„Condiții minunate sunt atunci când nu ești bombardat”. Cum sunt primiți refugiații ucraineni în diferite țări
Mai bine de un an Ucraina este cuprinsă de război. Începând cu 24 februarie 2022, din cauza agresiunii rusești în fiecare zi mor oameni, sunt distruse orașe și familii. Milioane de ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească casele, să fugă din calea bombardamentelor și să scape de ocupație. Unii s-au întors înapoi, alții așteaptă sfârșitul războiului, iar mulți au rămas fără locuințe. Potrivit ONU, până la începutul lunii martie 2023, în Europa și-au găsit refugiu peste 8 milioane de ucraineni. Cum refugiații și-au ales țara de destinație și cum sunt primiți acolo?
R. Moldova: un rol important le revine voluntarilor
De la începutul războiului, peste 600.000 de cetățeni ai Ucrainei au trecut prin R. Moldova. În prezent, în țară au rămas circa 100.000 de refugiați. Printre motivele pentru care ucrainenii aleg Moldova se numără, desigur, proximitatea geografică, în special pentru oamenii din regiunea Odesa, limba și, cel mai important, dorința moldovenilor de a ajuta refugiații din țara vecină.
„Vrem să le mulțumim moldovenilor pentru o primire atât de călduroasă. Ne-au primit în casele lor, ne-au hrănit, ne-au oferit toate cele necesare și un acoperiș deasupra capului. La graniță, oamenii au venit la noi, au bătut la geamul mașinii și ne-au întrebat dacă vrem ceai, cafea, dacă vrem să mâncăm, dacă avem unde să mergem, dacă ne-am rezervat un apartament. Știi, a fost atât de frumos și emoționant. Până la lacrimi. Fiecare persoană pe care am întâlnit-o ne-a întrebat cum ne poate ajuta”, spune Alexei, refugiat din Odesa.
Moldovenii au găzduit 80% din ucrainenii care au fugit de război în țara noastră. Alte câteva mii de persoane au ajuns în centrele de plasament pentru refugiați. Moldova nu era pregătită pentru un asemenea aflux de refugiați, dar datorită inclusiv a voluntarilor, a făcut față cu succes crizei, susține Dmitri Lekarțev, președintele Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova.
„În sfârșit, voluntarii din țara noastră și-au demonstrat puterea, or un număr atât de mare de oameni s-a unit pe bază de voluntariat și a dorit să contribuie la rezolvarea crizei, să ajute, să găzduiască refugiații, să-i transporte, să aducă lucruri, pături”, spune Dmitri.
Într-un an de război, au fost create mecanisme de asistență pe termen lung: au fost introduse indemnizații, refugiații din Ucraina au obținut dreptul la îngrijiri medicale gratuite în domeniul sănătății reproductive, a fost creată o procedură simplificată de angajare în câmpul muncii. Acum țara este în proces de introducere a statutului de protecție temporară.
Care este situația refugiaților din Ucraina în R. Moldova într-un an de război, citiți în articolul „Ziarului de Gardă”.
Polonia: lideră în numărul de ucraineni acceptați
Polonia este lideră absolută în numărul de ucraineni acceptați. 9,9 milioane de oameni s-au mutat în această țară începând cu 24 februarie 2022. Unii dintre ei au plecat mai departe, în alte țări europene, iar peste 7,9 milioane de oameni s-au întors acasă în Ucraina. Polonia atrage refugiații nu numai prin proximitatea geografică, ci și prin sistemul de asistență pentru refugiați. Țara oferă refugiaților statut de protecție temporară, o indemnizație de 40 de zloți (aproximativ 8 euro) pe zi, posibilitatea de a lucra.
„În Polonia sunt locuri de muncă. Sunt multe locuri de muncă pentru cei care vor să lucreze”, spune Evghenia din Dnipro. Acum caută un loc de muncă cu cazare, deoarece nu are bani pentru a-și închiria o locuință. Evghenia locuiește în cel mai mare centru de cazare pentru refugiați din Europa – complexul expozițional PTAK EXPO. Au fost create șase pavilioane uriașe ale centrului pentru a ține conferințe, târguri, prezentări de modă. Când a izbucnit războiul, PTAK EXPO și-a transformat imediat sediul într-o tabără pentru refugiații ucraineni. În cele mai fierbinți perioade, aici locuiau 8 mii de oameni. Acum sunt de 10 ori mai puțini.
În sala de cazare a centrului sunt instalate paturi pliante, situate la un metru și jumătate unul de celălalt. Unii și-au instalat paravane pentru a-și proteja spațiul personal. Zilnic aici oamenii primesc gratuit micul dejun, prânzul și cina.
„Știți, doar cei care părăsesc Ucraina de vest sunt îngroziți de aceste condiții de viață. Iar cei care au supraviețuit bombardamentelor, ascunzându-se în subsol cu copiii, se bucură când ajung aici. Aici nu suntem bombardați. Când nu ești bombardat, condițiile sunt minunate”, spune Anna. Ea a venit din Izium. „Sunt condiții superbe atunci când este cald, când există apă, când primești gratuit detergenți. Și nimic nu zboară deasupra ta. Nimeni nu a fost pregătit să ne ajute atât de mult. Dar ei ne ajută.”
