Cetățeni ai R. Moldova care ocupă ilegal clădiri în Bruxelles: fenomenul descoperit de presa belgiană care revine după fiecare evacuare

În timp ce R. Moldova avansează pe drumul aderării la Uniunea Europeană, la Bruxelles, centrul instituțional al UE, numele țării noastre apare de câțiva ani în presa belgiană într-un context mai puțin favorabil. Zeci, iar uneori sute de persoane, în special cetățeni ai R. Moldova, au ajuns să ocupe ilegal clădiri abandonate în capitala Belgiei – de la foste consulate și foste sedii ale Comisiei Europene până la clădiri de birouri sau imobile aflate în așteptarea demolării. 

În ultimii patru ani, mai multe grupuri s-au mutat temporar în asemenea clădiri părăsite, de unde ulterior au fost evacuate. Totuși, la câteva săptămâni sau luni distanță, reapăreau într-un alt imobil situat la doar câțiva kilometri distanță. 

În unele cazuri, vecinii au reclamat zgomot, deșeuri, furturi sau degradarea spațiilor din jur. Fenomenul a generat numeroase articole în presa belgiană, reacții ale primarilor și intervenții ale poliției. Deși în majoritatea cazurilor li se oferea o alternativă de cazare prin intermediul unui program, oamenii o refuzau, motivând că își doresc să rămână împreună.

Guvernul belgian susține că numărul cererilor de azil depuse de cetățeni ai R. Moldova a crescut semnificativ începând cu anul 2020, majoritatea fiind respinse deoarece Belgia consideră R. Moldova o țară sigură de origine. În același timp, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) au declarat pentru ZdG că știu despre acest fenomen și că, în ultimii ani, au fost sesizați de trei ori cu privire la astfel de cazuri.

Martie 2022: primele cazuri cu „refugiați moldoveni”

Primele relatări în presa belgiană au apărut în 2022, în localitatea Vilvoorde, aflată la periferia Bruxelles-ului. Potrivit presei, un grup de aproximativ 50 de „refugiați moldoveni” a  ocupat în martie 2022 șapte clădiri abandonate aflate în apropierea fostei fabrici „Renault”. 

Primarul orașului, Hans Bonte, a declarat atunci că acele clădiri erau într-o stare deplorabilă, existând riscuri de prăbușire, iar printre persoanele care se aflau acolo se numărau o femeie însărcinată și copii, inclusiv bebeluși. În acest context, prin ordinul unui executor judecătoresc, primarul a anunțat că își propune să demoleze acele clădiri, iar oamenii trebuie să fie evacuați, „chiar și cu sprijinul poliției dacă refugiații vor refuza să plece”.

Înainte de a cere evacuarea clădirilor, primarul a solicitat secretarului de stat Samy Mahdi să găsească o „soluție umană”. Cabinetul secretarului a emis un comunicat care ar fi precizat că „este vorba despre persoane aflate în ședere ilegală”.

„Statutul special prin care refugiații din Ucraina nu trebuie să urmeze procedura obișnuită de azil nu se aplică persoanelor din R. Moldova. De asemenea, cazarea prin Fedasil, destinată solicitanților de azil, nu este considerată adecvată, deoarece, în general, persoanele din R. Moldova nu au nevoie de protecție internațională”, citează presa belgiană din comunicatul emis de secretarul de stat. 

Cu toate acestea, autoritățile au recunoscut că situația familiilor era extrem de precară.

„Din acest motiv, echipa «Reach Out» a Fedasil va discuta cu persoanele implicate. Astfel,  se va verifica ce statut au și ce posibilități există pentru ca ele să rămână în Belgia în mod legal. Dacă acest lucru nu este posibil, se va analiza posibilitatea unei întoarceri voluntare”, a transmis cabinetul.

Deși Agenția Federală pentru Primirea Solicitanților de Azil (Fedasil) a încercat să găsească o soluție prin echipa „Reach Out”, presa belgiană a scris că grupul de cetățeni moldoveni a părăsit clădirea înainte de termen, iar primarul a declarat public că autoritățile nu știu unde s-au mutat. 

