Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Cum sunt repartizate dosarele în…

Cum sunt repartizate dosarele în Procuratură?

Cel puţin oficial, în toate instanţele de judecată, dosarele se repartizează judecătorilor aleatoriu, prin intermediul unui program special. Măsura a fost necesară pentru a combate corupţia şi pentru a evita ca examinarea dosarului să ajungă la judecătorul pe care-l doreşte preşedintele instanţei sau chiar cei care sunt parte în proces. În Procuratură însă, dosarele sunt repartizate mai mult haotic, după preferinţele procurorului-şef, iar de multe ori, dosare controversate au ajuns sau ajung la unii şi aceiaşi procurori. Astăzi, nici Codul de Procedură Penală şi nici noua lege a Procuraturii nu prevăd modul în care trebuie distribuite dosarele în cadrul organelor Procuraturii, iar şefii Procuraturii susţin că, în cazul lor, nici nu se impune un program de repartizare aleatorie a dosarelor.

În special în ultimii ani, au existat polemici legate de modul în care sunt repartizate dosarele în cadrul organelor procuraturii. Întrebările au fost actualizate în special după ce procurorul Adriana Beţişor a obţinut dreptul de a reprezenta acuzarea de stat în practic cele mai mari dosare din ultimii ani, cele legate de fraudele de la Banca de Economii a Moldovei (BEM). Astfel, Beţişor gestionează un dosar de învinuire în privinţa lui Ilan Şor, un alt dosar de învinuire pe numele lui Vlad Filat, în care Şor este victimă, dar şi dosarul „Caravita”, la fel, legat de fraudele de la BEM. Este cunoscut faptul că, în perioada guvernării PCRM, dosarele politicienilor din opoziţie ajungeau pe masa procurorului Igor Popa, actual şef al Procuraturii mun. Chişinău.

Procurorul general despre dosarele gestionate de Beţişor

Eduard Harunjen, procuror general interimar, spune că, în organele procuraturii, e imposibil să funcţioneze un sistem de distribuire aleatorie a dosarelor, aşa cum funcţionează în cazul instanţelor de judecată. „La noi nu-i ca şi la judecători, pentru că, în primul rând, noi nu suntem magistraţi. La noi nu vin dosarele ca un produs finit, aşa cum vin în instanţă. La noi, acestea se creează. Mai avem şi continuitatea procurorului în proces. Pentru că, un procuror care începe o cauză penală şi care participă la investigarea cauzei este şi acuzator în instanţa de judecată. Dacă până la reforma din 2003, când am avut procurori de acuzaţie şi procurori de investigaţie, încă mai era loc pentru acest principiu, acum e practic imposibil. Încărcătura procurorului nu constă doar din dosare. Sunt şi sesizări şi activităţi extrajudiciare în care sunt implicaţi mulţi. Şi nu putem să le distribuim aleatoriu”, zice Harunjen.

Despre faptul că dosarele de rezonanţă sau chiar în care există anumite suspiciuni ajung, de multe ori, doar la unii procurori, şeful Procuraturii Generale (PG) menţionează că la mijloc ar fi doar explicaţii obiective. „În cazul dosarelor de rezonanţă pe care le are dna Beţişor, pot să vă spun că acolo nu este doar dna Beţişor, sunt mai mulţi procurori. Faptul că iese dna Beţişor în faţa camerelor nu înseamnă că doar ea participă la investigare. Că doar dna Beţişor participă în instanţă şi poate are o prestaţie mai bună, inclusiv în relaţia cu voi (presa, n.r.), e altceva. Aceste dosare sunt legate între ele. Ele derivă unul din altele. Ele au pornit şi s-au investigat unul din altul. Pornind un dosar, ai ajuns la altul. De asta, aici, este logică continuitatea. Neştiind originea unei informaţii sau a unei probe, nu poţi vorbi de continuitate. Când vom face Procuratura specializată în combaterea crimei organizate, atunci aceleaşi nume o să le vedeţi în mai multe dosare. Despre Igor Popa? El atunci era şeful secţiei de investigare a infracţiunilor de rezonanţă socială sporită. El nu putea să nu fie implicat în toate acele dosare, fiind şef. Era straniu să nu figureze, fiind în acea postură”, explică procurorul general-interimar.

Morari: „M-am referit la un model clar de distribuire, cert, în baza listei”

Eduard Harunjen, înainte de a ajunge la PG, a condus, timp de aproape doi ani, între 2013 şi 2015, Procuratura Anticorupţie (PA). „Vă spun cum era modelul la PA. Erau doi procurori de serviciu în fiecare zi. Sesizările care parveneau în acea zi erau primite de aceşti procurori. Ei intrau în jocul procesual imediat când primeau aceste sesizări. Ele erau repartizate lor prin rezoluţie. După asta, dacă din această sesizare derula o anchetă şi se pornea urmărirea penală, dosarul era dat în gestiune… Asta e una din modalităţile cu care lucram în PA. O altă situaţie era atunci când veneau ofiţerii de urmărire penală deja cu dosare penale pornite. Atunci se verifica lista dosarelor şi se repartiza aşa, ca să fie un număr egal de dosare la toţi procurorii. Suntem obligaţi să facem în aşa fel încât dosarele să fie distribuite proporţional. Asta nu-i indicat nicăieri în lege, dar e datoria fiecărui conducător să împartă dosarele în mod egal”, consideră Harunjen.

