Cu întreprinzătorii din Cahul spre Europa

În contextul economic actual, tot mai mulţi cetăţeni se interesează de modul în care ar putea porni o afacere proprie în ţară, ca alternativă la emigrare. Proiectele şi programele Uniunii Europene le vin în ajutor celor interesaţi atât cu suport informativ, cât şi financiar. Totuşi, conceperea şi demararea unui business în R. Moldova rămâne a fi o întreprindere destul de anevoioasă.

„Am cules odată o cantitate foarte mare de struguri. Iniţial, cumpărătorii mi-au spus că oferă 6 lei per kilogram. După ce i-am cules, aceştia au spus că strugurii nu sunt buni şi că îi cumpără doar dacă îi dau cu 6 lei. Atunci, am încărcat strugurii şi i-am dus la un frigider din apropiere. Mi-am zis în acele momente să-mi fac frigiderul meu. Cumpărătorul vrea să dicteze el valorile, dar aşa eu pot negocia şi vinde atunci când îmi convine preţul”, povesteşte o antreprenoare din Cahul.

E nevoie de mult curaj şi multă muncă

„Pentru a începe o afacere, trebuie să tragi aer în piept şi să ai mult curaj. Ca să ajungi la punctul final de lansare a unei afaceri e nevoie să treci prin multă birocraţie. Eu am început-o de la zero. Am făcut un proiect de afacere şi m-am adresat la BERD BAS Moldova („Business Advisory Services” al BERD), Programul „Femeile în afaceri”. Am beneficiat de 70% ajutor din partea BAS, restul, 30%, au constituit contribuţia proprie. Am finisat, am dat în exploatare, am plasat strugurii. Acum avem 150 de tone de struguri în frigider. De puţin timp, suntem prezenţi şi pe piaţa europeană”, spune femeia. Doamna Ecaterina Vulpe subliniază că i s-a cerut multă muncă, insistenţă şi răbdare, dar când a ajuns la final, a simţit că oboseala trece. „Astfel, ţara creşte cu fiecare producător care îşi comercializează inteligent marfa. Altădată, noi nu aveam posibilităţile de azi, dar voi, tinerii, puteţi beneficia de multe oportunităţi. Să nu vă temeţi de greutăţi”, ne îndeamnă doamna Ecaterina.

Este greu, dar merită

„Populaţia e dezamăgită. La început s-a manifestat un interes sporit pentru aceste programe. Acum, interesul a scăzut în legătură cu situaţia de criză, cu incertitudinile politice, cu stoparea finanţărilor. Lumea aşteaptă mai mult ajutor financiar decât informativ”, spune reprezentantul Centrului de dezvoltare socio-economică (din cadrul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii) din raionul Cahul. Totuşi, reprezentantul asociaţiei obşteşti remarcă un caz de succes: Denis Sava, care prin Programul Pare 1+1 a iniţiat o afacere cu ouă de prepeliţă.

Denis spune că ideea i-a venit prin 2012. A participat la programul Pare 1+1 , după care a luat un credit în valoare de 400.000 de lei. Investiţia a fost în sumă de 1. 300.000 de lei. Firma a fost construită într-un bloc care era într-o stare deplorabilă. „Am reparat tot. Acum vrem să investim în echipamente şi tehnologii. În perspectivă, dorim să ne extindem. În următorii 3 ani, intenţionăm să exportăm pe piaţa europeană, în ţări precum Italia, Austria, Germania. Am şi găsit recent un partener în Austria care ar achiziţiona produsele noastre. Vom deschide şi o nouă hală pentru păstrarea produselor. Îndemn tinerii să îndrăznească să-şi creeze propria afacere. Este greu, dar merită”, crede Denis.

În lista de aşteptări

Dacă unii deja şi-au pus pe picioare afacerile, alţii abia speră să obţină asistenţă. Ion Prisin are o întreprindere de comerţ pe care iniţiat-o acum 25 de ani. El spune că în prezent nu-i merge prea bine. „Au fost timpuri când se lucra mai bine. Nu am beneficiat încă de surse europene, dar sper să pot beneficia de acum încolo”.

Gospodăria ţărănească Alexandru Donea, din Taraclia de Salcie, raionul Cahul, este o afacere de familie ce se specializează în producerea vinului sec şi vinului dulce: Cahor, Muscat etc. „Deţinem două hectare de teren agricol ale noastre şi 7-8 hectare arendăm. Lucrăm cu două tractoare proprii. Avem în momentul de faţă 50 de tone de vin în cisterne, vinul este de calitate superioară. Noi şi îmbuteliem, manual. Comercializăm produsele în R. Moldova. Avem clienţi fideli de pe loc, care ne sună foarte des, dar suntem sunaţi şi de peste hotare”, spune soţia proprietarului. Ea adaugă că, în urmă cu 10 ani, le-a fost foarte greu să înceapă această afacere. „Am luat foarte multe credite, cu procente mari. Am făcut un proiect în sumă de 500.000, cu Filiera Vinului. Am strâns toate documentele, am făcut proiectul, am prezentat fotografii, tot ce trebuia. Mi-a rămas ultimul pas, şi când am ajuns la bănci (trebuia să iau creditul cu un procent mai mic), mi-au refuzat, cerând gaj de un milion şi jumătate. Normal că nu aveam un gaj de asemenea valoare. M-am stopat aici. Acum lucrăm cu finanţe proprii. Dorim să ne dezvoltăm, cerem ajutor, pentru că nu putem să evoluăm pornind de la resursele financiare de care dispunem. Ar fi benefic suportul european, pentru că noi avem nevoie şi de utilaj modernizat. Vrem să ne extindem, dar e foarte complicat”, spun antreprenorii.