Octombrie 2022: același grup, văzut la câteva luni distanță

În octombrie 2022, la doar câteva luni după ce „refugiații” moldoveni au părăsit clădirile din Vilvoorde, mai mulți refugiați din Ucraina, Belarus și R. Moldova au ocupat două clădiri abandonate din Machelen, zonă situată la doar 2 km distanță de locația trecută. 

Presa relata că aproximativ 33 de persoane, printre care și mai mulți copii, și-au găsit adăpost într-un fost depozit și într-un hotel neterminat. De această dată, autoritățile au confirmat că era vorba despre persoane care se aflau legal în Belgia, însă nu aveau un domiciliu stabil. 

Cazul s-a terminat la fel, după ce primarul Jean-Pierre De Groef a recomandat proprietarilor clădirilor ocupate ilegal să depună o plângere, iar un judecător să ceară evacuarea clădirilor.  Le-a fost oferit un termen pentru a părăsi voluntar clădirea și pentru a evita evacuarea forțată. La mai puțin de o lună, refugiații au plecat. 

Potrivit autorităților belgiene, cetățenii R. Moldova care s-au stabilit în fostul depozit ar fi aceleași persoane care au ocupat la începutul anului clădirile abandonate din Vilvoorde.

„Ambele grupuri ne-au spus că vor să rămână împreună, deoarece aproape toți sunt membri ai aceleiași familii. Ei nu solicită cazare din partea autorităților și au promis că nu vor rămâne acolo, ci își vor căuta un alt loc. Unde va fi acel loc nu este însă clar”, a declarat atunci primarul Jean-Pierre De Groef.

Decembrie 2022: 350 de refugiați ucraineni și moldoveni au ocupat ilegal o altă clădire abandonată

Următoarea informație despre cetățenii R. Moldova în presa belgiană a apărut în decembrie 2022. Atunci, s-a relatat cum peste 350 de refugiați ucraineni și moldoveni au părăsit o clădire pe care au ocupat-o ilegal timp de aproape o lună într-o altă zonă din Bruxelles, Sint-Stevens-Woluwe, zonă aflată la 6 km de locația precedentă. 

Printre ei se numărau și aproximativ 100 de copii, inclusiv bebeluși, preciza presa, fără însă a menționa dacă printre aceste persoane se numără și grupul de moldoveni menționat  anterior. 

Clădirea a fost abandonată după ce proprietarul s-a adresat autorităților, acordând ocupanților acesteia câteva zile pentru a pleca „benevol”. Totuși, primărița localității, Ingrid Holemans, a declarat că toți cei aflați ilegal au plecat. 

„Oamenii au plecat liniștiți, sub supravegherea poliției, care a trecut practic zilnic pe acolo pentru a vedea cum evoluează situația”, a afirmat primărița pe 10 decembrie 2022. 

Tot atunci, primărița declara că nu știe unde s-au îndreptat refugiații după plecare, însă a declarat că „este foarte posibil să îi întâlnim curând în altă parte”. 

Februarie 2023: același grup de peste 300 de persoane, lăsat să petreacă iarna într-o altă clădire abandonată

La două luni distanță, în februarie 2023, același grup de refugiați, de 300–400 de persoane, a ocupat o altă clădire de birouri în Woluwe-Saint-Lambert, care se afla la aproape 4 km de locația anterioară. 

Potrivit presei, persoanele erau originare din Ucraina, R. Moldova și România. Printre acestea au fost identificați și „ucraineni rusofoni” care au fugit din Donbasul ocupat de Rusia, inclusiv copii.

Primarul comunei Woluwe-Saint-Lambert, Olivier Maingain, a refuzat însă evacuarea „atât timp cât durează iarna”, argumentând că în clădire locuiau și copii. 

„Ideea este ca procedurile judiciare necesare încetării ocupării ilegale a imobilului să fie finalizate până în lunile martie sau aprilie”, explica primarul.

În ședința consiliului local din aprilie 2023, Maingain a anunțat că Poliția a discutat cu reprezentanții grupului de refugiați, convingându-i să plece. 

Deși și de această dată primarul afirmă că a luat legătura cu Fedasil, agenția federală responsabilă de primirea solicitanților de azil, pentru a găsi un loc de cazare pentru aceste persoane, cazul s-a terminat la fel – grupul a plecat, căutând un alt acoperiș deasupra capului. 

