DOC Reforma APL II, în detalii. Cum va funcționa R. Moldova fără raioane și cum vor fi împărțite acestea între cele trei regiuni. Ce se întâmplă cu bugetele, școlile, spitalele, drumurile și bunurile locale

Unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II vor fi redenumite regiuni, iar cele 32 de raioane existente vor fi reorganizate în trei regiuni administrative: Nord, Centru și Sud. Totodată, va fi creat un nou municipiu – Taraclia.

Instituțiile și serviciile gestionate în prezent de raioane vor fi preluate de primării sau de autoritățile centrale, fără a fi însă mutate, urmând să rămână în aceleași localități și să fie în continuare accesibile cetățenilor. Bunurile aflate în proprietatea raioanelor vor trece, de asemenea, în administrarea primăriilor sau a autorităților centrale. Noile regiuni vor avea aparate administrative mai restrânse și bugete mai mici decât actualele administrații raionale, în timp ce municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra competențele existente.

Ziarul de Gardă prezintă principalele schimbări prevăzute în conceptul de reorganizare a administrației publice locale de nivelul II.

Din raioane, în regiuni

Prima schimbare anunțată de Guvern este ca unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II vor fi denumite regiuni.

„Crearea regiunilor este o etapă necesară în modernizarea R. Moldova – reducem numărul, birocrația și atribuțiile acestora. Mandatul regiunilor va fi unul restrâns, axat pe susținerea dezvoltării regionale și a cooperării între primării. Autoritățile regionale vor analiza prioritățile din aria geografică corespunzătoare și le vor sintetiza într-un plan de dezvoltare și într-un portofoliu de proiecte intercomunitare și regionale. Ele vor pregăti și implementa aceste proiecte împreună cu primăriile și vor oferi, la solicitare, asistență pentru proiectele locale ale primăriilor”, se arată în conceptul Guvernului.

Totodată, noile regiuni vor funcționa ca „parteneri-cheie și promotori direcți” în accesarea și implementarea programelor europene de coeziune, dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră.

„Serviciile prestate de actualele raioane nu vor fi transferate la sediul regiunilor, dimpotrivă – serviciile, ghișeele, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării sau de structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți. Regiunile vor planifica investițiile regionale și vor iniția proiecte”, scrie în conceptul Guvernului.

3 regiuni, 3 municipii de nivelul al doilea (Chișinău, Bălți și Taraclia) și UTAG

A doua schimbare este ca cele 32 de raioane vor fi reorganizate în trei regiuni administrative: Nord, Centru și Sud și municipiul Taraclia. Regiunile Nord, Centru și Sud vor reuni teritoriile a 31 de raioane, iar actualul raion Taraclia va fi reorganizat prin constituirea municipiului Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea distincte.

Totodată, Guvernul precizează că UTA Găgăuzia își va păstra nivelul special de administrare prevăzut de legislație. Delimitarea noilor regiuni va urma, în linii generale, configurația actualelor regiuni de dezvoltare, cu două excepții: raionul Taraclia și municipiul Bălți.

„Constituirea municipiului Taraclia ca unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea ține
seama de particularitățile etnoculturale și lingvistice ale zonei”, se explică în concept.

Noile regiuni vor avea consilii regionale alese direct de cetățeni. Președinții regiunilor vor fi aleși de consiliile regionale, din rândul consilierilor. Numărul consilierilor va fi stabilit în funcție de populația regiunii, conform pragurilor prevăzute de Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală.

• Regiunea Nord va cuprinde teritoriile a unsprezece raioane actuale: Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca și va avea 514 105 de locuitori. Sediul autorităților regionale respective este prevăzut în municipiu Bălți. Municipiul Bălți va rămâne însă o unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea și nu va face parte din Regiunea Nord. În consecință, populația și bugetul municipiului vor rămâne, de asemenea, separate de cele ale regiunii.
• Regiunea Centru va cuprinde teritoriile a treisprezece raioane actuale: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești și Ungheni și va avea 670 088 de locuitori. Sediul autorității regionale respective este prevăzut în municipiul Chișinău. Municipiul Chișinău nu este inclus în teritoriul, populația și bugetul regiunii.
• Regiunea Sud va cuprinde teritoriile a șapte raioane actuale: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Ștefan Vodă și va avea 280 237 de locuitori. Sediul autorității regionale respective este prevăzut în municipiul Cahul.
• Raionul Taraclia va fi reorganizat în municipiul Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Legea va stabili modul în care vor fi reprezentate localitățile din actualul raion, cum vor fi exercitate competențele de autoritate publică locală de nivelul al doilea și cum va fi asigurată finanțarea municipiului Taraclia.
• Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul juridic special. Taraclia, Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia nu vor face parte din cele trei regiuni.

