Miliardul moldovenesc prin trei bănci letone – Ziarul de Gardă
  • Miliardul moldovenesc prin trei bănci letone

    Miliardul moldovenesc prin trei bănci letone
    15 octombrie 2015 | 14:31

    Trei bănci din Riga, Letonia, au servit drept „porţi europene” pentru preluarea controlului asupra a trei bănci din R. Moldova, care ulterior au ajuns să fie lichidate din cauza unei fraude bancare de aproximativ un miliard de euro. Cele trei bănci letone sunt ABLV, PrivatBank şi Pasta Banka, figurante în mai multe scandaluri financiare anterioare, fiind şi penalizate pentru acţiuni de spălare de bani.

    Băncile letone au fost conectate la scandalul bancar din R. Moldova încă în 2012, atunci când un şir de acţionari au procurat pachete de acţiuni de la Universalbank, luând împrumuturi de la companii obscure din Marea Britanie. La acel moment, transferurile financiare erau efectuate prin intermediul unor bănci din Letonia.

    De atunci, au avut loc mai multe schimbări în lista de proprietari ai acestor bănci, dar şi a Băncii Sociale şi Băncii de Economii, care au folosit acelaşi truc – procurarea de acţiuni, contra unor împrumuturi din off-shore-uri britanice obscure, transferate prin cele trei bănci letone. Cetăţenii care au luat aceste împrumuturi şi au cumpărat acţiunile băncilor par să nu aibă nimic în comun. Totuşi, au conturi aproape similare şi au acţionat în baza unor scenarii identice.

    Primul Raport Kroll arată că aceste fonduri au fost ulterior folosite pentru a rambursa alte împrumuturi luate în numele altor entităţi din Moldova.

    Acest carusel de împrumuturi pentru procurarea acţiunilor din cele trei bănci a culminat cu o serie de evenimente financiare care s-au produs în noiembrie 2014. Atunci, în toiul campaniei electorale parlamentare, când societatea era preocupată de alegerea unei alianţe pro-europene, banii din cele trei bănci moldoveneşti au luat drumul spre alte firme off-shore obscure, trecând prin aceleaşi trei bănci letone, cu buna ştiinţă a autorităţilor declarate pro-europene.

    Publicitate

    Patru firme aparţinând lui Ilan Şor au transferat bani prin aceste bănci în perioada 1-24 noiembrie 2014. Cele patru companii sunt: Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Group SRL şi Voximar Com SRL, cu o expunere de 13 miliarde de lei, se arată în Raportul Kroll.

    539-ablv-bankaABLV Bank: bani pentru ex-preşedintele Lucinschi şi viceprimara de Orhei

    Una dintre băncile din Riga, implicată în spălarea banilor din băncile din Moldova, este ABLV, care are reputaţia unei bănci ce deserveşte statele CSI. Este de fapt banca letonă care are filiale în cele mai multe state CSI.

    La 30 mai 2013, cinci companii moldoveneşti au procurat acţiuni la Banca Socială. Toate şi-au plătit cotele cu împrumuturi luate din off-shore-uri britanice cu 1-2 săptămâni mai devreme, în perioada 17-22 mai. Toate cinci deţineau conturi la ABLV Bank din Riga.

    Şi un şir de persoane private care, în 2013, au obţinut acţiuni la această bancă au luat în perioada adiacentă împrumuturi fabuloase de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în ABLV Bank. Printre aceştia se numără Petru Lucinschi, fostul preşedinte al R. Moldova, Reghina Apostolova, fostă consilieră comunistă, actualmente viceprimară la Primăria Orhei, condusă de Ilan Şor, dar şi persoane implicate anterior în tranzacţii cu firmele lui Ilan Şor.

    Ulterior, în noiembrie 2013, şi firmele Ancor Lux SRL şi Samit Plus SRL au procurat acţiuni la Banca Socială în mod similar, prin împrumuturi din companii off-shore cu aceeaşi adresă pe insulele Belize, fiecare cu conturi în bănci letone.

    Astfel, cei care au devenit noi acţionari ai Băncii Sociale în 2013, deşi par oameni diferiţi, au totuşi legături subtile.

