Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Viață de fost judecător: tranzacțiile…

Viață de fost judecător: tranzacțiile imobiliare de milioane ale ex-magistratului Ghenadie Pavliuc 

Colaj realizat de Andrei Muntean, ZdG

A lucrat 22 de ani la stat, fără venituri suplimentare semnificative, iar în 2023 s-a „transferat” la întreprinderea municipală „Apă-Canal” Chișinău. Luxul, devenit o constantă în viața lui, nu trădează însă această realitate. Este vorba despre fostul judecător Ghenadie Pavliuc, cunoscut în special pentru deciziile pronunțate în dosare de rezonanță în care au fost vizați mai mulți politicieni.

Ziarul de Gardă vă invită la turul unei case luxoase din proprietatea fostului judecător, listată pe site-urile cu anunțuri imobiliare la prețul de 11,7 milioane de lei. Totodată, vă arată noua bijuterie imobiliară a fostului judecător, ridicată la Tohatin, care urmează a fi amenajată în stil neoclasic, valoarea totală a căreia ar putea depăși suma de 360 de mii de euro. Pe lângă acestea, fostul judecător este investitor și în Complexul Rezidențial „HORA Village” din apropierea parcului „Valea Morilor”. 

Casă de judecător, din piatră și lemn natural, scoasă în vânzare cu 11,7 milioane de lei

În 2015, Ziarul de Gardă prezenta din exterior imobilul luxos din sectorul Ciocana al capitalei în care își ducea traiul familia judecătorului Ghenadie Pavliuc (magistrat între 2005 și 2022), una dintre cele mai importante figuri din justiție la acea vreme, responsabil de pronunțarea mai multor decizii catalogate drept „controversate” în dosare de rezonanță. 

În aprilie 2026, ZdG a identificat pe un site cu anunțuri imobiliare casa ex-judecătorului Pavliuc  expusă spre vânzare. Pe pagina de Facebook a unei agente imobiliare am putut vedea mai mult – un tur al curții și al casei lui Pavliuc, scoasă în vânzare la un preț de 580 de mii de euro (echivalentul a 11,7 milioane de lei, la cursul din mai 2026, n.r.). 

Captură de ecran

„Construită din cotileț și încălzită cu vată minerală, casa, ridicată în două etaje, este decorată cu piatră naturală pe exterior”, punctează agenta imobiliară în timp ce realizează turul virtual al proprietății soților Pavliuc. 

Rămânem în curte, iar agenta evidențiază garajul, beciul, fântâna, foișorul „minunat, care este dotat cu tot necesarul” și bazinul din curtea casei. 

Ajunsă în interior, agenta a punctat din nou un detaliu ce descrie luxul imobilului: „Totul este din lemn natural (referindu-se la piesele de mobilier, n.r.), scările la fel”, adăugând că „totul e de cea mai bună calitate, făcut la comandă”, și că imobilul „nu e făcut pentru vânzare – se vede”. 

Din turul virtual observăm că la subsol este amenajată o bucătărie de vară și o baie care n-au fost supuse reparației curente. Primul etaj, care are două intrări, este împărțit în bucătărie și living, „cu pardoseală caldă peste tot”. La cel de-al doilea etaj sunt amplasate cele trei dormitoare, un birou și camera de baie, de asemenea cu încălzire în pardoseală. 

Imobilul a ajuns în vânzare după ce soții Pavliuc au divorțat, trecând și printr-un proces de partajare a averii, la solicitarea ex-judecătorului. 

Deși imobilul este în vânzare pentru suma de 11,7 milioane de lei, într-o discuție cu ZdG, fostul judecător Ghenadie Pavliuc operează cu o altă sumă, menționând că „eu nu știu ce face doamna (Carolina Pavliuc, fosta soție a ex-judecătorului Ghenadie Pavliuc, n.r.). Ea poate s-o pună și cu un milion (de euro, n.r.)”, adăugând că de înstrăinarea locuinței este responsabil un executor judecătoresc, care a stabilit prețul inițial pentru licitație de 6,1 milioane de lei. 

Implicarea executorului judecătoresc în procesul  de vânzare a imobilului vine ca urmare a unei decizii de judecată din 23 decembrie 2025, care a rămas definitivă după ce nu a fost contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile. Potrivit deciziei, cei doi foști soți sunt  obligați să partajeze bunul imobil „prin vânzarea la licitație și distribuirea prețului către coproprietarii Ghenadie Pavliuc și Carolina Pavliuc, proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei”, adică ½ pentru fiecare. 