Aprilie 2023: fostul Consulat al Chinei, cazul care a atras atenția întregii Belgii

După plecarea voluntară din clădirea de birouri din Sint-Stevens-Woluwe, urmele grupului dispar din nou. Însă, în aceeași perioadă, în aprilie 2023, presa belgiană relatează despre o nouă ocupare de amploare, de această dată într-o altă comună a Bruxelles-ului, aflată la 7 km de locația precedentă. 

În centrul atenției ajunge fostul Consulat al Chinei din Auderghem, o clădire abandonată de aproximativ șase ani. Aici s-au stabilit treptat aproximativ 100–120 de persoane, descrise de publicațiile belgiene ca fiind în principal „cetățeni moldoveni vorbitori de limbă rusă”.

Spre deosebire de cazurile anterioare, autoritățile locale s-au confruntat cu o situație mult mai complicată, întrucât imobilul aparține în continuare statului chinez, iar statutul juridic al fostei proprietăți diplomatice a întârziat luni întregi orice procedură de evacuare.

În acea perioadă, locuitorii din zonă au reclamat zgomotul, acumularea de deșeuri și alte probleme create de locatarii ilegali. După mai multe controale, la 4 decembrie 2023, autoritățile au declarat clădirea insalubră și periculoasă.

„Nu mai folosesc această terasă. Nu se mai poate. La început erau aproximativ 50 de persoane, dar există un du-te-vino permanent. În prezent, sunt peste 80 de moldoveni rusofoni. Este zgomot până la ora 3 dimineața. Sunăm frecvent la poliție pentru a opri gălăgia. Gunoiul este aruncat peste tot, inclusiv în pârâul Woluwe, chiar din fața clădirii”, declara Vincent Meirlaen, un localnic din zonă, pentru o publicație belgiană.

Situația s-a schimbat însă în seara de 29 decembrie 2023, când în fostul consulat a izbucnit un incendiu. Acest lucru a determinat poliția să evacueze imobilul la doar câteva zile distanță, pe 5 ianuarie 2024, iar cei 120 de ocupanți au fost nevoiți să-și caute un alt loc de trai. 

La fel ca și în cazurile precedente, primăria Auderghem a încercat să evite evacuarea  imediată și, împreună cu serviciile sociale, a căutat soluții. Totuși, deși presa a scris că mai multe variante de cazare au fost propuse, grupul le-a refuzat, fiindu-le frică să nu fie despărțiți. Doar câteva familii mai vulnerabile au acceptat. 

Ianuarie 2024: „Recunosc mașinile și numerele de înmatriculare”

La doar câteva zile după evacuare, aproximativ 100 de persoane au fost observate cum au ocupat o clădire din Schaarbeek, la aproape 5 km de fostul Consulat al Chinei. Un cititor citat de presa belgiană chiar susținea că era vorba despre același grup evacuat anterior din fostul consulat.

„Recunosc mașinile și numerele de înmatriculare”, afirma acesta.

În același timp, deși nu sunt date oficiale furnizate de autorități, localnicii au sesizat că numărul infracțiunilor, precum furturile, a crescut în zonă. 

Totuși, ocuparea ilegală nu a durat mult timp, întrucât pentru clădire și teren exista deja un proiect imobiliar, iar autorizația de construire fusese emisă. 

Astfel, pe 8 martie 2024, poliția din Bruxelles-Nord a evacuat cele aproximativ 100 de persoane, în principal moldoveni, alături de un număr mai mic de ucraineni, au transmis publicațiile belgiene. 

Mai 2024: localnicii reclamă furturi într-o nouă locație, dar cu ocupanți vechi 

Două luni mai târziu, pe strada Dansaert din centrul capitalei, o altă clădire a fost ocupată. Presa scrie că, din nou, era vorba de aproximativ 50 de persoane din R. Moldova, printre care se numărau și mai mulți copii. Clădirea aparținea Universității de Științe Aplicate Erasmus, aflată la 8 km de Schaarbeek. 

Proprietarii unor magazine din zonă au spus că s-au confruntat cu probleme cauzate de persoanele care au ocupat clădirea.

