Campioni la infertilitate
„Dacă acum 20 de ani era o raritate să vină o femeie de 30 de ani şi să spună că vrea să nască, acum, acest fapt este unul firesc şi ne mirăm când vedem o femeie de 20 de ani”. Este realitatea pe care o constată medicii-obstetricieni, pe mâna cărora ajung multe femei decise să nască un copil. În R. Moldova, incidenţa cuplurilor infertile s-a majorat de două ori pe parcursul ultimilor 10 ani, potrivit unui studiu prezentat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Este o problemă stringentă atât la nivel naţional, cât şi global, iar factorii care contribuie la infertilitate sunt diverşi.
Cauza principală ar fi că femeile amână perioada de concepere a unui copil, iar când simt că ar fi pregătite, apar problemele ce ţin de fertilitate. Este una dintre explicaţiile oferite de către profesorul universitar Veaceslav Moşin, director al unei clinici private din Chişinău. „Nu putem să spunem câţi tineri din categoria celor de sub 25 de ani sunt infertili, pentru că ei încă nu-şi doresc o sarcină. Dacă fetele şi-ar propune să nască la 18 ani, n-am avea probleme în acest sens şi, dacă o femeie ar naşte primii doi copii până la vârsta de 20 de ani, pe urmă poate să aibă şi probleme de fertilitate, dar pe ea nu o mai interesează, deoarece are deja copii”, explică specialistul.
„Cândva, fata de 20 de ani era numită fată bătrână. Într-un sat, era ruşinos să ajungi la această vârstă nemăritată şi toţi erau interesaţi „s-o treacă la casa ei” cât mai curând. Femeile se căsătoreau devreme, năşteau câte 4-5 copii. Făceau avorturi mai puţine. Se protejau mai puţin şi, pe la vârsta de 35 de ani, îşi încheiau funcţia reproductivă. Acum, suntem în situaţia când s-a schimbat total comportamentul reproductiv. Pe timpul Uniunii Sovietice, era un comportament, iar acum e cu totul altul”, adaugă profesorul, menţionând că, în prezent, medicii au ajuns să se mire când văd că o tânără de 20 de ani îşi doreşte să conceapă un copil.
R. Moldova – lider la sterilitate
„Amânarea perioadei de concepere este o tendinţă europeană pe care şi femeile de la noi o urmează. După factorul tardiv privind conceperea unui copil, ne apropiem de Europa, însă, spre deosebire de ei, la noi influenţează mult şi factorii ecologici, care sunt într-o stare mult mai rea. Noi nu avem securitate alimentară. Pe lângă aceasta, şi numărul infecţiilor virale e mai mare, dar şi avorturi la noi se fac mai multe. Ei au cultura contracepţiei, la noi, însă, nu e prea educată lumea la acest capitol”, opinează Veaceslav Moşin.
„Cunoaştem că infertilitatea sporeşte, dar cu cât şi cum nu putem spune, pentru că, în R.Moldova, nu avem date oficiale şi indicatori privind acest fenomen. Dar, potrivit rapoartelor regionale şi internaţionale, incidenţa cuplurilor infertile ar atinge valoarea de 16%. În acest context, R. Moldova este ţara cu cele mai mari valori ale sterilităţii din Europa şi din fostul spaţiu sovietic”, menţionează autoarea studiului privind „Sănătatea reproducerii”, Diana Cheianu-Andrei.
„Nu le putem spune tinerilor că trebuie să nască la 20 de ani”
Cifrele ar putea fi şi mai mari, susţine profesorul Veaceslav Moşin, dar contează şi vârsta la care ne raportăm, pentru că rata infertilităţii creşte gradual, în dependenţă de vârstă. Până la 25 de ani, ar fi de 5-8%, la 30 de ani, ajunge până la 12%, iar la 35 de ani se apropie de 15%. La 40 de ani putem spune că incidenţa infertilităţii poate depăşi cota de 30%. totodată, la 45 de ani, circa 95% dintre femei sunt infertile. „Cifrele acestea chiar pot să fie mari. Tendinţa este ca mai puţine cupluri să aibă copii. Nu putem influenţa deciziile tinerilor. Nu le putem spune că trebuie să nască la 20 de ani. Nu poţi să-i spui să facă asta, pentru că există şi alţi factori sociali care contează. O explicaţie ar fi şi faptul că femeile se emancipează, ele doresc carieră, beneficii materiale şi după asta se gândesc la copii, dar, din nefericire, se întâmplă să fie prea târziu”, mai spune Veaceslav Moşin.
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că ponderea cuplurilor infertile pe plan mondial a crescut pe parcursul ultimilor 20 de ani cu 6,5 milioane. Ajungând de la 42 milioane în 1990 la 48,5 milioane în 2010. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2012, la o femeie de vârstă reproductivă reveneau în mediu 1,3 copii, mult mai puţin decât este necesar pentru simpla înlocuire a generaţiilor (2,14-2,15 copii). „Sunt foarte mulţi factori care influenţează sănătatea reproductivă, pornind de la situaţia socio-economică a ţării, până la atitudinea societăţii faţă de femeie, rolul ei în societate, dar mai ales, atitudinea femeii faţă de propria sănătate”, consideră Diana Cheianu-Andrei.
„Acum şi calitatea spermei la bărbaţi este mult mai joasă”
Potrivit profesorului Veaceslav Moşin, şi patologiile endocrine de care suferă o parte dintre femei pot provoca infertilitatea. „Avem probleme mari şi cu glanda tiroidă, din cauza deficitului de iod. Mai avem probleme influenţate de explozia de la Cernobîl. O importanţă majoră ar fi şi traumele psihologice, infecţiile virale, febrete, fumatul, alcoolul, nemaivorbind că tinerii sunt foarte stresaţi acum. Toţi aceşti factori au un impact negativ. Însă, pe lângă factorii ce ţin de mediu, mai sunt cei legaţi de relaţiile sexuale neprotejate care duc la apariţia unor boli transmisibile ca microplasmoza, chlamydia, gonoreea ş.a. Pe lângă faptul că aceste infecţii fac ca trompele să fie impermeabile şi există riscuri extrauterine, pot reduce şi funcţia endocrină”. Specialistul mai precizează că problemele de infertilitate vizează atât femeile, cât şi bărbaţii, raportul fiind pe alocuri de 50/50. „Avem, pe de o parte, sănătatea femeilor, pe de altă parte, sănătatea bărbaţilor. Acum şi calitatea spermei la bărbaţi este mult mai joasă. Dacă s-ar face un studiu, s-ar constata că, în prezent, calitatea spermei la un tânăr de 18 ani nu mai este aşa cum era cu 30 de ani în urmă. Sunt multe studii la nivel global care arată că, din punct de vedere biologic, sperma nu mai este atât de calitativă. Mai avem şi cazuri când ambii parteneri au probleme şi aici este mai greu de intervenit”.
Până la 50 de mii de lei o procedură de fertilizare
Ajunse într-o asemenea situaţie, de cele mai multe ori, cuplurile nu mai apelează la tratamente de durată, ci preferă metode mai rapide şi mai eficiente. Fertilizarea in vitro este una dintre metodele care, în ultimii ani, se aplică şi la noi, deşi e mult mai puţin solicitată decât în alte state. „Acum, tinerii nu au timp să umble pe la doctori şi să se trateze, fie pentru că lucrează, fie ajung la vârsta când nu vor să mai amâne rezolvarea problemei. Fertilizarea in vitro este singura soluţie reală, pentru că altele nu prea dau rezultate. Trompele, dacă se stompează, nu se mai restabilesc, la fel şi calitatea spermei – dacă este redusă, nu se mai restabileşte. Ar trebui ani de tratament şi, până la urmă, oricum se recurge la fertilizare. La noi această practică e mai puţin solicitată. Pentru că e cam scumpă şi nu toţi pot să-şi permită. Ajunge până la 40-50 de mii de lei o procedură. Se întâmplă, însă, ca unele femei să aibă nevoie de mai multe proceduri pentru a fi însărcinate”, precizează specialistul.
„Tinerii – analfabeţi din punct de vedere sexual”
Deşi avem o lege privind sănătatea reproducerii, adoptată în 2012, care prevede că statul ar acorda susţinere financiară în acest sens, deocamdată „problema rămâne în aer”, spun cei din domeniu.
„Trebuie să fim atenţi la modul în care ne trăim viaţa şi ar fi bine să avem deprinderi sănătoase de viaţă”, adaugă Moşin. „Acum se mai ocupă cineva de educarea tinerilor? Ce folos că ştii matematică şi fizică, dacă nu ai deprinderi de viaţă? Trebuie să ştii să te protejezi, dar la noi tinerii sunt analfabeţi din punct de vedere sexual”, conchide Veaceslav Moşin.