    Nu doar acţionarii Băncii Sociale şi Unibank au obţinut împrumuturi din off-shore prin banca ABLV din Riga, ci şi unii acţionari ai BEM.

    Publicitate

    În general, ABLV a fost nominalizată în vestitul caz Magnitski, care a relevat o fraudă masivă a Guvernului rus.

    539-pasta-bankPASTA BANKA: bani de la şi pentru firmele lui Vlad Plahotniuc

    A doua bancă letonă prin care au fost spălaţi banii din schemele moldo-britanice se numeşte Pasta Banka. Această bancă are 7 ani şi este situată în centrul oraşului Riga, chiar lângă Hotelul Radisson, unde au loc multe forumuri europene. Şi ultimul Summit al Parteneriatului Estic a avut loc la acest hotel, la care au participat înalţi oficiali din R. Moldova, dar care, în alocuţiunile lor cu privire la progresele R. Moldova vizând asocierea cu UE, nu au menţionat nimic despre aceste tranzacţii.

    Latvija Pasta Banka este cunoscută pentru faptul că are angajaţi care comunică foarte bine în rusă, dezvăluind că operează cu succes pentru statele din ex-URSS. În ultimul său raport făcut public la 30 iunie 2015, conducerea Pasta Banka subliniază că zonele sale prioritare sunt Rusia şi statele CSI. De asemenea, în raport sunt enumerate riscurile esenţiale pentru stabilitatea băncii, unul dintre acestea fiind „spălarea banilor”.

    Cu toate acestea, experţi în tranzacţii financiare consideră că anume asemenea operaţiuni au avut loc prin intermediul acestei bănci în cazul dispariţiei miliardului moldovenesc. Încă în 2012, persoane cu cetăţenia rusă şi ucraineană au procurat acţiuni în Banca Socială, împrumutând bani prin intermediul Pasta Banka de la companii off-shore.

    Persoanele în cauză au conturi aproape similare în banca letonă, ceea ce vorbeşte despre faptul că şi-au deschis conturile simultan. De asemenea, nu doar firmele off-shore de unde au împrumutat banii pentru a procura acţiuni la băncile moldoveneşti sunt obscure, ci şi ele însele sunt dubioase.

    După cum scrie presa ucraineană, cinci dintre cetăţenii ucraineni care au procurat acţiuni la Banca Socială au viză de reşedinţă într-un orăşel mic numit Novaya Kahovka, doi dintre ei locuind pe aceeaşi adresă. Olga Nikitaeva, Svetlana Petrenko, Alexandr Zavarzin, Oleh Stepanets, Sergii Andriichuk, Sergei Merkulov, Ivan Kostianko, Tetiana Boiko, toţi au luat împrumuturi în valoare a câte 650000 de euro fiecare prin Pasta Banka, procurând astfel acţiuni la Banca Socială din Chişinău. Aceştia au procurat acţiunile băncii, luând împrumuturi de la off-shore-uri ce au rădăcini în Republica Dominicană, Panama, Belize.

    Firmele off-shore care au oferit bani acestor persoane obscure au adrese scoţiene, în preajma altor firme off-shore legate de firme aparţinând lui Vladimir Plahotniuc, potrivit presei scoţiene.

    Printre sursele de împrumut pentru procurarea acţiunilor la Banca Socială au fost firmele Jet-Tech Industries Ltd şi Manitoba Management, care au făcut transferuri prin Pasta Banka în perioada august-noiembrie 2012 în sumă de 23 milioane de lei.

    Firma Jet-Tech Industries este vestită pentru tranzacţii anterioare dubioase cu businessuri din R. Moldova. Directoare a acestei firme până în martie 2014 a fost Angelique Elizabeth Lilley din Noua Zeelandă. Ea conducea şi una dintre firmele care devenise proprietară a Publika.md, care în prezent aparţine lui Vlad Plahotniuc, vicepreşedinte al Partidului Democrat.

