VIDEO/ Hoții de păduri (IV). Cum se fură pădurile. ZdG explică – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Hoții de păduri (IV). Cum se fură pădurile. ZdG explică

    VIDEO/ Hoții de păduri (IV). Cum se fură pădurile. ZdG explică

    În ultimele șase luni, reporterii ZdG au discutat cu zeci de pădurari, șefi de ocoale silvice, șefi de întreprinderi, dar și cu oameni care lucrează la negru în păduri, fiind implicați și în tăieri ilegale. Așa am aflat cum de fapt se fură pădurile. Explicăm în detalii schemele aplicate de hoții de păduri.  

    Citiți primele trei părți ale anchetei despre Hoții de păduri:

    În ultimul an, în spațiul public au apărut mai mai multe imagini video în care se demonstra cum se fură pădurile. În imagini erau prezentate tăieri de copaci sau mașini pline cu lemne. Dar, faptul că într-o pădure au loc tăieri nu înseamnă neapărat că arborii sunt tăiați ilegal. Totuși, sub paravanul tăierilor legale, au loc și cele mai mari hoții. 

    Furt sub „umbrela” tăierilor legale. Metoda „surplusul”

    Pentru ca furtul de lemn să fie greu de depistat, de-a lungul timpului, cei implicați în acest proces au implementat și au perfecționat diverse scheme. Analiza ZdG a fenomenului hoțiilor din pădure arată că o mare parte din furturile de masă lemnoasă au loc în timpul tăierilor legale, planificate. Din acest motiv, furturile sunt greu de depistat de către persoane neavizate, care nu cunosc metodele prin care, sub justificarea tăierilor autorizate, o parte din lemn este scos din păduri clandestin și vândut la negru, iar banii – împărțiți între participanți.

    Tăierile planificate sunt de două tipuri: tăieri de îngrijire (degajare, curățire, rărit, igienă) și tăieri principale (tăieri rase). În cazul tăierilor de îngrijire, un interes mai mare pentru hoții de lemne reprezintă lucrările de igienă, când de pe suprafețe mari, de până la 10 ha, se taie selectiv copacii bolnavi. Tăierile principale (tăierile rase), în timpul cărora sunt exploatați toți copacii dintr-un anumit parchet (parcelă de pădure), reprezintă un potențial uriaș pentru cei care urmăresc să sustragă material lemnos, deoarece se acumulează un volum mare de lemn.

    Ca să putem face mai multe astfel de investigații avem nevoie de sprijinul vostru. Ne puteți ajuta cu un share, un abonament sau o donație prin PATREON

    „Volumul estimat al masei lemnoase este subevaluat”

    Conform procedurilor oficiale, înainte de orice tăiere (de îngrijire sau principală) se face inventarierea copacilor. Fiecare arbore care urmează a fi tăiat este măsurat în diametru, este indicată specia, regimul de înălțime și, în baza unei formule, este estimat volumul masei lemnoase care urmează a fi obținut. Se admite o eroare de +/-10%. 

    „La evaluările date iese în pădure nemijlocit pădurarul titular, pădurarul vecin și maistrul de sector, care răspunde de evaluare. Pădurarul de sector e cu toporul, pădurarul vecin e cu „vilka” (n.r.: clupa – instrumentul de măsurare a diametrului copacilor), măsoară, și maistrul scrie în fișa de inventariere a arborilor. Fiecare arbore este inventariat, este măsurat în diametru și se pune în fișa de inventariere a arborilor. După care se face categoria de înălțime. După ce s-a măsurat categoria de înălțime, categoria de diametru, este o formulă după care se estimează volumul masei lemnoase pentru fiecare parcelă. Înainte de a se exploata, vine autorizat totul și deja e estimat volumul masei lemnoase”, ne-a explicat Nicolae Manole, inginer silvic la Întreprinderea pentru Silvicultură (ÎS) Tighina, cum trebuie să decurgă, potrivit procedurii, evaluarea masei lemnoase care urmează a fi recoltată. 

