„Pare 1+1” sau adunarea prin scădere

Au muncit peste hotare, iar banii adunaţi acolo i-au investit acasă în speranţa unui viitor mai bun. Circa 300 de afaceri care au dus la crearea a peste 1500 de locuri de muncă, au fost iniţiate în ultimii trei ani, cu suportul Programul de atragere a remitenţelor în economie „Pare 1+1”, iniţiat în toamna 2010 de Guvernul R.Moldova. Scopul acestuia a fost de a motiva migranţii moldoveni să se întoarcă acasă şi să investească banii câştigaţi peste hotare, în afaceri locale. „E un program bun, dar ar fi bine să fie chiar 1+1”, spun unii beneficiari.

Eugen Rotaru a revenit acasă după 11 ani munciţi în Italia. Deşi, din puct de vedere financiar, o ducea bine, Eugen spune că acolo nu-şi putea pune în practică toate aptitudinile, dar şi de străinătate s-a săturat, aşa că a decis să revină acasă şi a investit tot ce a agonisit într-o afacere de producere a peleţilor din paie. Prin programul „Pare 1+1” a obţinut şi un grant de 200 mii de lei, bani oferiţi ca suport pentru procurarea utilajului. „E un ajutor binevenit, dar nu este suficient. De aceşti bani poţi cumpăra doar un uscător, însă, pe lângă acesta, mai sunt necesare multe altele fără de care nu putem face nimic”, spune Eugen. „Am investit banii adunaţi mulţi ani, iar pe lângă aceştia şi pe cei câştigaţi la nuntă. Deocamdată nu avem pierderi, dar nici profit încă nu avem. Vrem ceva mai mult şi am dori şi Ministerul economiei să se implice cumva şi să promoveze producătorul autohton. Acum vindem peleţii pe teritoriul Găgăuziei, dar e greu să-l convingi pe om să treacă de la lemn la peleţi. Promovarea se face foarte greu. Este un produs nou şi e greu să-i explici ţăranului că brichetul din paie are o putere calorică mai mare decât a lemnului. De exemplu, o tonă de brichet este echivalentul a cinci cuburi de lemne. Ajunge la 1800—2000 de lei tona şi este un material gata de pus pe foc. Poate că e posibil să faci bani acasă, dar trebuie să fii tare optimist”, adaugă tânărul antreprenor.

„Orice pomană a statului se dă cu greu”

Prin acest program a beneficiat de suport şi familia Răileanu din r. Ialoveni. Întreprinderea acestora produce furaj combinat, pe care-l vând proprietarilor de ferme, dar şi oamenilor din localităţile vecine. Cea care s-a întors acasă din străinătate a fost soţia, după mai mulţi ani de muncă în Italia. Deşi s-au bucurat de suportul oferit la acel moment, Valeriu Răileanu spune că după aceasta nu mai vrea să apeleze la stat, din cauza birocraţiei. „Această contribuţie a fost binevenită, pentru că era lipsă de bani şi ne-a ajutat. N-am mai apelat după aceasta, pentru că la noi orice pomană a statului se dă cu greu: drumuri, documente… însă, pentru noi, timpul înseamnă foarte mult. Se oferă puţin, dar cerinţele sunt foarte mari. Banii i-am primit abia după ce am procurat utilajul. Ar fi bine ca acest program să fie chiar 1+1. La un leu investit să se acorde alt leu, dar aici nu se oferă mai mult de 200 de mii de lei. Oricum e un suport, dar nu suficient pentru a începe o afacere”, mărturiseşte Valeriu Răileanu.

„Pare 1+1” aş spune că este cel mai bun program pe care-l avem acum în R. Moldova. Dacă aici ne mai dă ceva, sumă mică sau mare, cum e, 200 de mii de lei, un alt program care poate să-ţi ofere sprijin nu prea avem. Poate doar ceva în leasing”, ne spune Andrei Ursachi, tânăr antreprenor în or. Orhei. „Partea rea e că aceşti bani se duc în mare parte pe taxele vamale, când aducem utilajul de peste hotare. Iată, aici sunt neajunsurile. Ne gândim că, o dată ce am beneficiat de acest suport din partea statului, ar fi bine să fim scutiţi de TVA, dar aşa am importat utilajul în ţară şi banii aceştia i-am dat pe TVA înapoi statului”, explică tânărul, care a investit şi el într-o linie de producere a brichetelor din resturi vegetale, iar pentru viitor intenţionează să planteze culturi energetice, pentru a se asigura cu materie primă proprie.