Regiunile nu vor presta servicii

Instituțiile și serviciile actualelor raioane vor fi preluate de primării sau de autoritățile centrale și vor rămâne tot acolo unde sunt în prezent, „aproape de cetățeni”. Cetățenii vor continua să-și rezolve problemele de zi cu zi direct în localitatea lor. Primăriile vor prelua instituțiile raionale care prestează servicii locale, precum bibliotecile, muzeele, școlile de arte și taberele de odihnă. Autoritățile centrale vor prelua serviciile din domeniul lor de activitate conform reformelor sectoriale în curs de realizare.

„În procesul de reorganizare administrativă, Guvernul se asigură că prestarea serviciilor publice nu va necesita deplasarea cetățenilor, agenților economici sau a reprezentanților primăriilor la structurile regionale (…) Organizarea teritorială a sănătății, asistenței sociale, educației, gestionării deșeurilor și a celorlalte domenii va ține cont în continuare de nevoile beneficiarilor, infrastructură și eficiența prestării. Mai exact, niciun domeniu nu va fi obligat să-și redeseneze harta de furnizare a serviciilor, în funcție de noile regiuni administrative. Fiecare sector va continua să lucreze și să se organizeze după propriile criterii, fără a i se impune o hartă unică, de tip „șablon”, se subliniază în conceptul prezentat de Guvern.

Cine răspunde de fiecare serviciu și unde se adresează beneficiarul

Responsabilitățile raionale din domeniul educației urmează să fie preluate de Ministerul Educației și Cercetării, prin agențiile teritoriale pentru educație în cadrul reformei „RESTART în educație”. Administrarea școlilor și transportul școlar vor fi organizate conform calendarului sectorial de reformă prevăzut pentru 2027-2028. Familia va păstra relația cu școala pentru înscriere și activitatea curentă. Grădinițele și instituțiile extrașcolare locale rămân în responsabilitatea autorităților locale de nivelul întâi. Responsabilitățile raionale din domeniul asistenței sociale au fost preluate, în 2024, în cadrul reformei RESTART de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin agențiile teritoriale de asistență socială. Noul model asigură coordonarea și prestarea serviciilor și sprijinului pentru beneficiari prin intermediul Agențiilor Teritoriale de Asistență Socială.

Ministerul Sănătății exercită deja rolul de fondator al spitalelor raionale din teritoriile vizate de reorganizare. Legea ocrotirii sănătății plasează spitalele raionale în subordinea ministerului, cu excepția celor fondate de Comitetul executiv al Găgăuziei. Reforma administrației publice locale propusă păstrează această responsabilitate la minister și propune transferarea oficiilor medicilor de familie și centrele publice de sănătate către Ministerul Sănătății. Finanțarea serviciilor medicale va continua conform mecanismelor existente în domeniul sănătății și al asigurării obligatorii de asistență medicală. Pentru pacienți, accesul la serviciile medicale nu se va schimba ca urmare a reorganizării administrativ-teritoriale.Autoritățile regionale nu vor avea competențe în domeniul sănătății.

Atribuțiile raionale în domeniul transportului și administrării drumurilor nu vor fi transferate la regiuni. Aceste atribuții vor fi preluate de autoritățile locale de nivelul I și de instituțiile administrației publice centrale de specialitate, după caz. Drumurile care vor fi reclasificate prin lege drept locale vor fi transferate în administrarea autorităților locale de nivelul întâi. Celelalte vor fi administrate de Societatea pe Acțiuni „Administrația Națională a Drumurilor”.

Pentru apă, canalizare și colectarea deșeurilor, oamenii și întreprinderile vor continua să se adreseze operatorilor care prestează aceste servicii. Contractele, facturile, cererile și reclamațiile vor fi gestionate în continuare de operatorii responsabili, sub responsabilitatea autorităților locale de nivelul întâi. Un operator va putea deservi localități din regiuni administrative diferite. Regiunile vor putea sprijini proiecte comune în aceste domenii, fără să devină furnizori de servicii. Noua organizare administrativă nu va impune modificarea contractelor existente.