    Măsurarea diametrului copacilor se face din 4 în 4 cm, cu ajutorul clupei

    În timpul inventarierii, însă, cu complicitatea maistrului și a pădurarilor, volumul estimat al masei lemnoase este subevaluat, prin trecerea în fișa de inventariere a unor valori mai mici decât cele reale. De exemplu, în cazul unor arbori cu diametrul de 20 cm se indică doar 16 cm. În rezultat, se estimează că va fi obținut un volum de masă lemnoasă mult mai mic decât cel real. Teoretic, inventarierea făcută de maistru și de pădurari poate fi verificată ulterior de către reprezentanții Moldsilva prin măsurarea repetată a arborilor. 

    În practică, însă, din cauza volumului enorm de lucru pe care l-ar presupune verificarea repetată a tuturor suprafețelor, sunt estimate doar aproximativ 10% din suprafețe, ne-au explicat angajați în domeniu. Astfel, după tăiere, lemnul obținut în surplus față de cel estimat inițial este scos din pădure și vândut la negru. În unele cazuri, surplusul de masă lemnoasă poate ajunge și la 80-90% din cantitatea totală. 

    Așa se verifică, după tăieri, legalitatea și corectitudinea procesului

    Fost pădurar: „Surplusul poate să fie luat ziua în amiaza mare”

    „Din parchete, ceea ce se vinde, ce se ia la evidență, banii sunt ai întreprinderii. Este bon, factură… Din surplus, bănuț în bănuț, noi ducem la șef (n.r.: șeful de ocol). Șeful  repartizează câte procente se duc mai sus, câte rămân la ocolul silvic. Din aceste procente ne revine și nouă…, undeva până la 10% ne rămâne și nouă din sumă”, ne-a explicat fostul pădurar Vasile Frunză. 

    „Surplusul poate să fie luat ziua în amiaza mare. Noaptea dă de bănuit. Se vede lumina și toți cred că se fură. Se efectuează o factură, se scrie masa lemnoasă pe o factură și cu factura dată lemnele se cară toată ziua. Cât reușești, atâta cari. Dacă poliția sau organele competente verifică factura, au dreptul în spatele facturii să menționeze data, ora și locul unde a fost staționat, ca ulterior să nu mai poată cu aceeași factură să sustragă masă lemnoasă”, preciza fostul pădurar, care cunoaște din propria sa experiență metodele aplicate pentru a vinde la negru lemnul din surplus.

    Tăierile ilicite „din pământ” și schema „clasificarea lemnului” 

    Pe lângă metoda „surplusului”, aplicată în cazul tăierilor planificate, pădurile R. Moldova sunt „rărite” în fiecare zi, anul împrejur, prin tăieri ilicite, neautorizate. În acest caz hoții de lemne sapă o copcă în jurul copacilor și-i taie din pământ. Ulterior, groapa este acoperită cu pământ și frunze, făcând aproape imposibilă depistarea defrișării.

    Această metodă este aplicată, de obicei, în sectoarele de pădure în care nu se fac tăieri planificate, dar poate fi pusă în practică și în jurul unui parchet în care au loc tăieri, ne-au explicat, sub protecția anonimatului, mai mulți silvicultori, care au participat și ei la astfel de scheme. Mai exact, pe lângă copacii exploatați legal dintr-un anumit parchet, sunt tăiați ilicit, din pământ, și unii copaci din jurul parchetului. În alte cazuri, cu ajutorul tractoarelor, copacii sunt smulși cu tot cu rădăcină. Lemnul obținut prin aceste metode este apoi scos din pădure împreună cu lemnul din surplus, de obicei tot în baza unei facturi. 

    Aici, copacul a fost smuls din rădăcină. În acest caz, furtul este aproape imposibil de descoperit

    Printr-o altă schemă, în documente, lemnul clasificat la categoria „bușteni” este indicat ca fiind de o calitate inferioară decât în realitate, fiind trecut la categoria „lemn de foc”. Schema este una prosperă, pentru că prețul unui metru cub de lemn „bușteni” este de aproximativ 900 de lei, iar prețul unui metru cub de lemn de foc este de aproximativ 300 de lei. Astfel, doar de la un metru cub de lemn vândut, statul este prejudiciat cu aproximativ 600 de lei. Anual, prin această metodă se comercializează mii de metri cubi de lemn. 