Recent, în discursul său rostit la concursul de suplinire a funcţiei de procuror-şef al PA, Viorel Morari, care a şi câştigat lupta pentru şefia acestei instituţii, menţiona că unul din scopurile sale va fi instituirea „repartizării aleatorii a cauzelor penale şi specializarea procurorilor”. „Acum, procurorul care gestionează un dosar este numit conform listei. De exemplu, în secţia conducere sunt 15 procurori. Fiecare dintre ei primeşte câte un dosar. Dacă vin pe zi 10 dosare, primii 10 primesc câte un dosar. Da, nu este stabilit nicăieri în lege cum să distribui o sesizare care poate deveni dosar penal. Totuşi, un procuror-şef nu poate distribui după placul său un dosar. Dacă un procuror va avea mai multe dosare decât altul, va fi conflict în colectiv… Când am vorbit despre distribuirea aleatorie, m-am referit la un model clar de distribuire, în baza listei, conform volumului de lucru al fiecărui procuror, prin care fiecare procuror să ştie care este procedura”.

Roşioru: „Repartizarea aleatorie în organele procuraturii este exclusă”

Viorel Morari susţine că, în ultimii ani, au existat discuţii pentru a elabora un program special de distribuire aleatorie a dosarelor în procuratură. „Nu ştiu dacă tehnic e posibil, deoarece la noi e altă procedură. La judecător, dosarul, din moment ce a parvenit, merge la examinare. Nu parvin alte dosare şi alt volum de lucru neprevăzut. La procuror, dacă a ajuns un dosar pentru a stabili începerea urmăririi penale, pot veni şi alte câteva dosare la terminare… Sunt diverse circumstanţe. Totodată, la procurori, de regulă, se merge pe specializare. Dacă unul e specializat într-un domeniu, eu, ca procuror-şef, îi dau un dosar pe domeniul respectiv. De exemplu, coruperea pasivă comisă de colaboratorii poliţiei rutiere. Este un procuror care are o experienţă mai bogată, adică a avut 3-4 dosare similare. Anume lui îi repartizez cazul, or, fiecare domeniu are specificul său. De regulă, se repartizează pe liste, dar, dacă apare un dosar specializat, poţi să-l dai unui procuror anume”, crede noul şef al PA.

Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), consideră că, în domeniul repartizării dosarelor, în organele procuraturii, lucrurile nu necesită a fi modificate, precizând că astăzi dosarele se repartizează după „abilităţi şi competenţe”. „Repartizarea aleatorie în organele procuraturii este exclusă. Pentru că, dacă ne dorim anchete eficiente, ar trebui să mergem şi să insistăm mai mult pe ideea specializării procurorilor. Astfel, unii procurori vor lua dosare pe anumite subiecte, alţii, pe altele. Acum nu există specializare. Se fac studii, se încearcă…”, precizează Roşioru. Referitor la dubiile care există în societate în procesul de repartizare a dosarelor în Procuratură, preşedintele CSP menţionează că „oamenii trebuie să fie de bună-credinţă şi să nu bănuiască. Atâta timp cât există suspiciuni, lucrurile nu o să fie înţelese de societate aşa cum trebuie. Fiecare trebuie să-şi facă meseria corect”, zice acesta. Întrebat dacă, astăzi, în PG, dosarele se distribuie corect, fără influenţe, Roşioru ne-a zis: „…Teoretic, orice e posibil. Inclusiv ca şi un elefant să zboare. Dar, sunt sigur, astăzi, în Procuratură, dosarele se repartizează corect”.

Avocat: Procurorul-şef poate da un anumit dosar unor persoane loiale

Specialişti din afara sistemului consideră că, în domeniul repartizării dosarelor în organele procuraturii, sunt necesare schimbări. „Acum, dosarele se împart la discreţia conducătorului şi nu e bine. De ce, în instanţe, s-a introdus repartizarea aleatorie? Deoarece e un moment care din start poate influenţa examinarea unui dosar. Procurorul-şef poate da un anumit dosar celui în care are mai multă încredere sau unor persoane loiale, dacă are vreun interes. Acest moment nu există în lege. Nicăieri, nu e vreo instrucţiune. Cred că ar trebui instituită o repartizare apropiată celei din instanţa de judecată. Pentru că în multe dosare de rezonanţă apar aceleaşi nume de procurori… Cu siguranţă sunt interese. E nevoie şi la procurori de un sistem prin care repartizarea să nu poată fi influenţată de procurorul-şef”, precizează avocatul Gheorghe Cobzac, care a activat anterior 10 ani în Procuratură. „Ştiu că azi, în Procuratură, sunt oameni care lucrează ca nişte cai, până noaptea, dar sunt şi procurori care au câteva dosare. Există, în unele cazuri, o încărcare intenţionată a unor procurori”, crede Cobzac.

Un alt fost procuror consideră că lucrurile sunt greu de schimbat, chiar dacă e necesar. „Pe când activam eu, repartizam dosarele după competenţa persoanelor. Fiecare om are o atracţie pentru un anumit domeniu. Cred că procurorii ar trebui specializaţi. E clar şi faptul că, dacă laşi la latitudinea procurorului-şef repartizarea, pot interveni abuzuri. El poate da dosarele după bunul său plac, celui cu care găseşte limbaj comun. Ceva trebuie de schimbat. Şi distribuirea aleatorie ar putea avea neajunsuri, or, există riscul ca un dosar complicat să ajungă la un procuror mai puţin competent. E greu de găsit o soluţie perfectă. Ar trebui să existe mai multă atenţie la selectarea cadrelor şi la specializarea lor”, consideră ex-procurorul anticorupţie Tudor Suveică, actualmente avocat.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.