Pentru poliție, intervenții de urgență și justiție, oamenii se vor adresa în continuare direct instituțiilor competente. Regiunile nu vor avea atribuții în aceste domenii, astfel că cetățenii nu vor trebui să se adreseze administrației regionale pentru a accesa aceste servicii. Reorganizarea raioanelor nu presupune mutarea secțiilor de poliție, a unităților de intervenție, a procuraturilor sau a instanțelor de judecată la sediile celor trei autorități regionale.

Sprijinul metodologic în procesul bugetar acordat primăriilor de raioane va fi asigurat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul subdiviziunilor sale, cu asigurarea continuității activității. Ministerul Finanțelor va oferi îndrumare metodologică și va centraliza informațiile bugetare, asigurând resursele umane și accesul la sistemele necesare.

Bunurile locale – administrate de primării

Bunurile aflate acum în proprietatea raioanelor vor urma serviciile și instituțiile preluate de primării sau de autoritățile centrale. Astfel, bunurile destinate serviciilor locale vor rămâne în administrarea primăriilor. De regulă, acestea vor reveni primăriilor orașelor de reședință ale actualelor raioane sau a altor primării care vor prelua serviciul.

„Pentru un serviciu care va fi transferat în administrarea serviciilor desconcentrate, bunurile necesare funcționării vor reveni instituției desemnate să îl asigure. Transferul bunurilor va fi realizat cu respectarea cadrului legal și a procedurilor corespunzătoare”, scrie în concept.

Costuri mai mici de administrare, aparat birocratic mai mic

Regiunile vor avea aparate administrative și bugete mai mici decât administrațiile raionale pe care le înlocuiesc. Structura lor va corespunde mandatului restrâns focusat pe dezvoltare regională și sprijin pentru primării. Regiunile vor angaja specialiști pentru planificare strategică, cooperare, pregătirea și implementarea proiectelor cu accent pe atragerea și valorificarea fondurilor europene.

Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra competențele existente. Taraclia va avea statut de municipiu de nivelul al doilea, cu competențe ce urmează a fi definite. Restrângerea mandatului și transferurile prevăzute pentru cele trei regiuni (Nord, Centru, Sud) nu se aplică municipiilor Chișinău și Bălți. UTA Găgăuzia își păstrează statutul juridic special și competențele prevăzute de acesta.

Zece responsabilități ale noilor regiuni

Guvernul propune zece competențe pentru dezvoltarea regională și sprijinirea primăriilor. Acestea vizează planificarea, cooperarea, pregătirea și implementarea proiectelor. În funcție de proiect, administrația regională va acorda asistență sau va participa ca beneficiar ori partener. Sarcinile și resursele vor fi stabilite prin acord.

• Stabilește prioritățile de dezvoltare regională împreună cu primăriile
• Planifică dezvoltarea regională în conformitate cu nevoile comunităților
• Pregătește și realizează proiecte regionale împreună cu primăriile
• Facilitează dezvoltarea economică regională și locală
• Sprijină promovarea comună a turismului
• Facilitează acordurile de cooperare intercomunitară și transfrontalieră
• Analizează nevoile și raportează rezultatele proiectelor regionale
• Atrage finanțări pentru proiectele primăriilor și ale regiunii
• Oferă asistență pentru proiectele gestionate de primării
• Sprijină, la solicitarea primăriilor, organizarea în comun a serviciilor locale

Agențiile de dezvoltare regională

Regiunile vor colecta și analiza prioritățile primăriilor, vor facilita cooperarea, vor pregăti și implementa proiecte regionale. Primăriile vor realiza proiecte locale și intercomunitare, cu sprijinul regiunii – atunci când îl solicită. În schimb, Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) vor fi responsabile de gestionarea programelor de finanțare.

„Guvernul propune pregătirea ADR-urilor pentru preluarea atribuțiilor de autoritate de management. Inițial, acestea vor exercita funcții delegate, în calitate de organisme intermediare. Nevoia acestui rol apare odată cu pregătirea R. Moldova pentru gestionarea programelor europene. Instituția care gestionează programul trebuie să aibă responsabilități distincte de cele ale autorităților care realizează investițiile”, se arată în conceptul elaborat de Guvern.