    În 2019 și 2020, legal au fost scoși din pădure peste un milion de metri cubi de lemne 

    Datele furnizate de către Agenția Moldsilva arată că, anual, din fondul forestier proprietate publică a statului, gestionat de Moldsilva, se taie legal și se scot din păduri sute de mii de metri cub de lemne. Asemenea tăieri sunt planificate și necesare. Cel mai des și cel mai mult copacii se taie în urma lucrărilor silvotehnice cu tăieri rase, lucrări care se caracterizează prin recoltarea integrală a arboretului exploatabil de pe o anumită suprafață, printr-o singură tăiere, inclusiv cu aplicarea ulterioară a metodelor de regenerare, în scopul creării unor arborete corespunzătoare sub raport ecologic și funcțional. 

    Anual, din pădurile Moldovei se scot, legal, sute de mii de metri cubi de lemne

    În 2019, au fost efectuate tratamente cu tăieri rase pe o suprafață totală de 3333 de hectare, cu recoltarea unui volum de 255,8 mii de metri cubi de lemn iar în 2020 au fost efectuate tratamente de tăieri rase pe o suprafață totală de 3154 de hectare, cu recoltarea unui volum brut de masă lemnoasă de 239 de mii de metri cubi. 

    Totodată, în 2019, tăierile de igienă, a căror scop constă în menținerea unei stări fitosanitare favorabile, prin extragerea arborilor uscați, rupți, doborâți, bolnavi, afectați sau infestați, au fost efectuate pe o suprafață de 9336 de hectare, cu recoltarea a 119,8 mii de metri cubi de lemn, iar în 2020, lucrările respective au fost efectuate pe o suprafață de 7935 de hectare, cu recoltarea unui volum de 100,9 mii de metri cubi. În ultimii doi ani au avut loc și tăieri de igienizare. În 2019, lucrările au fost efectuate pe o suprafață de 1179 de hectare, fiind recoltat un volum de 3,2 mii de metri cubi, iar în 2020 a fost parcursă o suprafață de 135 de hectare, cu recoltarea a 600 de metri cubi de lemn. 

    O estimare minimă: Furturi posibile, nedescoperite, de minimum 165 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani

    În total, în 2019, volumul total brut recoltat în rezultatul aplicării lucrărilor silvotehnice a fost de 567,1 mii de metri cubi, iar în 2020, volumul brut recoltat este de 538,2 mii de metri cubi de lemn, informează Moldsilva. 

    Agenția Moldsilva și alte organe abilitate au depistat că în 2019 s-au tăiat ilicit 3,2 mii de metri cubi de lemn, iar în 2020 alți 1,4 mii de metri cubi. Cifrele nu cuprind însă lemnul sustras ilicit care nu a putut fi descoperit. Cu el, cifra dezastrului din pădure ar putea fi de zeci de ori mai mare. 

    Dacă facem o simulare cu un surplus de doar 30%, deși în multe cazuri acesta este și mai mare, rezultă că, în ultimii doi ani, pe lângă cantitatea oficială de lemn tăiat, alți 330 mii de metri cubi de lemn au fost scoase din păduri la negru, fără a fi trecuți prin contabilitate. La un preț mediu de 500 de lei pentru un metru cub rezultă că a fost furat lemn de cel puțin 165 de milioane de lei doar pe parcursul ultimilor doi ani. Prejudiciul adus florei și faunei este însă inestimabil.

    Cu ce s-au soldat controalele efectuate în 2020 în mai multe întreprinderi silvice

    Furturile de pădure nu sunt însă aproape niciodată pedepsite penal în R. Moldova. În urmă cu un an, în lunile aprilie și mai 2020, prin ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), inspectori din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), împreună cu reprezentanți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ai Centrului Național Anticorupție (CNA) au efectuat mai multe controale în fondul forestier, pentru a verifica corespunderea volumului masei lemnoase recepționat în urma tăierilor autorizate cu cel din natură.

