Cinci judecători bănuiţi
Cei cinci judecători de la Curtea de Apel Chişinău, acuzaţi public de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie că ar fi acţionat contrar legii, au primit statut de bănuit într-un dosar penal gestionat de Procuratura Anticorupţie. Doar că, deşi dosarul a fost iniţiat încă în urmă cu aproape jumătate de an, finalitatea pare departe. Recent, în privinţa a patru judecători, statutul de bănuit a expirat, fiind prelungit cu încă trei luni printr-o ordonanţă a procurorului care se ocupă de acest caz, cu acordul procurorului general. În cazul unui alt magistrat, acest termen expiră la începutul lunii octombrie.
La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe www.csj.md, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) „examinarea abaterilor disciplinare grave”, comise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.
Acuzaţiile publice ale judecătoarei Anton
Peste doar câteva zile, pe 13 martie 2015, Marina Anton, judecător raportor pe acest dosar, la finalul Adunării Generale a Judecătorilor, a ţinut un discurs la subiect, aducând acuzaţii la adresa şefilor justiţiei din R. Moldova. Anton menţiona, în faţa a peste 300 de magistraţi, că se intenţionează „eliminarea din justiţie şi chiar condamnarea arbitrară a celor care au preferat ca, în activitatea lor, să acţioneze fără vreun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări şi intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, inclusiv judiciare, şi să se supună doar legii”. Judecătoarea a susţinut că dosarul penal, intentat pe numele ei şi al colegilor, are la bază o greşeală de redactare a hotărârii, care, imediat ce a fost sesizată, a fost corectată.
„Profitându-se de o eroare umană, de o omisiune pur întâmplătoare în procesul de redactare a unei hotărâri legale, care, conform legii, îşi produce efectele din momentul pronunţării, nu de la redactare, pe baza unui scenariu prealabil, având la dispoziţie presa aservită şi obedienţa unor membri ai CSM, au fost declanşate acţiuni perfide de linşaj public. Acestea au avut drept scop demonizarea şi executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia” (condamnat fără judecată, n.r.), din partea unor oameni preocupaţi de aşa-zisa mimare a unei zeloase lupte anticorupţie în faţa donatorilor externi”, tuna magistrata, precizând că, înainte de a fi făcut public acest caz, i s-a cerut să demisioneze din proprie iniţiativă. „Dosarul e fabricat, făcut la comandă”, susţinea în luna martie 2015, pentru ZdG, Ion Secrieru, un alt judecător urmărit penal în acest caz. De partea cealaltă, Eduard Harunjen, atunci şeful Procuraturii Anticorupţie, afirma că, în cadrul urmăririi penale, procurorii vor aduce probe care vor demonstra că, în acţiunile judecătorilor, a fost intenţie şi nu o simplă eroare, aşa cum susţin ei.
De ce trenează urmărirea penală?
De atunci au trecut mai bine de şase luni, iar dosarul, aflat în gestiunea procurorilor anticorupţie nu are, deocamdată, o finalitate. Dimpotrivă. „Am impresia că pe ei nu-i mai interesează subiectul nostru. La începutul lunii iulie, am fost audiată şi recunoscută în calitate de bănuită. Colegilor mei această calitate le-a fost atribuită în luna iunie. Dacă în decurs de trei luni de la momentul recunoaşterii în calitate de bănuit nu se înaintează învinuirea, rezultă că automat bănuiţii îşi pierd această calitate. Organul de urmărire penală este obligat să emită o ordonanţă de scoatere a persoanei de sub urmărire penală. După asta nu am mai fost contactată. În cazul meu, termenul expiră la începutul lunii octombrie”, ne-a explicat judecătoarea Marina Anton.
Dosarul penal se află în gestiunea procurorului Procuraturii Anticorupţie, Roman Statnîi. Solicitat de ZdG, acuzatorul de stat a menţionat că urmărirea penală ar fi în desfăşurare, precizând că toţi cei cinci magistraţi au calitate de bănuit, fază premergătoare aducerii învinuirii. „Cauza penală a fost iniţiată nu în luna martie, ci în aprilie 2015… Cauza nu este chiar aşa de simplă cum pare la prima vedere. La moment, eu consider că urmează a fi audiate inclusiv persoanele care au fost vizate în acea hotărâre judecătoarească. Ele, la moment, nu se află pe teritoriul R. Moldova. Ele au fost solicitate şi urmează să fie audiate. Poate va exista necesitatea unor confruntări. Prezenţa şi audierea lor este obligatorie. Din informaţiile de care dispun, organul de urmărire penală depune efort maxim pentru ca aceste persoane să ajungă în faţa organului de urmărire penală. Am discutat şi personal cu acele persoane, care mi-au promis că se vor prezenta, în dependenţă de graficul pe care-l vor avea. Cum îşi vor face timp să vină în Moldova, cu siguranţă, se vor prezenta”, explică Roman Statnîi. Referitor la faptul că, la începutul lunii septembrie 2015, calitatea de bănuit a judecătorilor Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă a expirat, iar la început de octombrie, la fel se va întâmpla şi în cazul Marinei Anton, procurorul a precizat că, „prin ordonanţa mea şi cu acordul procurorului general, la 1 septembrie 2015, calitatea de bănuit a acestora a fost prelungită cu încă trei luni, până la 1 decembrie 2015. În cazul în care vor fi acumulate suficiente probe pentru a-i schimba calitatea, dnei Anton i se va înainta învinuirea. Dacă nu, va fi emisă o altă decizie conform legii”, a precizat Roman Statnîi. Acesta a confirmat că, oficial, niciun judecător nu a fost suspendat până acum din funcţie.
Într-un interviu pentru anticorupţie.md, Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, de la care a pornit practic acest dosar, a menţionat: „Pot să vă dau dosarul, să-l citiţi şi să vă faceţi concluziile de rigoare. Când am văzut care sunt acţiunile judecătorilor după ce a fost anulată această hotărâre, am trimis la CSM. E adevărat – eu am vorbit cu ei. Am crezut că fac bine că discut cu oamenii. CSM a dat acordul cu multă gălăgie. Reiese că nu trebuie să întreprind ceva. Haideţi să stăm într-o parte şi eşti bun…”, a precizat acesta.
P.S. Mai multe detalii despre acest dosar aflaţi din articolul „Dosarul cu cinci judecători între eroare, intenţie şi răfuială”, publicat în ediţia tipărită a ZdG din 19 martie 2015. Articolul poate fi citit şi online, pe site-ul www.zdg.md.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Facebook
