Ghid practic: ce faci dacă ești jurnalist/ă și ești hărțuit/ă online?

Profesia de jurnalist implică, prin natura sa, riscuri și provocări. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, aceste riscuri s-au extins și în mediul online, unde jurnaliștii sunt tot mai des supuși intimidării și hărțuirii.

Această problemă a fost discutată în cadrul mesei rotunde „Abuzul digital și furtul de identitate în era informațională: riscuri pentru democrație și mecanisme de apărare”. Jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, dar și experți în securitate cibernetică au evidențiat necesitatea aplicării, dar și îmbunătățirii mecanismelor de protecție existente în scopul descurajării acestui fenomen.

Hărțuirea online împotriva jurnaliștilor nu face parte din profesie, ci este o formă de presiune care poate și trebuie combătută.

Acest ghid explică cum recunoști hărțuirea online și ce pași concreți poți urma pentru a-ți proteja drepturile.

Ce este hărțuirea? 

Conform definiției generale, hărțuirea reprezintă desfășurarea unor atacuri scurte și repetate asupra unei persoane, cu scopul de a-i provoca panică și de a-i împiedica acțiunile.

Potrivit legislației R. Moldova, hărțuirea este manifestarea unui comportament fizic, verbal, nonverbal sau a altor acțiuni care conduc la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, origine națională, etnică și socială, statut social, etc.

Formele hărțuirii online:

În mediul online hărțuirea poate apărea în mai multe forme:

• amenințări /intimidare (mesaje private și comentarii care conțin amenințări, fraze precum „te găsim noi”)
• campanii de denigrare în mediul online  (răspândire de informații false, neprobate);
• trolling organizat (atacuri simultane de pe mai multe conturi utilizând comentarii agresive);
• presiune politică (atacuri din partea politicienilor și a susținătorilor acestora, pentru a reduce jurnalistul la tăcere);
• manipulare vizuală (răspândirea imaginilor deepfake pentru a discredita un/o  jurnalist/ă);
• spam abuziv– expediereaa de mesaje sau comentarii cu scopul de a bloca dialogul jurnalistului cu publicul

Cum îți aperi drepturile?

1. Acumulează probe

• Nu șterge imediat mesajele și comentariile!
• fă capturi de ecran la comentarii și mesaje;
• salvează e-mailuri, numere de telefon de pe care ai fost contactat/ă. 
• păstrează mesajele originale.

Ai grijă să fie vizibilă data și ora expedierii, expeditorul mesajului/comentariului și textul acestuia.

2. Identifică tipare

• Verifică dacă primești mesaje sau comentarii de pe aceleași conturi;
• Atrage atenția la mesajele repetitive – ele pot indica o campanie coordonată;
• Documentează dacă atacurile sunt sistematice.

3. Raportează conținutul;

• folosește opțiunile de raportare ale platformelor online;
• marchează conținutul ca abuziv sau amenințător.

4. Depune o plângere la Poliție;

• Scrie o plângere către Inspectoratul de Poliție în a cărui rază teritorială te afli;
• Indică numele, prenumele, datele tale de contact. 
• Menționează că ești jurnalist/ă și că atacurile la care ești supus/ă sunt legate de activitatea ta profesională. 
• Descrie faptele întâmplate și anexează probele de care dispui.

5. În caz de urgență

Dacă simți că ești în pericol, apelează 112.

6. Dacă ți-au fost publicate datele cu caracter personal

Sesizează Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

• adresa: MD-2004, mun. Chişinău, str. Serghei Lazo, 48;
• e-mail: [email protected];
• telefon (Linia instituțională de informare): (022) 820 801 

7. Ce sunt datele cu caracter personal?

• prenumele, numele;
• adresa, numărul de telefon, e-mail;
• datele de localizare, adresa IP;
• starea civilă, fotografia;
• obiceiurile și preferințele;
• orice date ce țin de identitatea fizică, fiziologică, economică, culturală sau socială.

Sfaturi practice

• Nu gestiona hărțuirea de unul/una singur/ă. Anunță redacția și organizațiile care apără drepturile jurnaliștilor.
• Verifică setările de confidențialitate ale conturilor tale pe rețelele sociale.
• Limitează accesul publicului la datele tale personale și la conținutul sensibil.
• Activează autentificarea în doi pași pe toate conturile.
• Folosește parole unice și complexe pentru fiecare cont și evită reutilizarea lor.
• Verifică periodic dispozitivele conectate la conturile tale și deconectează-le pe cele necunoscute.
• Evită publicarea datelor personale (adresă, rutină zilnică, locație în timp real) pe rețelele de socializare.
• Dezactivează geolocalizarea automată la postări.
• Verifică periodic ce informații despre tine sunt publice online.

Ghid practic ce faci dacă ești jurnalistă și ești hărțuită online by Ziarul de Gardă