    Imagini de la controalele efectuate de instituțiile statului în primăvara anului 2020

    Controalele au vizat Rezervația Naturală „Codrii”, Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Hîncești-Silva”, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Silva-Centru” Ungheni și Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Orhei”. 

    Actele de constatare analizate de ZdG arată că, în doar două cantoane din cadrul Rezervației Naturale „Codrii”, în urma inventarierii cioatelor arborilor extrași în 4 parchete exploatate în primul semestru al anului 2020 prin tăieri de reconstrucție ecologică s-a depistat un surplus de 145,961 metri cubi de masă lemnoasă, fără a fi contabilizată. Iurie Cioară, directorul Rezervației, și-a exprimat atunci dezacordul pe marginea controlului efectuat. Verificările din câteva cantoane din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” au arătat că, în urma tăierilor legale din 2020, un surplus 236,35 de metri cubi de masă lemnoasă nu a fost luat la evidență.  

    Imagini de la controalele efectuate de instituțiile statului în primăvara anului 2020

    La Orhei a fost verificat Ocolul Silvic Vatici, fiind depistați 121,046 metri cubi de masă lemnoasă, necontabilizată. Șeful Ocolului Silvic Vatici a menționat că nu este de acord cu actul respectiv pentru că totalul indicat constituie 6% din volumul total de lemn strâns și se încadrează în marja de eroare. În cadrul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură „Hîncești-Silva” controalele au vizat două ocoale silvice, Buțeni și Bozieni, fiind depistat un surplus de masă lemnoasă de aproape 60 de metri cubi. La Ocolul Silvic Pîrlița, din cadrul Întreprinderii „Silva-Centru” Ungheni, într-un parchet au fost depistați zeci de copaci care ar fi fost tăiați ilicit. 

    Două dosare au fost clasate. Unul a fost trimis în judecată

    Ce a urmat? Într-un răspuns primit de ZdG în septembrie 2020 de la MADRM se preciza că, în urma controalelor, „pentru încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, exprimat prin întocmirea incorectă sau cu abateri a materialelor de punere în valoare și recepționare a parchetelor, maiștrilor silvici din cadrul Rezervației Naturale „Codrii” și Întreprinderea pentru Silvicultură „Orhei” le-au fost întocmite procese verbale de contravenție, fiindu-le aplicate amenzi în valoare de 7 mii de lei pentru fiecare”. Totodată, instituția ne-a informat că materialele întocmite în cadrul verificărilor au fost transmise Procuraturii Generale (PG) „pentru examinare și aplicarea măsurilor de rigoare în privința persoanelor care se fac vinovate de încălcările constatate”

    Pentru a afla care a fost soarta acestor demersuri, am trimis o solicitare și în adresa PG. În luna februarie 2021, instituția ne-a informat că toate actele au fost recepționate și examinate. În patru cazuri s-au adoptat soluții de pornire a urmăririi penale, iar în alte două cazuri, Procuratura r. Hâncești a dispus refuz în pornirea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal.

    PG a mai precizat că o cauză penală, care vizează Întreprinderea pentru Silvicultură „Silva-Centru” Ungheni a fost finisată și trimisă în judecată la Judecătoria Ungheni, celelalte trei cazuri fiind la faza de urmărire penală „în unele existând persoane identificate, inclusiv cu statut de acuzat în materie penală și la etapa de finisare”. PG a evitat să ofere detalii „reieșind din particularitățile lor, deoarece se referă la informații cu caracter precesual-penal, sunt confidențiale și reprezintă în același timp date cu caracter personal”.

    ZdG a solicitat de la PG și informații despre dosarele și sentințele emise în ultimii ani în conformitate cu articolele Codului Penal care vizează tăierile ilegale de păduri. Ni s-a spus însă că MAI este deținătorul băncii centrale de date privind evidența infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni. Deși am remis un demers și în adresa MAI, nu am primit un răspuns nici după expirarea termenului stabilit de lege.