Pe site-ul web al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, la secțiunea executorului Nicolae Nicolăescu, nu există însă nicio licitație viitoare publicată.

Casă de lux din salarii de la stat 

Casa fostei familii de bugetari a fost construită între 2008 și 2011, pe când Ghenadie Pavliuc era judecător la Dondușeni, iar soția lui activa în calitate de medic în sectorul public. 

În 2008, foștii soți Pavliuc făceau prima achiziție imobiliară – un teren de cinci ari în sectorul Ciocana al capitalei. Pentru proaspăta proprietate, Pavliuc declara că ar fi achitat un preț de 250 de mii de lei. 

După trei ani de muncă la stat, pe cei cinci ari, familia Pavliuc și-a ridicat o casă de 155 de metri pătrați, trecută în acte însă ca fiind una de doar 72 de metri pătrați, cu precizarea că reprezintă metrajul la sol. În ultima declarație de avere și interese personale, semnată în 2022, la plecarea sa din funcția de judecător, Pavliuc indica prețul imobilului egal cu evaluarea inițială – circa 578 de mii de lei (echivalentul a circa 28,6 mii de euro, la cursul din aprilie 2022, n.r.). Pavliuc a uitat, se pare, să includă cheltuielile de reparație în sumă de 135 de mii de lei (echivalentul a 6,6 mii de euro, la cursul din aprilie 2026, n.r.) pe care le-a declarat pentru anul 2021 și să actualizeze astfel prețul – 713 mii de lei, investiții în imobil declarate oficial.

L-am întrebat pe Ghenadie Pavliuc cât de greu i-a fost unei familii de bugetari să ridice o casă luxoasă într-o zonă rezidențială din sectorul Ciocana al capitalei. Răspunsul lui a fost: „Foarte greu, foarte greu.” 

Afinitatea pentru lux – o constantă 

Rămânem în sectorul Ciocana al capitalei și ne îndreptăm spre comuna Tohatin, o suburbie a Chișinăului. Aici, fostul judecător Ghenadie Pavliuc, actual angajat la întreprinderea „Apă-Canal” Chișinău, adică tot într-o structură subordonată unei instituții de stat – Primăria municipiului Chișinău, deține ½ dintr-un duplex, imobil în posesia căruia a intrat printr-un contract de vânzare-cumpărare semnat recent, la 3 aprilie 2026, adică în aceeași perioadă în care este expus spre vânzare imobilul său din Chișinău.

Grație unui anunț de vânzare a celei de-a doua părți din duplex, am reușit să pătrundem în interiorul noii achiziții a lui Pavliuc și să aflăm care este prețul estimativ al proaspătului imobil. 

Ridicată în două niveluri pe un teren de 2,8 ari, casa este dotată cu beci și zonă barbeque, care în total însumează 192 de metri pătrați de construcție, dintre care 137 – locativi, așa cum ne-a prezentat chiar Mihail, cel care a ridicat duplexul. 

Ajungem la primul etaj, cu acces fie din zona barbeque, fie prin intrarea principală, unde va fi amenajată bucătăria, livingul și o cameră de baie, întreg etajul având încălzire în pardoseală. De la primul etaj urcăm la cel de-al doilea, unde urmează să fie amenajate trei dormitoare, două dintre ele având ieșire la balcon, o cameră de baie și o cameră tehnică. Totodată, și podul casei urmează să fie amenajat ca spațiu de depozitare. 

Proprietarul cere 250 de mii de euro pentru o parte identică. Pavliuc neagă prețul

La această etapă de construcție (variantă albă), jumătatea de duplex poate fi vândută pentru un preț de 250 de mii de euro, ne spune Mihail Petrov, fondatorul companiei „Radimobil Grup”,  care a ridicat construcția. Menționăm că Pavliuc a cumpărat imobilul cu trei săptămâni înainte ca ZdG să viziteze duplexul și să afle detalii, respectiv, prețul ar putea fi ușor diferit.

Din discuția cu Mihail aflăm că cel care a cumpărat prima parte a duplexului, „un prieten” de-al lui – așa cum îl prezintă, adică Ghenadie Pavliuc – a solicitat finisarea lucrărilor și mobilarea casei în stil neoclasic. Astfel, întrucât cele două părți ale duplexului sunt identice, ne-am arătat interesați de partea nevândută a duplexului și am solicitat o ofertă de preț pentru finisaje și mobilier. 

