De la trei puncte la „trădare națională”: Cum a fost transformat Eurovisionul într-un conflict între România și R. Moldova
Scandalul provocat de cele trei puncte acordate României de juriul din R. Moldova la Eurovision a depășit rapid zona unei simple nemulțumiri legate de un concurs muzical. În spațiul online, discuția a fost împinsă spre acuzații de „nerecunoștință”, „trădare” și „ruptură” între românii de pe cele două maluri ale Prutului. Ziarul de Gardă a discutat cu jurnalista din România, Codruța Simina, specializată pe documentarea rețelelor de propagandă și radicalizare online, despre mecanismele prin care o emoție reală poate fi amplificată artificial.
„Nu dăm burse pentru trei puncte la Eurovision”
Discuția a pornit de la reacțiile apărute după ce juriul din R. Moldova a acordat doar trei puncte României la Eurovision. În același timp, publicul din R. Moldova a oferit României punctaj maxim, însă acest detaliu a fost trecut cu vederea în valul de critici.
În spațiul public au apărut mesaje care au prezentat votul juriului drept o dovadă de „nerecunoștință” față de România, invocând bursele, granturile, cetățenia română, sprijinul energetic sau alte forme de ajutor oferite de București R. Moldova.
Codruța Simina spune că acest tip de argument este profund problematic.
„Nu dăm burse pentru alea trei puncte. România nu ajută Moldova pentru beneficii suplimentare. E o decizie strategică, o decizie geopolitică. Peste toate astea, împărțim o limbă și suntem acasă și de o parte, și de cealaltă a Prutului”, a explicat jurnalista.
Potrivit ei, narațiunea „noi v-am dat, voi nu ne dați înapoi” este nu doar ipocrită, ci și periculoasă, pentru că transformă relația dintre România și R. Moldova într-un calcul de recompense și datorii simbolice.
Cum se vede amplificarea artificială
Codruța Simina explică faptul că un semn clar al amplificării artificiale apare atunci când „bucățele de realitate” ajung să fie preluate de lideri politici sau actori publici cu agendă extremistă ori populistă.
În cazul Eurovision, o nemulțumire inițială, exprimată inclusiv de persoane bine intenționate, a fost împinsă spre o zonă radicală: de la criticarea unui juriu s-a ajuns la acuzații de trădare și la ideea unei rupturi între România și R. Moldova.
„Poveștile dezinformative nu au nevoie să fie coerente, consecvente sau logice. Ele țintesc emoții, nu logica”, spune Codruța Simina.
Ea explică faptul că astfel de mesaje funcționează tocmai pentru că ating frustrări, sensibilități identitare și reflexe emoționale. În loc să discute despre decizia unui juriu format din câteva persoane, discursul public a fost împins spre generalizări despre „moldoveni”, „români”, „frați” și „trădare”.
Cui folosește conflictul artificial
Întrebată cui îi convine un conflict artificial între România și R. Moldova, Codruța Simina a răspuns direct: Rusiei.
„În Europa de Est, întotdeauna când se ceartă niște oameni care fie vorbesc aceeași limbă, fie împart același teritoriu, de obicei se bucură Rusia. Pentru că asta înseamnă vulnerabilitate pentru țara respectivă, pentru zona respectivă”, a explicat ea.
Jurnalista a comparat mecanismul cu alte tensiuni regionale, inclusiv cu discursurile de învrăjbire dintre români și maghiari. Potrivit ei, astfel de rupturi nu apar spontan, ci sunt alimentate politic și folosite ca armă.