Majoritatea beneficiarilor – din spaţiul rural

„Trebuie să-i susţinem pe cei care vor să revină acasă. Aceasta înseamnă să le oferim locuri de muncă ori celor care au inteligenţă financiară să le oferim posibilitatea de a-şi începe o afacere aici”, a declarat ministrul economiei Valeriu Lazăr, în cadrul unei conferinţe cu genericul „Împreună creăm viitorul acasă!”. „Ponderea majoră a celor care au beneficiat de susţinere sunt din spaţiul rural, acolo unde în primul rând trebuie să dezvoltăm afaceri, pentru că din satele noastre au plecat oamenii şi acolo ei ar vrea să aibă un loc de muncă cu salarii în creştere. În această perioadă, au fost lansate peste 300 de afaceri în peste 200 de localităţi. Sarcina noastră ar fi să ajungem să nu existe localitate în R. Moldova, unde să nu avem un proiect implementat. Este şi acesta un exemplu despre ceea ce înseamnă integrare europeană – programe de suport din partea Comisiei Europene pentru cei care vor să-şi dezvolte o afacere. Trebuie să promovăm cultul de a începe o afacere şi fiecare poveste de succes are o puternică putere de convingere”, a mai adăugat ministrul Lazăr.

Programul „Pare 1+1” a fost iniţiat în anul 2010 şi susţinut cu bani din bugetul public, însă începând cu anul 2012, proiectul este finanţat din bani europeni. „Turismul este turism, dar viitorul oricum îl creăm acasă”, a declarat în cadrul aceluiaşi eveniment, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova, Pirkka Tapiola. „Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a unei economii moderne, dar în acelaşi timp, viaţa acestor întreprinderi este dificilă oriunde în lume, pentru că orice finanţator care se presupune că va acorda asistenţă financiară unei companii vrea ca aceasta să se dezvolte. Este foarte important să aibă încredere în această companie şi sprijinul care vine din partea UE pentru acest sector este un aspect important care face parte din abordarea europeană”, a mai adăugat oficialul european.

„Dacă programul este bun, de ce nu există suficiente solicitări?”

„Am constatat că, pe de o parte, acest proiect este extrem de necesar, benefic şi încurajează concetăţenii noştri să revină acasă şi să-şi lanseze afaceri. Trebuie să înţelegem că investiţiile atrase prin intermediul programului sunt mici în comparaţie cu remitenţele, dar este important să atragem acasă nu doar remitenţe financiare, dar şi remitenţe intelectuale”, e de părere primul-ministru, Iurie Leancă. Acesta a lăsat însă şi nişte semne de întrebare pentru cei din domeniu. „Dacă există atâta potenţial şi programul este bun, de ce deocamdată nu există suficiente solicitări din partea reprezentanţilor diasporei? Care sunt aceste constrângeri, din cauza cărora unele afaceri nu au reuşit? E vorba de climatul de afaceri din R. Moldova unde ar trebui să întreprindem mai multe măsuri? Sper că, prin programul de eliminare a constrângerilor din domeniul afacerilor, a reuşit să identifice problemele sistemice care stau în calea celor care vor să investească acasă şi sper că pe parcursul acestui an vom reuşi să avansam în a le elimina”, a mai adăugat primul ministru.

Programul „PARE 1+1” se desfăşoară până în anul 2015. Potrivid datelor publicate de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), peste 1500 persoane au fost angajate sau şi-au menţinut postul de muncă în întreprinderile create din banii investiţi de migranţii moldoveni, din care cca 40% sunt femei şi 35% sunt tineri. Programul „PARE 1+1” reprezintă cca 200 mil. lei şi vizează diverse domenii de activitate: agricultură (sere, depozite frigorifice, ferme de animale), industrie (brutărie, materiale de construcţie, mobilă, brichete), servicii, turism, construcţii.