilor climatice.

Turcia este gazda oficială a conferinței, iar Australia conduce negocierile. La reuniunea care se întinde pe parcursul a 12 zile sunt așteptați peste 70 de șefi de stat și de guvern, alături de zeci de mii de diplomați, observatori și reprezentanți ai mass-media.

Organizatorii turci au lansat o campanie de promovare spectaculoasă, construită în jurul unor imagini dinamice, muzicii ritmate și efectelor vizuale, prin care Antalya este prezentată drept o destinație modernă, iar Turcia ca o țară preocupată de protecția mediului. Dincolo de această imagine atent pregătită, conferința are însă de înfruntat probleme stringente.

Anul 2026, aproape sigur peste pragul de 1,5 grade Celsius

Datele climatice publicate înaintea summitului arată amploarea provocărilor cu care se confruntă comunitatea internațională. Potrivit serviciului european Copernicus, anul 2026 va depăși aproape sigur pragul de 1,5 grade Celsius de încălzire globală față de perioada preindustrială.

Ar fi al doilea an în care se înregistrează o asemenea depășire după 2024. Experții subliniază însă că obiectivul climatic internațional nu este considerat definitiv depășit în urma unui singur an cu temperaturi atât de ridicate, deoarece evaluarea se face pe baza tendințelor pe termen lung.

Copernicus estimează că 2026 va fi, cel mai probabil, al doilea cel mai cald an de la începutul măsurătorilor. Există totuși o probabilitate de 20% ca anul în curs să depășească inclusiv recordul absolut stabilit în 2024. Media temperaturilor globale pentru perioada 2023–2026 ar urma să depășească pragul de 1,5 grade Celsius, potrivit estimărilor serviciului european.

Ultimele date lunare confirmă această tendință. Anul acesta a fost cea mai caldă lună octombrie înregistrată vreodată la nivel mondial, cu o temperatură medie globală la suprafață de 15,35 grade Celsius, cu 1,75 grade peste nivelul preindustrial. Temperaturile neobișnuit de ridicate au fost observate în special în estul și nord-estul continentului.

Recorduri și în oceane. Pacificul atinge temperaturi fără precedent

Creșterea temperaturilor afectează și oceanele, care absorb o parte importantă a surplusului de căldură acumulat în sistemul climatic. Potrivit Copernicus, temperatura medie a apei la suprafața mărilor, între paralelele de 60 de grade nord și sud, a ajuns în octombrie la 20,95 grade Celsius. Valoarea reprezintă un nou record pentru această lună, depășind precedentul maxim din octombrie 2023.

În Pacificul ecuatorial central și estic, regiune influențată puternic de fenomenul El Nino, temperatura apei a atins 29,94 grade Celsius, un maxim absolut. Nivelul este considerabil mai ridicat decât cel observat în timpul precedentelor episoade intense El Nino, inclusiv cele din 2015–2016 și 1997–1998.

Aceste evoluții amplifică îngrijorările legate de intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, de la valuri de căldură și secete până la precipitații abundente și inundații.

Zece ani de la Acordul de la Paris

Conferința de la Antalya are loc la un deceniu de la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris, la 4 noiembrie 2016.

Adoptat în 2015, acordul a stabilit angajamentul comunității internaționale de a menține încălzirea globală mult sub două grade Celsius față de perioada preindustrială și de a continua eforturile pentru limitarea acesteia la 1,5 grade. Or, la zece ani distanță, obiectivele asumate rămân departe de a fi îndeplinite.

Conform celor mai recente estimări ale Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), politicile climatice aplicate în prezent ar conduce la o încălzire globală de aproximativ 2,8 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Comisia Europeană își pregătește, la rândul său, viitoarele măsuri de adaptare la schimbările climatice luând în calcul un scenariu de încălzire cu trei grade Celsius.

În pofida acestor perspective, specialiștii avertizează că obiectivul de 1,5 grade nu trebuie abandonat. Reducerea cât mai rapidă a emisiilor rămâne esențială, deoarece fiecare fracțiune de grad de încălzire suplimentară poate agrava efectele schimbărilor climatice.

Turcia propune o accelerare globală a electrificării până în 2035

Una dintre inițiativele importante discutate la Antalya vizează transformarea modului în care lumea produce și consumă energie.

Turcia propune stabilirea unui nou obiectiv internațional prin care ponderea electricității în consumul final de energie să crească de la aproximativ 20% în prezent la 35 la sută până în 2035. Inițiativa urmărește înlocuirea treptată a combustibililor fosili, precum petrolul, gazele naturale și cărbunele, cu electricitate, în special în transporturi, încălzire și industrie.

Utilizarea mai extinsă a pompelor de căldură, a automobilelor electrice și a altor tehnologii bazate pe electricitate ar putea reduce considerabil emisiile de dioxid de carbon, datorită eficienței energetice superioare și diminuării consumului de combustibili fosili.

Guvernul german și-a anunțat sprijinul pentru această inițiativă. Ministrul federal al Mediului, Carsten Schneider, membru al Partidului Social-Democrat, a declarat că și alte state ar urma să se alăture propunerii turce.

Potrivit acestuia, tranziția către o utilizare mai largă a electricității ar putea aduce țărilor importatoare de combustibili fosili economii totale de aproximativ 400 de miliarde de euro anual. Schneider consideră că beneficiile nu se limitează la protecția climei, ci privesc și securitatea energetică și stabilitatea economică.

Ministrul german a atras atenția că actualele tensiuni geopolitice și șocurile de preț la benzină, motorină și gaze naturale reprezintă motive suplimentare pentru accelerarea tranziției energetice.

El a invocat conflictul din zona Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol, drept exemplu al vulnerabilităților generate de dependența de combustibilii fosili. În opinia sa, creșterea eficienței energetice și electrificarea reprezintă principalele instrumente pentru reducerea acestei dependențe.

Germania participă la negocieri fără cancelarul Friedrich Merz

În timp ce reprezentanții statelor încearcă să găsească soluții comune, participarea Germaniei la conferință este însoțită și de o controversă politică internă.

Ministrul Mediului, Carsten Schneider, este singurul membru al guvernului federal care reprezintă Germania la nivel ministerial la summitul din Antalya. Cancelarul Friedrich Merz nu participă la reuniunea liderilor mondiali, programată în perioada în care acesta împlinește 71 de ani.

Potrivit publicației Westfalenpost, Merz a declarat vineri seară că își va petrece ziua de naștere, miercuri, 11 noiembrie, la Berlin, unde va lua cina la un restaurant italian împreună cu soția și una dintre fiicele sale, venită în vizită. Inițial, cancelarul intenționa să participe la un concert la Filarmonica din Berlin, dar și-a schimbat planurile.

Merz, care are trei copii, un fiu și două fiice, și este bunic, a descris posibilitatea de a petrece timp cu o parte a familiei drept „un minunat cadou de ziua sa de naștere”. În cursul dimineții, el are programată și o ședință a cabinetului federal.

Guvernul german a invocat agenda încărcată a cancelarului, fără să prezinte motive detaliate pentru anularea participării sale la summit. Un purtător de cuvânt a explicat că, în stabilirea programului oficial, intervin întotdeauna interese și constrângeri diferite. Decizia a atras critici din partea mișcării pentru protecția climei Fridays for Future.