Așadar, lucrările de finisare în interior ar urma să coste peste 26,7 mii de euro, cu precizarea că oferta de preț se referă la utilizarea tapetului, cel mai ieftin material de acoperire a pereților. Amenajarea scării interioare și a balustradei ar urma să coste alți 8,2 mii de euro. Corpurile de iluminat, obiectele sanitare și cazanul – încă 8 mii de euro. 

Tragem linie și facem totalurile – doar finisajele ar costa „orientativ”, cum insistă Mihail în oferta transmisă, 43 de mii de euro. 

Mobilierul în stil neoclasic înseamnă alți 42 de mii de euro, iarăși „orientativ”.

Pentru amenajarea spațiilor adiacente casei, beneficiarul final al acesteia urmează să scoată din buzunar încă 27,5 mii de euro – 12 mii de euro pentru zona barbeque, 8,5 mii de euro pentru beci și alți 7 mii de euro pentru amenajarea ogrăzii.

Așadar, la cei circa 250 de mii de euro achitați inițial, se adaugă alți cel puțin 112,5 mii de euro. În total, noua achiziție a lui Pavliuc ar urma să-l coste, la prețurile de piață, circa 362,5 mii de euro. 

În discuție cu Ziarul de Gardă însă, Pavliuc neagă că ar fi achitat prețul de 250 de mii: „Nu, nu, Doamne! Nu!” ne-a spus categoric Pavliuc, întrebând retoric: „În general, așa o parte de casă face 250 de mii?” 

L-am întrebat pe Pavliuc dacă intenționează să locuiască la Tohatin sau partea de duplex reprezintă o investiție pe care ulterior o va înstrăina. „Eu nu știu ce aș putea face în continuare”, a răspuns acesta. 

Totodată, fostul judecător ne-a comunicat că nu știe care ar urma să fie costul finisajelor și al mobilierului. Se întâmplă în condițiile în care vânzătorul ne-a comunicat că Pavliuc, pe care îl numește prieten, a solicitat finisaje și mobilier în stil neoclasic. 

În imediata apropiere, la mai puțin de 200 de metri distanță, Mihail Petrov, fondatorul companiei „Radimobil Grup”, firmă care s-a ocupat de construcția proaspetei achiziții a lui Pavliuc, are în gestiune construcția mai multor townhouse-uri (case de locuit secționate pentru mai multe familii) pe un teren din proprietatea lui Eugen Petrachi, nume pe care îl poartă și o companie fondată de Anatolie Petrachi, un cumătru de-ai lui Ghenadie Pavliuc. 

Contactat de Ziarul de Gardă pentru a-i comunica faptul că nu suntem potențiali cumpărători, ci jurnaliști, Petrov a menționat că nu-l cunoaște pe Pavliuc, chiar dacă anterior ne-a spus că sunt prieteni. De asemenea, nu a vrut să discute mai multe cu referire la townhouse-urile pe care le construiește pe terenul lui Petrachi. 

Investitor în complexul „HORA Village”

Ajungem în sectorul Buiucani al capitalei, acolo unde se ridică Complexul Rezidențial „HORA Village”, care, potrivit dezvoltatorului, „îți oferă posibilitatea unică de a locui în natură, de a respira aer curat în fiecare zi, în timp ce te bucuri de priveliști frumoase spre faimosul parc Valea Morilor. Transformăm orice experiență într-o plăcere sufletească și mai mare în fiecare clipă petrecută cu cei dragi Acasă”. 

Și în acest complex fostul judecător a investit în apartamente. Pavliuc a confirmat investițiile, menționând că achită rate lunare și că banii provin din înstrăinarea unui alt bun imobil. 

Potrivit ofertelor pe care le-am primit de la dezvoltatorii Complexului Rezidențial „HORA Village”, prețul unui metru pătrat variază între 1440 de euro – în cazul achitării integrale, și 1640 de euro – în cazul achitării în rate până la patru ani. 

Apartament la preț preferențial, urmat de alte investiții

Fostul judecător Ghenadie Pavliuc are un istoric imobiliar vast. În 2014, de exemplu, deși deținea în proprietate o casă în Chișinău încă din 2011, acesta a solicitat includerea sa în lista judecătorilor beneficiari de apartamente la preț preferențial. Astfel, după ce solicitarea i-a fost aprobată, a investit într-un apartament de 67 de metri pătrați de pe strada Ceucari din sectorul Poșta Veche, iar în 2017 – a devenit proprietar cu acte în regulă al acestuia în urma semnării unui contract de predare-primire. 