    Informațiile publice de pe portalul instanțelor de judecată arată însă că, în ultimii ani, nu au fost pronunțate sentințe definitive prin care să fie condamnați la închisoare șefi din cadrul întreprinderilor silvice pentru implicarea în furturile de păduri. 

    Pădurarii, cel mai des sancționați pentru încălcări depistate în fondul forestier

    Cei care „plătesc” pentru furturile de lemn din păduri sunt pădurarii, deși, de cele mai multe ori, ei sunt doar executanții schemelor puse la cale de superiori. Pe parcursul anului 2019 șase pădurari, doi șefi de ocoale silvice și un administrator al entității silvice au fost demiși din funcții după ce au fost depistate încălcări în activitatea lor, un șef de ocol fiind restabilit în funcție prin intermediul instanței de judecată. În total, cu diverse sancțiuni au fost pedepsiți 86 de pădurari, 23 de maiștri silvici, trei șefi adjuncți de ocoale silvice, 10 șefi de ocoale și trei administratori ai entității silvice. 

    În 2020, pentru diverse încălcări, au fost dați afară 11 pădurari, un șef de ocol și cinci administratori ai entității silvice, trei dintre ei revenind în funcții în urma unor hotărâri judecătorești. În total, pe parcursul anului trecut au fost sancționați 85 de pădurari, 25 de maiștri silvici, trei șefi adjuncți de ocoale, 10 șefi de ocoale silvice, trei ingineri-șefi și 11 administratori ai entităților silvice. Niciun maistru silvic, șeful direct al pădurarilor și liantul dintre pădurari și șefii de ocoale silvice nu a fost demis în ultimii doi ani. Informațiile au fost furnizate de Agenția Moldsilva, în urma unei solicitări a ZdG. 

    Citiți primele trei părți ale anchetei „Hoții de păduri”

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Vicepremierul Nicu Popescu s-a întâlnit la New York cu omologul portughez Augusto Santos Silva: oficialii au discutat despre un schimb de experiență în domeniul diasporei, dar și despre recunoașterea certificatelor de vaccinare emise de R. Moldova

    În marja Segmentului înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite care se desfășoară la New York, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor Externe și…
    Vicepremierul Nicu Popescu s-a întâlnit la New York cu omologul portughez Augusto Santos Silva: oficialii au discutat despre un schimb de experiență în domeniul diasporei, dar și despre recunoașterea certificatelor de vaccinare emise de R. Moldova

    FOTO/ SUA au donat sistemului medical din R. Moldova un nou lot de asistență umanitară

    Un lot de asistență umanitară, care constă în 13 ventilatoare, dintre care 12 pediatrice și 1 pentru adulți, un monitor pentru pacient, un dispozitiv de respirație artificială CPAP și 3 ultrasonografe, a fost d…
    FOTO/ SUA au donat sistemului medical din R. Moldova un nou lot de asistență umanitară

    Șefa statului, întrevedere cu președintele Confederației Elvețiene în cadrul sesiunii a 76-a a Adunării Generale a ONU: „Am discutat să intensificăm negocierile privind acordul de liber schimb cu țările EFTA”

    Președinta R. Moldova, Maia Sandu, care efectuează o vizită oficială la New York, SUA, în prima zi a participării la sesiunea a 76-a a Adunării Generale a ONU, a avut o întrevedere cu Guy Parmelin, președintele…
    Șefa statului, întrevedere cu președintele Confederației Elvețiene în cadrul sesiunii a 76-a a Adunării Generale a ONU: „Am discutat să intensificăm negocierile privind acordul de liber schimb cu țările EFTA”

    Roman Cojuhari este noul administrator interimar al Î. S. „Poșta Moldovei”: „Sunt multe lucruri de făcut și sunt deschis spre colaborare pentru a dezvolta această instituție”

    Consilierul municipal de pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Roman Cojuhari este noul administrator interimar al Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”. Se întâmplă după ce Vitalie Zaharia, direc…
    Roman Cojuhari este noul administrator interimar al Î. S. „Poșta Moldovei”: „Sunt multe lucruri de făcut și sunt deschis spre colaborare pentru a dezvolta această instituție”