Cu toate acestea, o parte din asistența gratuită acordată refugiaților din Polonia se reduce. Începând cu această lună, a intrat în vigoare o modificare a legii, potrivit căreia refugiații ucraineni din Polonia vor începe să plătească parțial pentru cazare și mese în aceste centre de cazare.
Citiți reportajul Euroradio de la cel mai mare centru de primire a refugiaților din Europa.
Lituania: alegerea celor care au cunoscuți în țară
Într-un an de război, Lituania a primit peste 74 de mii de refugiați ucraineni. Momentul cel mai fierbinte a fost în martie anul trecut, când aproximativ 2 mii de persoane intrau zilnic în țară. Lituania nu este țara de top în ceea ce privește numărul de refugiați acceptați. Spre deosebire de Moldova și Polonia, Lituania este, de regulă, aleasă de cei care au legături de lucru sau personale în această țară.
Aliona Podolinnaia din Odesa a sosit în Lituania pe 5 martie împreună cu fiica sa de trei ani și mama de 75 de ani. Aliona a lucrat timp de 9 ani într-o companie cu sediul în Lituania, care se ocupa cu transportul de mărfuri din porturile din sudul Ucrainei. Șeful lituanian a întâlnit-o la graniță, a ajutat-o cu locuință și cu grădiniță pentru fiica ei.
Din cauza războiului și a închiderii tuturor porturilor, Aliona a trebuit să-și părăsească lucrul de dinainte de război și să înceapă o carieră nouă. Ea a decis să deschidă în Vilnius un restaurant de sushi „7 Seas Sushi”. A fost „atât o dorință, cât și o nevoie”, spune Aliona. Ea glumește că, pe lângă vremea rea de la Vilnius, este și un alt dezavantaj pentru ea – lipsa de sushi gustos în „sensul cu care suntem obișnuiți în Ucraina”. Potrivit Alionei, mulți ucraineni și bieloruși din Lituania sunt de acord cu ea în privința aceasta.
Deschiderea unei afaceri în Vilnius a durat doar două luni și jumătate și nu a cauzat probleme speciale: statutul de protecție temporară pentru ucraineni oferă un număr imens de drepturi și oportunități: dreptul la muncă, asistență medicală, activitate individuală și chiar înființarea de întreprinderi.
Citiți poveștile a două ucrainence care, în urmă cu un an, au fugit în Lituania de agresiunea rusă, în materialul din Novaya Gazeta Baltia.
Georgia: oprire scurtă
160 de mii de ucraineni au intrat în Georgia într-un an de război. Majoritatea sunt din estul Ucrainei, de pe teritoriile ocupate de Rusia. Acești oameni au fost nevoiți să fugă din calea războiului și ocupație prin Rusia, ocolind taberele de filtrare.
Ekaterina Talalai din Mariupol împreună cu familia ei au reușit să părăsească orașul pe 19 martie. Au trecut „filtrarea” în Novoazovsk. Acolo, spune ea, totul a mers nu prea rău, s-au uitat doar la documente, dar la granița rusă au fost supuși unui control mai serios. „Bărbații au fost scoși unul câte unul, erau verificați dacă au urme de arme, tatuaje, telefoane, computere și au pus o mulțime de întrebări, mai ales provocatoare: au luptat sau nu, ce părere au despre război etc. Apoi venea o altă persoană, chiar ducea oamenii separat și le punea din nou aceleași întrebări, că poate cineva ar da răspunsuri diferite, ca să fie prins”, spune Ekaterina.
În primele câteva luni, ucrainenii care au sosit în Georgia au fost cazați în hoteluri puse la dispoziția lor de stat, unii au fost ajutați de persoane fizice și de hoteluri private. O mică parte din refugiați au fost primiți de prieteni sau rude. Din august, programul de cazare și catering din Tbilisi a fost închis.
Potrivit autorităților, începând cu 15 iulie a fost lansat un program de sprijin socio-economic pentru cetățenii ucraineni care locuiesc în Georgia, în cadrul căruia sunt alocate 300 de lari (aproximativ 105 dolari) per familie și 45 de lari (aproximativ 16 dolari) per persoană pe lună. Este aproape imposibil să închiriezi un apartament în Georgia cu 300 de lari.
În Georgia nu există un statut special pentru refugiații ucraineni. Ucrainenii pot cere statutul de refugiat, dar nu are sens, cel puțin pentru cei care nu vor să locuiască acolo mai mult timp. Foarte puțini refugiați rămân în Georgia pe o perioadă îndelungată, majoritatea dintre ei pleacă mai departe în alte țări.
Ekaterina și soțul ei planifică să plece în Canada. Soțul ei a obținut un loc de muncă acolo. „El va lucra la instalarea ferestrelor. Voi găsi și eu ceva. Fiul meu va sosi mai târziu cu vecinii noștri. Am fost împreună aici, vom fi împreună și acolo”, spune Ekaterina.
Citiți istoriile refugiaților ucraineni din Georgia în articolul din JAMnews.
Autori: Svetlana Kozlova, Olga Bulat, Andrey Voitovich, Nino Narimanishvili, Maradia Tsaava, Nino Memanishvili, Euroradio și Meydan TV