Imobilul l-a costat pe Pavliuc suma de doar 24 de mii de euro. În 2020 însă, l-a înstrăinat contra sumei de 35 de mii de euro, adică cu aproape 50 % mai scump. 

Un an mai târziu, Pavliuc investea într-un townhouse de 109  metri pătrați, pentru care declara că a achitat o rată de 15 mii de euro din prețul total de 55 de mii de euro. Nu-l ține prea mult timp în proprietate, vânzându-l în ianuarie 2022 cu un preț mai mare – 90 de mii de euro.   

În același an, Pavliuc investea într-un nou townhouse de 166 de metri pătrați, pentru care declara că până la data demisiei din funcția de judecător a achitat 19 mii de euro din prețul total de 55 de mii de euro. Ulterior, l-a înstrăinat și pe acesta. 

Averea ex-judecătorului, sub lupa ANI

La scurt timp după plecarea lui Ghenadie Pavliuc din sistemul judiciar, averea fostului magistrat a fost pusă sub lupa Autorității Naționale de Integritate ca urmare a unei sesizări, Pavliuc fiind adept nu doar al luxului imobiliar, ci și al luxului pe patru roți. De la mașini chinezești la mașini de marca Lexus sau BMW, Pavliuc își schimba cu regularitate automobilele. 

În 2020, pentru anticoruptie.md, Pavliuc a declarat că „dacă omului nu-i place un lucru, se străduie să scape de el. Așa și eu. Nu este vorba de pasiune și nici nu m-am îmbogățit. Am avut doar de pierdut.” 

În actul de constatare de la sfârșitul anului 2024 însă, inspectorul de integritate a indicat că nu nu are motive pentru bănuieli rezonabile că persoana supusă controlului deține și alte bunuri decât cele înscrise în declarațiile de avere și interese personale. În act mai poate fi văzut că soldul soților Pavliuc în momentul eliberării fostului judecător din funcție era de circa 1,9 milioane de lei (echivalentul a 94 de mii de euro, la cursul din aprilie 2022). 

De la judecătorie – la primărie

În 2000, Ghenadie Pavliuc se angaja pentru prima oară într-o funcție publică – executor judecătoresc la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, fiind concomitent student al facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM). În 2005, la doar un an de la absolvirea facultății, Ghenadie Pavliuc îmbrăca roba de judecător, fiind numit prin decretul preşedintelui de atunci, Vladimir Voronin, magistrat la Judecătoria Donduşeni pe un termen de cinci ani. Trei ani mai târziu, era numit vicepreşedinte al Judecătoriei Donduşeni pentru un termen de patru ani. 

Nu și-a dus însă mandatul până la capăt, iar în 2011 a fost transferat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, unde a lucrat până în 2019, ocupând pe rând funcția de judecător de fond și judecător de instrucție. Ulterior, a fost transferat la sediul Ciocana al aceleiași instanțe. În martie 2022 însă, a plecat din sistem, încasând o indemnizație pentru „plecare onorabilă din sistem” în mărime de circa 150 de mii de lei, potrivit unor informații consultate de ZdG. 

În martie 2023 a fost angajat în calitate de șef-adjunct al departamentului juridic al Societății pe Acțiuni „Apă-Canal” din subordinea Primăriei Chișinău. Ulterior, a fost avansat în funcția de șef al aceluiași departament, funcție pe care o deține până în prezent. 

Deciziile dubioase din cariera fostului magistrat 

În mai 2015, Ghenadie Pavliuc a dispus plasarea în arest la domiciliu a lui Ilan Şor, pe atunci cu statut de învinuit în dosarul privind fraudarea sistemului bancar, deşi procurorii, cel puţin oficial, au cerut plasarea lui Şor în izolatorul de detenţie preventivă. Peste aproape trei săptămâni, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi era învinuit într-un dosar de rezonanţă.

În luna octombrie 2015, Pavliuc l-a trimis în arest pentru 30 de zile pe Vlad Filat, la acea vreme deputat şi lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), la solicitarea procurorilor. Ulterior, el a prelungit mandatul de arest pe numele lui Filat, care a cerut recuzarea lui Pavliuc, invocând relații de rudenie cu Marian Lupu, lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) la acea vreme.

Tot Ghenadie Pavliuc, pe 21 noiembrie 2015, având spre examinare o cerere a Ministerului Justiţiei al R. Moldova privind recunoaşterea sentinţei de condamnare pe numele ex-deputatului Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, dare şi luare de mită, a recunoscut sentinţa, însă, printr-un gest calificat de jurişti şi procurori „de neînţeles”, a dispus suspendarea executării pedepsei.