    539-privatbank-rigaPRIVATBANK

    Privatbank este un grup bancar ce aparţine de fapt vestitului oligarh ucrainean Igor Kolomoiskii, care ocupă locul doi în lista celor mai bogaţi oameni din Ucraina. Kolomoiskii a îndeplinit până recent funcţia de preşedinte al administraţiei ucrainene de la Dnepropetrovsk. Banca e administrată în parteneriat cu Ghennadii Bogoliubov. Printre acţionarii băncii este şi firma off-shore Triantal Investments, deţinută tot de aceste două persoane. Acest grup financiar deţine şi activităţi în domeniul metalurgic, petrolier, avia şi media.

    Deşi s-a manifestat ca un antiputinist în toiul actualului război ruso-ucrainean, Kolomoiskii acceptă să facă afaceri cu diverse entităţi din Federaţia Rusă. Prin intermediul Privatbank au circulat surse de provenienţă dubioasă între Rusia, Ucraina, Marea Britanie. Banca are filiale nu doar în Letonia, ci şi în Cipru, unde alte firme off-shore şi-au deschis conturi la banca din Riga.

    539-tabel-riga-2Cea mai remarcabilă prezenţă letonă în aceste tranzacţii moldo-britanice este Alise Ilsley, cetăţeană a Letoniei. Ea este directoare a peste 50 de firme off-shore din Marea Britanie, şi pare să fie implicată în firmele prin care s-au spălat banii de la Chişinău. Alise se prezintă şi ca reprezentantă a companiei Arran Consult, care este specializată în crearea companiilor off-shore, deschiderea conturilor, conectarea firmelor la plăţi electronice (PayPal, WebMoney etc.), obţinerea licenţelor pentru jocuri de noroc, cazinouri, loterii, licenţelor financiare pe teritoriul UE. Firma Arran îşi are sediul la Sankt Petersburg, Rusia.

    Potrivit datelor Băncii Naţionale, citate în raportul Kroll, şase din şapte firme care au primit credite mari de la BEM şi BS au primit anterior bani de la aceleaşi companii off-shore care au conturi la Privatbank din Riga.

    Publicitate

    539-tabel-riga-3Persoanele care au procurat acţiuni la Unibank, utilizând împrumuturi din firmele britanice off-shore transferate prin Privatbank în perioada 2012-2013, sunt jurnalistul Vladimir Novosadiuc, jurnalista Rita Ţvic, omul de afaceri Veaceslav Lupov şi Nani Abashidze, cu care acesta este într-o relaţie apropiată.

    Dar, la un moment dat, banii au şi plecat din băncile moldoveneşti prin intermediul aceloraşi bănci letone. La 12 noiembrie 2014, prin intermediul Privatbank din Letonia, BEM a oferit împrumuturi firmei Voximar Com, care face parte din Grupul Şor, în mărime totală de 1,68 miliarde lei. În seara aceleiaşi zile, firma Voximar a transferat această sumă de bani, prin intermediul Privatbank din Letonia, către un off-shore din Marea Britanie, numit Expovision Logistics. În total, 5 firme din Grupul Şor au transferat pe parcursul a două zile ale lunii noiembrie mai multe miliarde de lei de la Chişinău în Marea Britanie prin intermediul Privatbank din Riga. Majoritatea firmelor britanice care au primit banii au coduri SWIFT aproape similare.

    În total, în noiembrie 2014, prin Privatbank din Letonia, au fost transferaţi bani către cinci firme britanice şi o firmă înregistrată în Panama, dar cu cont bancar în R. Moldova.

    În 2014, o serie complexă de tranzacţii a rezultat cu noi împrumuturi în valoare de 13,7 miliarde de lei oferite de Banca Socială unor 5 entităţi moldovene, care au transferat banii în contul unor firme off-shore cu conturi la Privatbank din Letonia.

    539-tabel-riga-1

    Spălarea banilor: creşterea sărăciei

    Raportul Kroll conţine câteva calificări ale acestor tranzacţii. „Structura tranzacţiilor a fost aranjată cu intenţia de a deghiza intenţionat adevărata natură a activităţii de creditare şi pentru a maximiza masa creditară disponibilă”, iar “profilul general al acestor împrumuturi nu a fost unul obişnuit pentru tipul tranzacţiilor comerciale, şi nivelul conectivităţii între aceste persoane a demonstrat eforturile deliberate de a ascunde adevărata implicare a băncilor”, se spune în Raportul Kroll.