„Acum câteva luni, un grup mare de persoane s-a mutat în clădire. (…) Avem foarte mult zgomot, iar unii dintre copii lovesc și panoul nostru publicitar atunci când este afară”, a declarat un comerciant.

Totodată, mai mulți deținători de magazine au declarat că au observat o creștere a furturilor.

În mai 2024, Consiliul municipal anunța că așteaptă decizia unui judecător care să permită evacuarea persoanelor. 

Iulie 2024: înapoi în Auderghem

Un articol din presa belgiană care apare în iulie 2024 descrie cum aproximativ 70 de persoane din România și R. Moldova au ocupat ilegal o clădire din zona Auderghem, începând cu luna mai, când grupul de persoane din clădirea Universității de Științe Aplicate Erasmus trebuia să plece. 

Atunci, primărița din Auderghem, Sophie de Vos, a declarat că instituția a primit mai multe plângeri din partea locuitorilor privind furturi și infracționalitate, însă, potrivit ei, nu există nicio legătură dovedită între aceste fapte și clădirea ocupată ilegal.

„Acești oameni vor să rămână împreună. Este imposibil să găsim un loc pentru 50–60 de persoane în același timp”, afirma primărița Sophie de Vos.

În august 2024, un judecător a dispus evacuarea, iar pe 20 septembrie 2024, grupul a fost evacuat de către Poliție, fără incidente. 

Ianuarie 2025: fosta clădire a Comisiei Europene, ocupată și ea

La începutul anului 2025, în luna ianuarie, presa belgiană a scris despre evacuarea unui grup de aproximativ „80 de cetățeni moldoveni și câțiva ucraineni”, care au trăit timp de două luni în fosta clădire a Comisiei Europene, situată în aceeași zonă, la mai puțin de 2 km de clădirea abandonată din care au fost evacuați pe 20 septembrie. 

Potrivit publicației, și de aici au fost evacuați, deoarece proprietarul clădirii intenționa să înceapă lucrări de renovare. Totodată, s-a precizat că autoritățile le-au făcut șase propuneri de relocare, însă toate au fost refuzate. Motivul ar fi fost asemănător celui din cazurile trecute: „Ocupanții au explicat că doresc să rămână împreună, în același loc.”

Iulie 2025: înapoi în birourile din Sint-Stevens-Woluwe

În iulie 2025, o clădire din zona Sint-Stevens-Woluwe, unde se aflau în 2022 cei peste 300 de „refugiați”, a fost ocupată de „170 de ocupanți ilegali din R. Moldova”, a scris atunci presa din Belgia. Era vorba de o clădire de birouri din zona industrială Lozenberg.

Pe 26 august, sub supravegherea poliției, cei 170 de „ocupanți ilegali din R. Moldova” au părăsit clădirea. După evacuare, proprietarul a constatat pagube importante atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirii, iar mai multe firme din zonă s-au plâns de depozitări ilegale de deșeuri. Autoritățile nu au confirmat dacă este vorba despre același grup de persoane.

Noiembrie 2025: o altă fostă clădire a Comisiei Europene

Câteva luni mai târziu, cel puțin 150 de persoane originare din R. Moldova au ocupat o altă clădire, unde până în 2024 au funcționat serviciile de traducere ale Comisiei Europene. Potrivit presei din Belgia, numeroase familii locuiau pe trei etaje, începând cu luna septembrie. 

La fața locului erau mai multe automobile cu numere de înmatriculare înregistrate în Franța, Polonia sau Ungaria, lucru observat și în cazurile altor clădiri ocupate. 

Jurnaliștii au reușit să intre în clădire și să discute cu unele persoane. Acestea au confirmat că sunt din R. Moldova.

„Toate aceste persoane s-au adunat aici și avem impresia că ducem o viață normală”, a declarat o persoană, folosind Google Translate, dar scriind în rusă. 

Aprilie 2026: o nouă evacuare 

Câteva luni mai târziu, presa locală scria despre cum aproximativ 160 de persoane au părăsit un alt imobil, amplasat lângă centrul comercial „Westland Shopping” din Anderlecht. 

Potrivit presei belgiene, era vorba despre aceleași persoane care ocupaseră anterior o clădire din aceeași zonă, dar și clădirea ce aparținea Universității Erasmus. Totodată, jurnaliștii au depistat aceleași autoturisme, înregistrate cu numere de înmatriculare din diverse țări europene. Potrivit presei, oamenii s-ar fi aflat ilegal în Belgia. 