R. Moldova se va inspira din experiența României, adaptând modelul la specificul și realitățile țării noastre. În cazul R. Moldova, această etapă va permite ADR-urilor să acumuleze experiența necesară înainte de a prelua responsabilitatea pentru un întreg program regional. Astfel, rolul de organism intermediar și cel de autoritate de management presupun responsabilități diferite.

Un buget regional mai redus, pentru planificare și proiecte comune

În anul 2025, cele 32 de bugete raionale au constituit 9,156 miliarde de lei, dintre care 7,049 miliarde de lei, sau 77,0%, au reprezentat transferuri cu destinație specială pentru învățământ, inclusiv pentru școlile sportive. În cadrul reformei, resursele financiare destinate învățământului vor urma responsabilitățile atribuite autorităților competente, respectiv noilor Agenții Teritoriale în Educație, în conformitate cu reforma RESTART în educație. Prin urmare, aceste resurse nu vor fi incluse în bugetele noilor regiuni, care vor reflecta competențele și responsabilitățile atribuite acestora.

„Bugetele celor trei regiuni vor fi mai mici decât bugetele cumulate ale raioanelor reorganizate. Bugetele celor 31 de raioane comasate nu reprezintă punctul de referință pentru formarea bugetelor pentru cele trei noi regiuni, întrucât o parte importantă a competențelor, instituțiilor și serviciilor vor fi transferate către alte autorități publice. Bugetele regionale vor asigura funcționarea aparatului propriu, elaborarea și realizarea strategiilor și planurilor de dezvoltare, pregătirea documentației de proiect, activitatea de sprijin pentru primării pentru elaborarea proiectelor, asigurarea cofinanțării pentru proiectele mari de dezvoltare, precum și pentru alte competențe atribuite conform legii”, se arată în concept.

Regiunile și primăriile vor putea accesa finanțări pentru proiecte de dezvoltare regională, locală și intercomunitară, inclusiv din programe europene, în funcție de atribuțiile lor și de condițiile de eligibilitate ale fiecărui program. Regiunile se vor concentra pe proiectele de interes regional, iar primăriile – pe proiectele locale și intercomunitare. ADR-urile vor continua să gestioneze și să monitorizeze programele de dezvoltare regională, potrivit atribuțiilor stabilite de lege.

Planul de implementare

Guvernul propune aprobarea pachetului legislativ în Parlament în octombrie 2026. Pachetul va reglementa cele cinci schimbări, statutul municipiului Taraclia, competențele, transferurile de instituții și servicii către alte niveluri de administrație publică.

Dispozițiile tranzitorii vor stabili termenele și succesorii, pentru transferarea instituțiilor și serviciilor către noile autorități responsabile. Reorganizarea nivelului al doilea al administrației publice locale va fi realizată în paralel cu consolidarea
unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi. La 31 august 2026 s-a încheiat etapa locală a procesului decizional privind amalgamarea voluntară.

Pe 2 septembrie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că 561 de primării din R. Moldova au adoptat decizii finale de amalgamare voluntară, numărul reprezentând 63% din totalul primăriilor din țară. Tot atunci, Buzu a susținut că următoarea etapă vizează 254 de primării, care vor trece la amalgamarea normativă. În rezultat, în anul 2027, numărul primăriilor va ajunge, estimativ, la 292.

Ulterior, pe parcursul anului 2027, vor fi promovate modificările necesare pentru redistribuirea și delimitarea competențelor, ajustarea sistemului finanțelor publice locale, organizarea administrației publice locale și corelarea legislației sectoriale și a actelor normative subordonate legii cu noua structură administrativ-teritorială.

Cadrul normativ aferent reformei va fi elaborat și consultat cu respectarea procedurilor legale de transparență, avizare și expertizare. Proiectele de acte normative vor fi elaborate, avizate, supuse expertizelor prevăzute de lege și consultate public înainte de aprobarea de către Guvern, cât și la etapa de legiferare la nivelul Parlamentului. Pe lângă consultările desfășurate în comunitățile vizate de procesele de amalgamare, cetățenii, autoritățile administrației publice locale și ceilalți actori interesați vor putea formula propuneri și observații în cadrul procedurilor generale de transparență decizională. Pro

Reforma administrației publice locale a fost lansată de Guvern la începutul anului 2026 și urmărește consolidarea capacității administrative a primăriilor și îmbunătățirea serviciilor publice.