    Documentul arată că în noiembrie 2014 banii au plecat deliberat prin credite neperformante de la firmele lui Ilan Şor, prin câteva bănci din Letonia, spre entităţi obscure din marea Britanie şi Hong Kong.

    Autorităţile de la Chişinău au anunţat că ar fi deschis o anchetă pe acest caz de spălare de bani, dar nu au explicat dacă au iniţiat un acord de cooperare cu autorităţile letone pentru elucidarea tranzacţiilor cu bani proveniţi din Moldova prin cele 3 bănci de la Riga. Deocamdată doar dosarul de învinuire a conducătorilor firmei Caravita, care relevă faptul că rude ale liderului PLDM, Vlad Filat, ar fi fost implicate în fraudarea unei sume de 2,8 milioane euro, a fost transmis în judecată.

    Solicitată de ZdG, Banca Naţională de la Riga a declarat că este interesată să coopereze cu autorităţile din Moldova, totuşi indicând la faptul că opinii asupra comportamentului celor 3 bînci lituaniene putem obţine la Comisia financiară şi a pieţei de capital din Letonia (FKTK).

    Serviciul de presă al FKTK de la Riga ne-a informat că monitorizează activitatea tuturor băncilor din Letonia pentru „prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului”, organizând inspecţii la băncile care ar fi posibile ţinte ale unor asemenea fenomene. „Pe durata acestor inspecţii FKTK verifică calitatea şi eficienţa sistemelor de control intern al băncilor pentru prevenirea spălării banilor. Este obligaţia băncilor de a raporta la Oficiul de prevenire a spălării banilor orice suspiciune asupra unor tranzacţii neobişnuite. În cazul în care FKTK descoperă abateri de la cadrul regulatoriu, se iau decizii cu privire la aplicarea sancţiunilor, care pot fi financiare sau sub formă de obligaţii de a îmbunătăţi regulamentele de activitate ale băncii”, se mai spune în răspunsul FKTK oferit pentru ZdG.

    „În privinţa cazului pe care l-aţi evocat, ce ţine de Moldova, FKTK a declanşat deja o inspecţie, pentru a identifica dacă aceste bănci letone au acţionat în concordanţă cu normele legale. Experţii FKTK au contactat Banca Naţională a Moldovei pentru obţinerea unor informaţii suplimentare. Dacă vor fi demonstrate încălcări, FKTK va decide asupra unor eventuale sancţiuni”, ne-a spus Marija Makarevica, şefa serviciului de presă al acestei instituţii.

    Anterior, ABLV Bank şi Privatbank au fost sancţionate de către autorităţile letone pentru faptul că ar fi admis sume provenite din cele 230 milioane de dolari din frauda fiscală din Rusia, relevată în cazul Magnitski.

    Recent, Global Financial Integrity (GFI), o organizaţie internaţională de analize financiare, a făcut public un nou studiu privind legătura dintre statele care acceptă spălarea banilor şi nivelul sărăciei. „Fluxurile ilicite de bani sunt direct relaţionate cu creşterea sărăciei, a inechităţii şi cu o dezvoltare umană redusă”, se spune în raport, iar „fenomenul spălării banilor are un impact major asupra statelor sărace”, susţine Tom Cardamone, directorul GFI.

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Nivelul fonului radioactiv pe teritoriul R. Moldova este în continuare stabil. Precizările Ministerului Mediului cu privire la norul de fum din zona Cernobîl care se deplasează către nordul Mării Negre

    Nivelul fonului radioactiv pe teritoriul R. Moldova este în continuare stabil. Asta spun reprezentanții Ministerului Mediului cu privire la norul de fum din zona Cernobîl care se deplasează către nordul Mării N…
    Nivelul fonului radioactiv pe teritoriul R. Moldova este în continuare stabil. Precizările Ministerului Mediului cu privire la norul de fum din zona Cernobîl care se deplasează către nordul Mării Negre