Ca și în celelalte cazuri, grupul trebuia să părăsească imobilul după ce proprietarul a dispus acest lucru, iar cele 160 de persoane au plecat în ziua în care trebuia să vină poliția. 

Iulie 2026: cel mai recent caz

La mijlocul anului 2026, un nou articol din presa belgiană relata despre 13 cetățeni moldoveni aflați ilegal în Belgia, care ocupaseră o clădire abandonată în Grimbergen, destinată demolării pentru construirea unui ansamblu rezidențial. Cu toate acestea, autoritățile au semnalat că se așteaptă să vină mai multe persoane să trăiască ilegal. 

„Poliția s-a deplasat la fața locului și a găsit acolo 13 cetățeni moldoveni. Aceștia au spus că încă aproximativ 200 de persoane ar fi în drum spre clădirea ocupată”, a declarat consilierul local Philip Roosen. 

Potrivit presei, persoanele nu au fost încă evacuate, întrucât urmează procedura legală, prin care proprietarul depune o plângere, iar judecătorul dispune un termen pentru a părăsi clădirea, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, are loc evacuarea forțată. 

Guvernul belgian: „Belgia nu este o destinație pentru azilul cetățenilor moldoveni”

În timp ce presa belgiană continua să relateze despre ocuparea succesivă a clădirilor abandonate de către grupuri de cetățeni moldoveni, noul guvern federal anunța înăsprirea politicii privind solicitanții de azil din R. Moldova. 

Aflată într-o vizită oficială la Chișinău în 2025, ministra belgiană pentru Azil și Migrație, Anneleen Van Bossuyt, a declarat pentru IPN.md că autoritățile belgiene observă, începând cu anul 2020, o creștere semnificativă a numărului cererilor de azil depuse de cetățeni ai R. Moldova. Belgia consideră însă R. Moldova o țară sigură de origine, ceea ce face ca șansele de obținere a azilului să fie extrem de reduse. 

Potrivit oficialei, în fiecare an, aproximativ o mie de cetățeni moldoveni, „în principal din comunitatea romă”, solicită azil în Belgia, iar autoritățile consideră că mulți dintre aceștia sunt atrași de informațiile false privind beneficiile financiare pe care le-ar putea obține. 

„Dorim să punem capăt abuzurilor. De aceea eliminăm aceste indemnizații, astfel încât Belgia să nu mai fie un loc în care oamenii vin pentru a obține bani”, declara Van Bossuyt. 

Guvernul belgian a anunțat că va introduce proceduri accelerate pentru cererile depuse de cetățenii moldoveni, astfel încât aceștia să părăsească mai rapid centrele de primire și să fie returnați în R. Moldova.

Ministra preciza că în ultimii ani, niciun cetățean moldovean nu a obținut azil în Belgia și a lansat un apel direct către persoanele care intenționează să plece în această țară.

„Nu veniți în Belgia pentru a solicita azil”, a fost mesajul transmis în cadrul vizitei de la Chișinău.

MAE: „Încurajăm cetățenii R. Moldova să aleagă exclusiv căile legale și sigure de călătorie”

Solicitați de ZdG, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) au declarat că instituția cunoaște despre existența unor cazuri în care cetățeni ai R. Moldova au fost implicați în ocuparea abuzivă a unor imobile în Belgia. În particular, Ambasada Republicii Moldova la Bruxelles a fost informată despre trei astfel de cazuri în perioada 2024–2025.

Un caz aparte menționat de MAE a avut loc în 2023, când un grup de peste 40 de persoane, dintre care 10 cetățeni ai R. Moldova, majoritatea femei și copii, a ocupat un imobil aflat în proprietatea Reprezentanței Permanente a Croației pe lângă UE.

„Persoanele în cauză au invocat lipsa unei soluții locative pentru perioada de iarnă și accesul limitat la servicii de cazare. Acestea au menționat că beneficiau de un anumit sprijin financiar pentru procurarea produselor alimentare, însă considerau că acesta era insuficient pentru închirierea unei locuințe”, explică MAE.