Ar fi mult mai uşor de lucrat cu parteneri europeni

Tudor Carastan este proprietar al unei întreprinderi agricole de producere a strugurilor şi agricultură a câmpului. Entitatea este situată în raionul Cahul, s. Slobozia Mare, iar afacerea a debutat în 2003. În 2006 şi-a extins aria de activitate. „Ne-a fost foarte greu să ne lansăm pe piaţă şi ne este greu în continuare, din pricina relaţiilor de piaţă. Ştim să producem, să investim, dar când vine vremea vânzărilor, ne blocăm. Până în 2006 aveam 90 de hectare de vii formate de noi. La acea vreme litrul de motorină era 7 lei şi noi vindeam strugurii Cabernet, Merlot cu 6 – 6.50 lei. Puteţi să vă imaginaţi că azi, când a ajuns motorina la 17 lei, vindem struguri cu 2.30? Alte lămuriri cred că nu mai trebuiesc. La fel se întâmplă şi cu grânele, şi cu porumbul. Piaţa se dictează, se joacă magnaţii între ei şi se cumpără ieftin, iar cei care, ca şi noi, n-au volume mari, n-au unde păstra producţia, sunt nevoiţi să vândă la preţul existent, pentru că altfel ar trebui să plătească altor companii pentru păstrare. Floarea-soarelui, în acest an, s-a comercializat cu 6.90 lei. Ne-am bucurat. Preţul s-a păstrat acelaşi pentru trei săptămâni şi am decis să livrăm producţia. Peste o săptămână am aflat că se vinde deja cu 8.30 – 8.70 lei. Cineva face bani pe spatele nostru”, se plânge Carastan. Acesta mai spune că nu a accesat încă ajutor european, a tot căutat variante, dar fără succes. „Ne e frică de final, de rezultate. Discutăm, totuşi, cu parteneri de prin alte ţări, şi când le povestim despre tehnologiile, metodele pe care le utilizăm noi în agricultură, de faptul că nu avem un contract de achiziţie, că recoltăm şi încă nu ştim cui o să vindem – pentru ei asta e inimaginabil. Noi toţi ne temem de piaţa europeană, deşi ea nu e atât de straşnică. Bunăoară, noi producem 12-15 tone de struguri la hectar, pe care ne-am obişnuit să-i comercializăm pe piaţa estică, dar am putea, luând fiecare strugure în mână, să-i vindem cu 3 euro. În Polonia, când am fost anul trecut, 1 kg de struguri se vindea cu 3-5 euro. Dacă am avea în spaţiul UE o companie pe care să o contractăm, ne-ar veni mult mai uşor şi ar fi mult mai convenabil. Am putea să ne orientăm spre UE, dar nu suntem deschişi”, încheie gestionarul.

UE deja este un partener comercial important pentru R. Moldova

La forumul „Europa pentru Moldova”, desfăşurat pe 5 noiembrie, la Cahul, Vasile Plămădeală, expert în comerţ în cadrul Delegaţiei UE, a menţionat că pe piaţa europeană sunt foarte solicitate produsele eco, ceea ce oferă un mare potenţial de export pentru R. Moldova.

Referindu-se la speculaţiile şi propaganda potrivit căreia semnarea Acordului de Liber Schimb ar putea înrăutăţi relaţiile politice şi comerciale a R. Moldova cu Federaţia Rusă, Plămădeală a spus că acesta este, din punct de vedere juridic, un document total compatibil cu prevederile acordului de comerţ liber semnat pentru piaţa statelor independente. Deci, din punct de vedere legal, aceste raţiuni sunt incorecte. R. Moldova, prin semnarea Acordului, îşi păstrează suveranitatea comercială, este liberă să încheie orice tratat, acord de liber schimb cu alte ţări, indiferent de amplasarea lor geografică. Există, însă, unele incompatibilităţi privind un acord cu Uniunea vamală, pentru că, în cazul acesteia, statul îşi pierde suveranitatea şi următoarele decizii privind paşii de mai departe în economia ţării sunt luate de către organele comunitare.

„De la 1 septembrie 2014, relaţiile UE – R. Moldova sunt ghidate de Acordul de Asociere şi de Liber Schimb. Prin implementarea Acordului de Liber Schimb, businessul din R. Moldova are acces la o piaţă de peste 500 milioane de consumatori. Datorită acestui Acord se deschid noi perspective pentru diferite sectoare care momentan sunt mai puţin dezvoltate sau nu sunt prezente în genere la noi. Urmează să aibă loc creşterea competitivităţii produselor. În primele 8 luni ale anului curent, 62% din export erau orientate spre UE. De menţionat că în ultimii ani s-au mărit vizibil cifrele de export spre UE, ceea ce înseamnă că într-adevăr UE este un partener comercial important, iar conform datelor din 2014-2015, este cel mai important partener comercial, depăşind 50% din export”, a conchis expertul.

Aliona CIURCĂ