Municipiul Iaşi, placă-turnantă în relaţiile economice dintre România şi R. Moldova

În perioada 3—6 septembrie, la Iași, cu sprijinul Asociaţiei Euroregiunea Siret–Prut–Nistru, la Iași a avut loc o vizită de studiu a unei delegaţii din R. Moldova formată din aleşi locali şi specialişti ai Programului Comun de Dezvoltare Locală integrată, având ca temă dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră.

Pe lângă întâlnirile cu factori de decizie din Iaşi, delegaţia a abordat probleme cu reprezentanţii Euroregiunii, responsabili de proiecte cu finanţare europeană. Pentru o informare corectă asupra programului de finanţare pentru cooperarea transfrontalieră în perioada 2014-2020, delegaţia din R. Moldova a beneficiat, la Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră, de explicaţiile unor persoane avizate din instituţia respectivă.

În următoarele zile, delegaţia a efectuat vizite de studiu în mai multe localităţi din judeţul Iaşi, context în care au fost purtate discuţii cu omologi şi au fost prezentate principalele investiţii realizate cu fonduri europene. Prezenţa delegaţiei din Republica Moldova a constituit o oportunitate şi pentru participarea la unul dintre cele mai mari târguri agrare din România, AGRALIM.

În contextul vizitelor întreprinse, au fost conturate perspective de colaborare între autorităţile de pe ambele maluri ale Prutului, de iniţiere a unor proiecte commune, care să îşi propună dezvoltarea rurală, atragerea investiţiilor şi creşterea nivelului de trai. Obiectivele vizualizate, realizate din fonduri europene, dar şi şedinţele de instruire, i-au făcut pe membrii delegaţiei din Republica Moldova să conştientizeze oportunităţile care derivă din obţinerea fondurilor europene transfrontaliere neambursabile şi folosirea expertizei colegilor din România.

O altă activitate de interes pe linia consolidării relaţiilor economice dintre România şi R. Moldova desfăşurată la Iaşi a reprezentat-o întâlnirea dintre delegaţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova, condusă de către ministrul Iurie Chirinciuc cu omologul său de la Bucureşti, Iulian Matache. Evenimentul a venit într-o etapă importantă de consolidare a relaţiilor dintre cele două stat, pe agenda întrevederii bilaterale fiind punctate mai multe proiecte de infrastructură transfrontalieră în domeniul transportului rutier, feroviar şi naval, precum şi o serie de proiecte propuse în cadrul programului operaţional comun România – R. Moldova.

O noutate anunţată a fost că pe ruta Chişinău – Iaşi vor fi introduse în circulaţie în curând garniturile de tren modernizate pentru Căile Ferate din Moldova la fostul REMAR, Electroputere VFU Paşcani. Cei doi miniştri au convenit ca în perioada următoare să fie pusă în funcţiune o rută feroviară Chişinău-Iaşi pe ecartament larg. De asemenea, până la sfârşitul lunii septembrie 2015 ar urma să fie anunţată licitaţia pentru realizarea studiului de fezabilitate aferent autostrăzii Ungheni–Iaşi–Târgu Mureş.

Pentru proiectul podului rutier de la Ungheni, Iulian Matache a estimat un termen de realizare de doi ani, în luna mai 2016 urmând să fie terminat studiul de fezabilitate, partea moldoveană demarând deja lucrările de modernizare a şoselei Chişinău–Ungheni, cu termen de finalizare în luna iulie a anului viitor. Lucrările se vor ridica la suma de 20-30 milioane euro, finanţarea urmând să fie obţinută în cadrul Programului Operaţional Infrastuctura Mare derulat de Comisia Europeană.

Tot în cadrul întâlnirii de la Iaşi s-a decis construirea unui pod rutier la Ungheni, precum şi reabilitarea altora. Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din R. Moldova, a declarat că “avem o serie de poduri care necesită reconstrucţie capitală cât şi construcţia podului rutier de la Ungheni. E nevoie de a pregăti un acord guvernamental în acest sens şi sperăm să-l pregătim şi să fie semnat la şedinţa comună a guvernului R. Moldova cu România pe 22 septembrie la Tulcea”.

Există, aşadar, vizibile disponibilităţi ale autorităţilor române în ceea ce priveşte cooperarea transfrontalieră, proiectele economice comune, utile ambelor ţări, iar acestea, cumulate cu perspective imediată a fondurilor europene nerambursabile, trebuie să fie exploatate din plin de către autorităţile din Republica Moldova, centrale şi locale. Remarcăm că, prin activităţile desfăşurate în ultima perioadă la Iaşi, fosta capitală a Moldovei medievale se transformă tot mai mult într-un punct de referinţă al consolidării relaţiilor economice dintre cele două ţări.

Gelu Iutiş - lector universitar doctor, Facultatea de Istorie, 
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi