Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   "Prometeu" devine prima "şcoală de…

„Prometeu” devine prima „şcoală de calitate”

Timp de câteva zile, la Liceul „Prometeu” din Chişinău, profesori din mai multe instituţii de învăţământ din R. Moldova au însuşit „Teoria alegerii”. Nancy D. Herrick, din SUA, una dintre discipolele  doctorului William Glasser, le-a vorbit profesorilor din R. Moldova despre felul în care oricine poate alege fericirea pentru viaţa sa.

Teoria lui Glasser defineşte reperele unei tehnologii simple şi eficiente, care o poate înlocui pe cea obişnuită, potrivit căreia scopul suprem al vieţii unui om ar fi controlul instituit asupra altora.

Potrivit teoriei lui Glasser, omul se poate controla doar pe sine. Ceilalţi ne transmit informaţii, iar noi alegem cum să acţionăm: negativ – din nefericire, şi pozitiv – spre fericire.

Profesorul Glasser, de 85 de ani, e medic psihiatru şi consultant al oamenilor aflaţi în dificultate.  În 1967 a înfiinţat Intitute for Reality Therapy, o fundaţie nonprofit având scopul promovării unei noi psihologii asupra libertăţii personale, ocupându-se de toate aspectele libertăţii psihice la adulţi şi în şcoli. Glasser a publicat cărţile: Reality Therapy, The Quality School, Staying Together şi, cea mai celebră, Choice Theory (Cum să alegi fericirea).
Despre „Teoria alegerii” Glasser spune următoarele: „Aceasta este psihologia controlului interior. Ea explică de ce şi cum luăm deciziile care determină cursul întregii noastre existenţe. «Teoria alegerii» este o schimbare absolută, pornind de la ceea ce era de la sine înţeles şi ajungând la ceea ce sper că va deveni cu timpul o chestiune de bun-simţ».
Sute de discipoli ai doctorului Glasser promovează în lume „Teoria alegerii” de a fi fericiţi. Nancy D. Herrick a avut cursuri în instituţii de învăţământ din Rusia, Croaţia, Slovenia… Acum câteva zile, s-a aflat la Chişinău, la Liceul „Promoteu”.

Nancy a dedicat educaţiei aproape 30 de ani din viaţa sa. Ea are două fiice şi cinci nepoţi şi spune că îşi doreşte ca această lume să devină un loc mai bun pentru ei. Nancy crede că oamenii trebuie să se împace unii cu alţii şi încearcă să-i înveţe ceea ce le poate fi util. Ea a lucrat cu minori cu probleme de comportament, cu tineri aflaţi în conflict cu legea, cu veterani de război care se confruntă cu probleme de reabilitare, dar şi cu persoane cu deficienţe mintale. „Această teorie poate ajuta pe oricine”, explică Nancy.

La încheierea cursurilor de la „Prometeu”, am discutat cu Nancy D. Herrick, care afirmă că acest liceu poate deveni prima „şcoală de calitate” din R. Moldova – instituţie similară cu cele deschise în 20 de ţări ale lumii, în cadrul proiectelor Glasser.

— Ce înseamnă „şcoală de calitate”?

— E o noţiune care confirmă că fiecare copil poate să înveţe, iar fiecare şcoală poate avea un viitor mai bun. Concepţiile doctorului Glasser îi ajută pe oameni să-şi construiască nişte relaţii reciproce mai bune. Am constatat că atunci când construim relaţii mai bune la şcoală, copiii sunt mai motivaţi să înveţe…

— Ce sensuri are mesajul „alege“ în cadrul teoriei lui Glasser?

— Omul este cel care îşi alege singur comportamentul. Teoria alegerii ne învaţă să înţelegem că creierul nostru e cel care ia decizii. Această teorie explică de ce oamenii fac ceea ce fac, de ce se comportă într-un fel anume. Teoria alegerii nu trebuie acceptată neapărat. Oricine poate lua din această teorie doar ceea ce crede că i-ar fi util.

