CNN Kremlinul a intensificat măsurile de securitate pentru Putin, în contextul asasinatelor și temerilor de lovitură de stat: telefoane fără internet și controale sporite pentru cei din anturajul președintelui rus

Kremlinul a intensificat măsurile de securitate personală în jurul dictatorului rus Vladimir Putin, instalând sisteme de supraveghere inclusiv în locuințele unor lucrători. Noile măsuri au fost adoptate pe fondul unui val de asasinate ale unor înalți oficiali militari ruși și al temerilor privind o posibilă lovitură de stat, potrivit unui raport al unei agenții europene de informații, obținut de CNN.

Bucătarii, bodyguarzii și fotografii care lucrează pentru Putin au, de asemenea, interdicția de a folosi transportul public, scrie CNN. Vizitatorii liderului de la Kremlin sunt supuși unui control dublu, iar persoanele din anturajul lui Putin pot utiliza doar telefoane fără acces la internet.

O parte dintre aceste măsuri au fost introduse în ultimele luni, după uciderea unui general de rang înalt în decembrie 2025, incident care a declanșat tensiuni în vârful structurilor de securitate din Rusia. Potrivit CNN, aceste evoluții indică o neliniște tot mai mare la Kremlin, pe fondul problemelor interne și externe în creștere, inclusiv dificultăți economice, semne tot mai vizibile de nemulțumire și eșecuri pe frontul din Ucraina.

Potrivit raportului, oficialii de securitate ruși au redus drastic numărul locațiilor pe care Putin le vizitează în mod regulat. El și familia sa nu mai merg la reședințele obișnuite din regiunea Moscovei și de la Valdai, reședința de vară a președintelui rus.

De asemenea, liderul rus nu a vizitat nicio bază militară în acest an, în ciuda deplasărilor frecvente din 2025. Pentru a compensa aceste restricții, Kremlinul difuzează imagini preînregistrate cu Putin, destinate publicului.

De la începutul războiului provocat de Rusia în Ucraina, Putin petrece săptămâni întregi în buncăre modernizate, adesea în regiunea Krasnodar, situată la Marea Neagră, la câteva ore de Moscova, mai arată raportul consultat de CNN.

Scurgerile de informații apar într-un moment în care percepția unei crize la Kremlin este în creștere, la patru ani de la declanșarea războiului brutal și considerat de mulți drept un eșec.

Pierderile Rusiei, estimate de statele occidentale la aproximativ 30 000 de morți și răniți lunar, coroborate cu avansurile teritoriale limitate și atacurile repetate cu drone ale Ucrainei în interiorul Rusiei, au dus conflictul la un nivel pe care mulți îl consideră nesustenabil. Chiar duminică seară, o dronă a lovit un bloc de locuințe într-un cartier de lux din vestul Moscovei, potrivit autorităților locale și imaginilor de la fața locului.

Costul economic al războiului devine tot mai evident – întreruperile frecvente ale rețelelor mobile în marile orașe provoacă nemulțumirea chiar și în rândul clasei burgheze pro-Putin, sugerând că efectele conflictului încep să afecteze și elita urbană, până acum relativ protejată. Raportul oferă detalii rare despre preocupările Moscovei privind deteriorarea securității interne. Totodată, descrie tensiuni în cadrul conducerii militare și de securitate, legate de responsabilitatea pentru protecția oficialilor de rang înalt – aspect care ar fi determinat revizuirea protocoalelor de securitate ale lui Putin și extinderea măsurilor sporite de protecție pentru încă zece comandanți de rang înalt.

„Risc de lovitură de stat”

Raportul consultat de CNN arată că, de la începutul lunii martie 2026, „Kremlinul și Vladimir Putin însuși sunt preocupați de posibile scurgeri de informații sensibile, precum și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat împotriva președintelui rus. Acesta se teme în mod special de utilizarea dronelor într-o posibilă tentativă de asasinat, inclusiv din partea unor membri ai elitei politice ruse.”

Cea mai surprinzătoare concluzie vizează însă pe fostul apropiat al lui Putin, Serghei Șoigu. Fostul ministru al Apărării, în prezent secretar al Consiliului de Securitate, „este asociat cu riscul unei lovituri de stat, întrucât păstrează o influență semnificativă în cadrul conducerii militare de vârf”, se arată în raport.

Documentul menționează și arestarea, pe 5 martie, a fostului adjunct și aliat apropiat al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, considerată „o încălcare a acordurilor tacite de protecție între elite, slăbind poziția lui Șoigu și crescând probabilitatea ca acesta să devină, la rândul său, ținta unei anchete judiciare”. Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat că Țalikov a fost reținut sub acuzații de delapidare, spălare de bani și luare de mită. Relatările despre corupția din elita militară sunt frecvente, dar s-au intensificat după începutul invaziei ruse în Ucraina.

Raportul nu oferă dovezi concrete pentru acuzațiile la adresa lui Șoigu, considerat anterior foarte apropiat de Putin, iar o eventuală încercare de înlăturare a dictatorului rus ar reprezenta o schimbare radicală de loialitate.

Putin a supraviețuit unei tentative anterioare de revoltă în iunie 2023, când liderul mercenarilor, Evgheni Prigojin, a condus un marș eșuat spre Moscova. Conflictele interne din elita de la Moscova sunt adesea subiect de speculații, dar rareori devin publice. În contextul prelungirii războiului din Ucraina și al scăderii sprijinului american pentru Kiev, serviciile europene de informații au motive clare să evidențieze tensiunile și suspiciunile crescânde din jurul Kremlinului, scrie CNN.

Natura acestor informații face ca unele detalii să fie dificil de verificat. CNN a solicitat un comentariu din partea Kremlinului.

O parte dintre măsurile de securitate descrise erau deja cunoscute sau presupuse, inclusiv controalele corporale riguroase, evitarea smartphone-urilor și limitarea deplasărilor președintelui rus. Putin continuă însă să apară în public, întâlnindu-se recent cu liderul cecen Ramzan Kadîrov și cu ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi.

Putin a început să se izoleze încă din timpul pandemiei de COVID-19, când își primea invitații la capătul unor mese foarte lungi, practică menținută până la declanșarea invaziei ruse din februarie 2022. De asemenea, există relatări potrivit cărora utilizează același decor de birou în mai multe locații, de unde comunică prin videoconferință cu membrii guvernului.

Dispută la Kremlin

Raportul sugerează că un schimb tensionat de replici între oficiali de rang înalt, în cadrul unei reuniuni la Kremlin de la sfârșitul anului trecut, la care a participat și Vladimir Putin, a contribuit parțial la adoptarea noilor măsuri. După asasinarea locotenent-generalului Fanil Sarvarov la Moscova, pe 22 decembrie 2025, în spatele cărora se presupune că s-ar fi aflat agenți ucraineni, Putin a convocat principalele cadre din domeniul securității trei zile mai târziu.

În timpul întâlnirii, șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-a criticat pe directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov, pentru eșecul de a-și proteja ofițerii. Acesta din urmă a invocat, la rândul său, lipsa de resurse și de personal necesare pentru a îndeplini această sarcină, se arată în raport. „Subliniind teama și demoralizarea generate în rândul personalului militar, Valeri Gherasimov i-a criticat dur pe omologii săi din serviciile speciale pentru lipsa de anticipare”, mai menționează CNN.