35 de ani de la primul Pod de Flori
Marți, 6 mai 2025, se împlinesc 35 de ani de la evenimentul denumit „Podul de flori”, când pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică putea fi traversată fără acte. În mod simbolic, au fost lansate flori pe apa Prutului.
La 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis, între orele 13:00 şi 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.
La eveniment au participat aproximativ 1,2 milioane de oameni.
„Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii (de la Vest de Prut – n.r.) au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestea ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu.
Peste un an, a urmat cel de-al doilea „Pod de Flori”. Acesta s-a desfăşurat pe 16 iunie 1991, când locuitorii din R. Moldova au putut să treacă fără acte hotarul în România.
După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil. Astăzi, sute de mii de cetățeni ai R. Moldova dețin și cetățenia română.
Pe 26 aprilie 2025 au demarat lucrările podului rutier de la Ungheni-Golăești, parte a Autostrăzii Unirii (A8).
„De data aceasta, „Podul de flori” devine realitate: transformăm o legătură simbolică într-una rutieră, concretă, care va uni comunități, va apropia oameni și va sprijini dezvoltarea de ambele părți ale Prutului“, a declarat președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe.
Proiectul presupune realizarea a două poduri paralele – câte unul pentru fiecare sens de circulaţie – cu o lungime de cel puţin 261 de metri. Finanţarea construcţiei evaluată la peste 30 de milioane de euro va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.
