Reforma Procuraturii se amână?

Pretinsa reformă a justiţiei a luat o turnură neaşteptată. Deşi strategia şi planul reformei prevedeau reformarea urgentă a Procuraturii, deşi se invocă tot mai frecvent necesitatea preluării modelului românesc de combatere a corupţiei la nivel înalt, marţi, 29 septembrie 2015, 15 organizaţii ale societăţii civile, specializate pe monitorizarea reformelor în justiţie, au semnalat că reforma Procuraturii pare să fie abandonată, în schimb câteva proiecte suspecte de legi sunt promovate rapid în legislativ fără dezbateri publice.

Marţi, reprezentanţii societăţii civile specializaţi pe monitorizarea corupţiei au organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia au criticat acţiunile de ultimă oră ale autorităţilor în privinţa mimării reformelor în justiţie. 15 organizaţii non-guvernamentale au semnat şi un apel, prin care solicită Guvernului, Parlamentului dar şi organelor din sistemul judecătoresc să nu admită abateri de la obiectivele de reformare asumate anterior şi să nu promoveze în grabă noi iniţiative legislative care pot avea consecinţe periculoase.

Jurişti şi activişti, semnatari ai apelului, s-au referit la faptul că Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ), lansat în anul curent de către CSM şi CSJ, promovează proiecte de legi, fără ca acestea să fie discutate în prealabil de către societatea civilă. „Deşi până în prezent, proiectele de lege ale CRSJ nu au fost supuse procedurii de avizare şi nu au fost publicate pe pagina web a Ministerului Justiţiei sau a Parlamentului, majoritatea acestora sunt deja discutate în culoarele Guvernului şi Parlamentului. Invocând necesitatea intensificării luptei împotriva corupţiei, în scurt timp iniţiativele CRSJ ar putea fi înregistrate ca proiecte 2 legislative, urmând să fie adoptate rapid şi fără consultări publice de către Parlament”, se spune în apel, cu specificarea că nu există dovezi că sistemul judecătoresc ar susţine propunerile CRSJ. „Se pare că setul de modificări legislative a fost iniţiate şi este susţinut doar de câţiva judecători aflaţi în poziţii de conducere a sistemului judecătoresc”. Mai mult, iniţiativele propuse de CRSJ nu se încadrează ori sunt în contradicţie cu Strategia de Reformă a Sistemului de Justiţie, care a fost aprobată prin lege.

Reforma Procuraturii – abandonată?

Marea îngrijorare a societăţii civile vizează faptul că „Nu sunt promovate cele trei proiecte de legi ce ţin de reformarea sistemului naţional de integritate. (…) Aceste acte normative creează cadrul instituţional şi instrumentele reale de prevenire şi combatere a corupţiei.”

Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova este una dintre semnatarele Apelului. Recent ea a participat şi la sesiunea privind „Independenţa Sistemului Judiciar prin prisma transparenţei şi intergrităţii judecătorilor şi procurorilor”, organizată de OSCE/ODIHR la Varşovia, Polonia. Ea a declarat acolo că sistemul de justiţie din Moldova a ajuns la o răspântie, la un moment critic în care reformele, fie că o iau pe un făgaş real, fie sunt deturnate cu consecinţe grave. „Nu înţelegem ce se întâmplă, apar declaraţii contrare strategiei de reformă a justiţiei. Nu este clar cine ia decizii acum – preşedintele Parlamentului sau ministrul Justiţiei? Sau Alianţa? Sau doar o parte a Alianţei? S-a creat o situaţie periculoasă, nu cred că aşa se pot face reforme, procesul de consultăriu publice se mimează,” a explicat Nadejda Hriptievschi pentru Ziarul de Gardă.

Milioane pierdute pentru (ne)reformarea Procuraturii

Ea susţine că în loc ca Guvernul şi Parlamentul să se ocupe de angajamentele deja asumate în materie de reformă a justiţiei, şi anume de Legea ce ţine de reforma Procuraturii, principalele instituţii ale statului pactizează pe mimarea reformei. „De ce nu mai discută nimeni acum despre Legea Procuraturii? Ce facem totuşi cu procuratura anticorupţie? A existat şi o condiţionalitate, am pierdut 1 mln 80000 euro pentru că nu a fost adoptată la timp, acum iarăşi se tărăgănează. Cadrul conex pentru adoptarea acestor legi, care ar fi trebuit să intre în vigoare în ianuarie 2016, ca să pornească această reformă-cheie e tot lăsat în umbră . Nu se mai vorbeşte nimic de asta”, explică Hriptievschi.