— Când aţi venit în R. Moldova, ce ştiaţi despre noi?

— Nu cunoşteam prea multe despre Moldova. Pregătindu-mă de drum, am citit mai multe şi le-am adresat mai multe întrebări profesorilor de la Liceul „Prometeu”. Fusesem în unele ţări ex-sovietice şi prin Europa de Est… Am descoperit mai multe afinităţi între culturile acestor ţări.

— Care ar fi problema principală cu care se confruntă şcolile noastre naţionale?

— La Chişinău nu am discutat în mod special despre problemele şcolilor, dar am prezentat cursuri în mai multe ţări ale lumii şi am ajuns la o concluzie comună: deseori elevii nu au nevoie de ceea ce îi învaţă şcoala.

— De mai mult timp, în R. Moldova, nu poate fi ales şeful statului. Sub aspectul Teoriei alegerii, cum ar putea fi ales acesta?

— Singurul lucru pe care îl pot sugera e ca politicienii şi cetăţenii să se asculte şi să se audă unii pe alţii. Ei toţi trebuie să explice cum anume o eventuală schimbare ar putea fi în beneficiul comunităţii. Guvernul e cel care ar trebui să facă ca toată ţara să devină un loc fericit, în care toată lumea se simte bine. Guvernul nu ar trebui să devină o instituţie destinată unui grup mic de persoane…

— Dar ce înseamnă fericirea, în concepţia dvs.?

— Când vorbim despre fericire, trebuie să înţelegem că există situaţii perfecte, reale şi imaginare… Fericirea? Cred că fericirea e atunci când oamenii realizează ceea ce îşi doresc, fără să-i afecteze negativ pe cei din jur…

— R. Moldova este afectată de exod. Acesta desparte familii, lăsând mii de copii fără supravegherea părinţilor. Care ar fi soluţia pentru această situaţie?

— Nu există o soluţie foarte rapidă. E nevoie să fie create mai multe locuri de muncă pentru mamele decise să plece. Acest lucru este specific şi altor ţări. Întotdeauna despărţirile îi fac pe copii să sufere. O soluţie mai rapidă ar fi cea în care lumea din preajma acestor copii, şcoala, familiile extinse şi vecinii, dacă este nevoie, să facă tot posibilul ca ei să se simtă mai bine. Copiii cresc, indiferent de faptul dacă au părinţi sau nu. Succesele, însă, sunt diferite, dacă sunt sau dacă nu sunt părinţii în preajma lor.

— De ce copiii, deseori, nu pot alege ceea ce e mai bine pentru ei în viaţă? Cum pot fi ei ajutaţi să facă o alegere corectă?

— Tocmai aceasta e ceea ce învăţăm noi. Teoria alegerii ne învaţă că suntem responsabili de comportamentul nostru. Noi nu putem controla pe nimeni, decât pe noi înşine. Dacă am fi conştienţi de asta, nu ar mai încerca nimeni să-i controleze pe alţii, fiind mai responsabili faţă de propriul comportament.

— Dar în cazul alegerii profesiei?

— Teoria alegerii ne învaţă să atragem atenţia la visurile noastre, la pasiunile şi la abilităţile pe care le avem, la lucrurile cu care ne mândrim, la lucrurile pe care le putem face mai bine. Dacă ne alegem profesia, ţinând cont de toate astea, atunci vom fi mai fericiţi.

— Atunci când sunteţi solicitată la identificarea unei soluţii în vreo problemă mai complicată, cum procedaţi?

— Foarte rar dau sfaturi. Înţeleg că e vorba despre altă viaţă, nu despre viaţa mea… Pur şi simplu, îi rog să se gândească foarte atent asupra deciziei pe care trebuie să o ia. Deciziile trebuie să fie ceea ce simt, doar atunci acestea le vor afecta în bine viitorul.

A.G.