Potrivit ministerului, astfel de cazuri sunt aduse la cunoștința ambasadei fie de proprietarii imobilelor respective, fie de vecinii spațiilor ocupate, și nu de autoritățile belgiene.

MAE a precizat că în unele cazuri, inclusiv în cel din 2023, consulul Ambasadei Republicii Moldova la Bruxelles s-a deplasat la fața locului și a discutat atât cu reprezentanții proprietarului – Reprezentanța Croației pe lângă UE, cât și cu persoanele aflate în imobil.

„În cadrul discuțiilor au fost clarificate circumstanțele situației și consecințele ocupării imobilului, încurajându-se eliberarea voluntară și pașnică a spațiului. Drept rezultat, toate persoanele care ocupaseră imobilul l-au părăsit benevol”, spune MAE.

MAE a declarat că nu dispune de date privind numărul cetățenilor moldoveni aflați ilegal în Belgia. În ceea ce privește cetățenii moldoveni care au fost obligați să părăsească această țară în ultimii ani, ministerul a precizat că, potrivit autorităților belgiene, în perioada 2022–2024 au fost înregistrate 986 de solicitări de protecție internațională depuse de persoane originare din R. Moldova.

Totuși, MAE a precizat că toate aceste cereri au fost respinse, întrucât R. Moldova este inclusă de autoritățile belgiene în lista țărilor de origine sigure.

MAE a mai anunțat că Secția consulară a Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Belgiei se află permanent în contact cu autoritățile belgiene competente în domeniul migrației, în special cu serviciul belgian de migrație, pentru monitorizarea situației cetățenilor R. Moldova și acordarea sprijinului necesar persoanelor aflate în dificultate.

„Încurajăm cetățenii R. Moldova să aleagă exclusiv căile legale și sigure de călătorie, să respecte legislația statului belgian și să evite orice acțiuni care ar putea avea consecințe juridice sau ar putea afecta imaginea cetățenilor R. Moldova în Belgia”, a declarat MAE.

Expert: „Este nevoie de politici sociale”

Ion Duminica, directorul Centrului de Etnologie din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural, a declarat că, din perspectiva vulnerabilității sociale, există patru grupuri distincte de romi din R. Moldova, iar în cazurile documentate în Belgia, este vorba despre categoria „romilor migranți”, care părăsesc țara de origine din cauza inegalităților sociale sau din lipsa oportunităților de integrare. 

Duminica spune că unele persoane ajung în mai multe state europene și solicită azil, beneficiind pentru o perioadă de facilitățile oferite solicitanților.

„Ei se duc în Germania, în Olanda, în Franța, în Belgia inclusiv, și abordează chestia asta de azil, pentru a se bucura câteva luni de preferințele astea care se acordă populației care au cerut azil. Primesc acces la locuință, mâncare. Cei care se duc, de exemplu, în Belgia și trec dintr-o locuință în alta, cred că este un grup eterogen”, a afirmat acesta.

Potrivit lui, fenomenul descris în Belgia, este mai mult relevant în cazul romilor din România, iar mai rar este întâlnit un astfel de fenomen cu romi din R. Moldova. În același timp, expertul face o distincție între migrația determinată de vulnerabilitate și situațiile în care persoanele ocupă în mod conștient clădiri abandonate.

„Aceste persoane deja devin mai agresive, să spunem așa, din perspectiva asta. Adică, premeditat încalcă legea. Da, ei știu că locuințele acelea s-au abandonat, dar ele au stăpâni”, a declarat el. 

Întrebat de ce romii refuză de fiecare dată ajutorul oferit de autoritățile belgiene, Duminica spune că o situație asemănătoare a fost întâlnită în R. Moldova în cazul refugiaților romi din Ucraina, care preferau să fie cazați împreună.

Expertul explică această preferință prin rolul „familiei extinse” în cultura romă, unde familia nu este formată doar din părinți și copii, ci poate include bunici, mătuși, veri și alte rude.

„Este nevoie de politici sociale și pentru aceștia care migrează în spațiul european, dar și pentru aceștia care sunt returnați. Atunci când revin în R. Moldova, statul din nou nu intervine. Statul nu-i mai primește și nu le oferă protecție și nici politici de incluziune”, a argumentat Ion Duminica.