Ea susţine că chestiunea creării unei judecătorii anticorupţie, invocată acum de CRSJ este artificială, cel puţin la acest moment, şi comportă chiar unele riscuri. “Orice jurist ştie că judecătorul lucrează cu dosarele care îi revin, iar dosarele pe cazuri de corupţie vin deseori slab argumentate. Haideţi să începem investigările. Avem noi procuratură bună care să investigheze cazurile de corupţie? Ce fel de dosare instrumentează CNA şi Procuratura? Ce ajunge de la ei în isntanţă? Toată lumea vorbeşte acum de acest furt bancar, ce dosare avem noi pe acest furt, făcute profesionist? N-avem nimic. Sau alte dosare pe cauze mari de corupţie. Eu nu cunosc acum asemenea dosare mari, pregătite bine de organele de anchetă şi aduse în instanţă. La ce ne ajută judecători specializaţi dacă procurorii nu sunt pregătiţi?”, se întreabă Hriptievschi.

Modelul României – cel mai recomandat

Deoarece a făcut cercetări în domeniul justiţiei, dar a participat şi la multe evenimente legate de trasnparenţă şi profesionism judiciar în străinătate, Nadejda Hriptievschi spune că nu a văzut în alte ţări judecătorii anticorupţie, dar a văzut modele de sisteme care pot fi preluate cu uşurinţă de către Moldova, cel mai apropiat model fiind cel românesc: „ Statele balcanice au reformat sistemele şi funcţionează destul de bine, de exemplu Croaţia sau Slovenia. Şi statele latine din Europa ne pot oferi un model bun, dar cel mai apropiat ne este modelul României care este lăudat acum de întreaga Europă”.

Într-adevăr, experţii participanţi la Conferinţa de la Varşovia au nominalizat în repetate rânduri succesele justiţiei reformate din România, prezentând-o drept un model demn pentru toate statele membre ale OSCE.

Nina Betetto, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie din Slovenia, vicepreşedintă a acestei instanţe, dar şi reprezentanta Sloveniei la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni de pe lângă Consiliul Europei, a participat la evaluarea sistemului de combatere a corupţiei din România şi susţine că acesta este un model foarte bun. „Cred că Moldova poate învăţa multe de la România. E un sistem foarte bun şi funcţional.  Chiar în ultimul timp, sunt foarte multe persoane anchetate şi condamnate pentru acte de înaltă corupţie.  Dar principalul, apreciem  faptul că a apărut această atitudine publică de intoleranţă faţă de corupţie. Ei spun ferm că fenomenul corupţiei la nivel înalt nu mai poate fi tolerat. Cred că acesta trebuie să fie primul pas”.

James Hamilton a deţinut funcţia de Procuror General în Irlanda, dar şi cea de preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor,  ulterior devenind şi membru al Comisiei de la Veneţia. El, de asemenea, este de părere că sistemul de combatere a corupţiei din România este foarte bun şi că Republica Moldova ar trebui la moment să se axeze pe reformarea Procuraturii şi pe abilitarea procurorilor anticorupţie de a instrumenta profesionist dosarele pe cazuri de corupţie, dar şi pe integritatea şi transparenţa procurorilor şi pe punitatea celor care dau dovadă de coruptibilitate fiind în sistem. „Cred că fiecare ţară trebuie să aibă un sistem adecvat de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.  Şi dacă un procuror, sau altă persoană publică locuieşte într-un lux  care nu poate fi justificat, dacă bunurile  au fost obţinute prin farudă, acestea ar putea fi confiscate. Am avut şi noi asemenea cazuri, dar extrem de rar.  La noi, majoritatea politicienilor duc un trai modest,  din ceea ce câştigă. Da, eu sunt în favoarea confiscării, atunci când averile sunt furate, obţinute prin fraudă. Şi această lege fncţionează în multe ţări. Şi la noi se face uz, dar şi în SUA, Marea Britanie, Germania, Austria”, a declarat Hamilton pentru ZdG.

Reprezentanţii societăţii civile de la Chişinău au remis apelul în adresa Guvernului şi Parlamentului, aşteptând un răspuns la cele 11 solicitări care au fost formulate, pentru asigurarea desfăşurării unei reforme fincţionale a justiţiei.